Page 102 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM ULUI NR

Partidul Comunist Român — In fruntea luptei

Paşi viguroşi spre...
maselor populare pentru o viaţă mai bună ‘1,0(1
—10,50 ’I
viitorul-oras 10,50 Film se
1848“ —
Criza economică din anii că in viitor nimeni nu mai treaga muncitorime se gă­ va între 7—9 mai 1932 spre soclului
1929—1923 a afectat in mod are voie să pună mina pe seşte într-o stare de ener­ a protesta pentru neprimi- 11.40 Partidu
al impl
deosebit economia judeţu­ o bucată de cărbune că în vare, ceea ce cauzează de-■ rea salariilor...". COMUNA IHA - LOCUL 3 PE TARA liste
lui Hunedoara. Dacă în caz contrar vom fi rupţi sele întruniri şi manifes­ Luptele ceferiştilor şi pe­ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE 1980 12,10 Telex
1929 se extrăgeau 1 026 710 în bucăţi“. tări“. Minerii se adresează troliştilor din ianuarie-fe- 16,00Telex
16,05Reporta
tone cărbune in Valea Jiu­ Ridicîndu-se consecvent organelor de justiţie pen­ bruarie 1933, conduse de ÎNTRE CONSILIILE .POPULARE Olanda
lui, in 1933 se extrăgeau în apărarea intereselor vi­ tru rezolvarea doleanţelor Partidul- Comunist Român 16.30Emisiui
mana
numai 333 470 tone, adică tale ale oamenilor muncii, lor, dar şi acestea le ne­ au avut o influenţă mare 17.30 Tragere
de aproximativ trei ori împotriva aruncării greu-* socotesc cererile, astfel că asupra maselor muncitoa­ Despre comuna Ilia şi rării împotriva inunduţii- re AD/ 1
mai puţin. Reducerile., a- tăţilor crizei pe spatele ei hotărăsc declararea gre­ re din întreaga ţară. Mine­ oamenii ei harnici , s-a lor prin construirea digu- 17.40Viaţa e
cestea de producţie au a- maselor populare, Partidul vei generale pe ziua de 5 rii din Valea Jiului, cei seris de nenumărate ori lui de apărare dc peste 18.40 Desene
19,00 Telejur
feetat şi pe minerii din A- Comunist Român a iniţiat august 1929. In 6 august, din zona Bradului, meta- în ziarul nostru. Nu e o 8 km. 19.30 Aetuali
puseni precum şi pe mun­ şi condus în perioada cri­ din dispoziţia autorităţilor, lurgistii din - Hunedoara, comună mare, dar e în- Urmare a frumoaselor 19,50Ora tir
citorii metalurgişti de la zei economice dintre anii împotriva minerilor care ceferiştii din centrele fe­ tr-o dezvoltare continuă, rezultate obţinute în in- 20.40Fapte c
Cii şi
Hunedoara, ajungîndu-se în 1929—1933 puternice lupte au ocupat uzina electrică roviare ale judeţului şi-au astfel că miine vom vorbi deplinirea şi depăşirea in bazi
1033 la un număr de 19 455 revoluţionare împotriva re- din Lupeni, armata a des- intensificat acţiunile lor despre un nou centru ur- sarcinilor din planul eeo- al Olte
pentru ieşirea revoluţiona­ 21,05Speetac
şomeri în judeţul Hunedoa­ ban — oraşul agroindus nornic în profil teritorial, nizat e
ra, din care 16 000 numai ră din criză, pentru o via­ trial llia. comuna llia a ocupat in de 1 IV
Situată de-a lungul ma
in Valea Jiului. Autorită­ Momente memorabile ale unui drum ţă mai bună. , , . . mai mulţi ani un loc 22,10 Telejur
ţile informau in iunie 1929 Luptele revoluţionare lulm Mureşului, ^comuna fruntaş pe ţară |n întrc _
că „aproape toate minele eroic de luptă din perioada crizei econo­ llia a avut de înfruntat cerea socialistă dintre
concediază zilnic munci­ mice din anii 1929—1933 au de multe ori apele naval- consi]iile popularc . ,
)e
torii, lăsîndu-i muritori de constituit o victorie poli­ mce ale riului involbu- curînd au fost publicate
foame... Pe lingă conce­ tică a clasei muncitoare rat, a avut de suferit dis- şi rezultatele întrecerii
dierile zilnice, minele au gimului burghezo-mosie- chis focul. Lupta mineri­ din România, au tăcut să trugeri şi pagube. Dar oa­ socialiste pe anul 1980. BUCURE!?
resc. Sub directa conduce­ lor de la Lupeni a demon­ crească rolul clasei munci­ menii ei demni nu s-au dioprogrami
redus zilele de lucru,' aşa re a partidului s-au desfă­ strat că în rindul mineri­ Comuna Ilia se situează Radiojurnal
.
.. ...
că şi cei rămaşi in lucru şurat în judeţul nostru o lor cuvintul Partidului Co­ toare, au sporit prestigiul lăsat înfrinţi, au refăcut e un m< U’ituos loc 3, li- presei; 8,1 o
totul, şi-au clădit dig so- P
îndură mizeria“. şi autoritatea Partidului indu-i conferită înalta diilor; i),00
serie de acţiuni greviste munist Român a găsit un Comunist Român, au im­ lid de apărare si acum 9.05 R&spun
Clasele exploatatoare fă­ ale muncitorimii împotriva larg răsunet. pus forme şi metode noi muncesc şi trăiesc fără distincţie „Ordinul Mun­ lor ; 10,00 I
ceau totul pentru arunca­ •exploatării, pentru o viaţă înăbuşirea în sînge a de organizare a unor am­ griji, făurindu-.şi viitorul. cii“ clasa a Ill-a, pentru 10.05 Clasa
rea greutăţilor crizei pe mai bună, mai omenească. grevei de la Lupeni nu a ple bătălii de clasă. Ac­ llia anului 1981 dispu­ rezultatele bune obţinute misiune ist
niri soeialis
spinarea maselor muncitoa­ Lupta a fost declanşată de însemnat încetarea lupte­ ţiunile revoluţionare s-au ne de 140 de apartamen­ în toate sectoarele de ac­ dc muz ic
re. Paralel cu concedierile tivitate. Formaţii co
muncitorii mineri la 30 ia­ lor revoluţionare. La înce­ desfăşurat pe bază de te proprietate de stat, un 11.00 Bulei i
şi reducerea zilelor de lu­ nuarie 1929 în Petroşani. putul anului 1930 la mine­ front unic, fiind atrase în liceu agroindustrial, 7 Merită subliniat faptul Moment io
cru a fost înăsprit siste­ Ei au manifestat. pe stră­ le din Lonea şi Livezeni luptă noi categorii sociale şcoli generale, 4 grădini­ că toate unităţile econo­ vanpremieri
mul de amenzi şi impu­ zile oraşului cerînd pîine izbucnesc noi greve, mine­ lovite de criză. S-a dove­ ţe de copii, un spital cu mice şi sociale din comu­ 1 2 , B u l e t i i
Din como
neri. In anul 1932, ziarul şi lucru. în martie o altă dit că în viaţa social-poli- 150 paturi şi o policlini- ... nă si-au realizat si dc- nostru; 12,^
,
....................
„Scinteia“ publica notele de serie de adunări au fost rii cerînd plata salariilor tică a României, proleta­ că, peste 40 secţii presta- Păşit planul la toţi îndi- nico-ştiinţif;
condiţiilor
plată ale unoi* muncitori ţinute în Vulcan, Aninoasa şi respectarea contractele riatul, in frunte cu Partidul toare de servicii către cat01 u - revoluţionai
în
prevăzute
1 la 3 ; 15.
metalurgişti din Hunedoa­ şi Petroşani. Cu ocazia a- colective de muncă. Comunist Român, a deve­ populaţie, o staţiune de Nu putem să nu men- 20 ; 10,00 R
ra. Iată ce rezulta din a- cestora s-a cerut, pe lîqgă nit o forţă de care trebuia mccanizarea agriculturii, V' ţ rezultatele hune Cintece p
or anl
Tehnică şi
cestea. Unui muncitor îi Criza a afectat şi alte să se ţină seama, s-a do­ un centru de semiindus- obţinute pnn contribuţia gricultură;
revendicările economice, şi categorii sociale. Cadrele
revenea un salariu de 491 amnistie politică generală, didactice au ' protestat la vedit că proletariatul în trializarea legumelor si locuitorilor. Astfel, prin ţară şi p
ale poeţilo
de lei pentru 104 orc lu­ frunte cu partidul său este . . , * , , munca patriotica au lost Sfatul med
împotriva exploatării, pen­ rîndul lor împotriva ne- forţa care asigură împli­ fructelor, doua mori cu eX ecutate lucrări în va-
crate. Muncitorului respec­ tru o viaţă mai bună s-au achitării drepturilor lor. ,caracter industrial, un . 3 0000 lei, fa- letin dc
O0
tiv i s-au reţinut 451 de lei ridicat şi muncitorii de la Semnificativ în acest sens nirea celor mai scumpe centru de semiindustriali- loai e de 500 000 lei piani- limbii rom
păr şi te
ţă de 2
drept amenzi, impozite co­ Călan care în aprilie 1929 este un raport al organe­ năzuinţe ale poporului ro­ zarea laptelui, iar în ca- ficat, iar din contribuţia — emisiune
munale etc. Altui lucrător au încetat lucrul. mân. drul cooperativei do con- în bani şi muncă .a cetă- Orele serii
Festivalul
tot dc la Hunedoara, din lor poliţieneşti, în care se sum funcţionează o serie ţenilor s-au executat lu­ rea Român
salariul de 691 lei i s-au re­ Cea mai mare acţiune arăta: „Sîntem informaţi Prof. M. CERGHEDEAN ţe sonore;
cu largi ecouri în întreaga că învăţătorii din Valea Arhivele Statului de unităţi comerciale cu crări de peste 300 000 lei, ştiri; 21,05
ţinut 691 lei drept amenzi ţară a fost greva din au­ Jiului se vor întîlni la De­ Deva-Hunedoara activitate diversă. O ma- toate acestea contribuind 22.00 O zi
şi impozite comunale. Este gust a minerilor de la Lu­ re realizare pentru loca- la ridicarea gradului edi­ Bijuterii n
de-a dreptul zguduitoare litatea llia şi satele Brîz- litar-gospodărcsc al sate- 5.00 Non s
relatarea muncitorilor mi­ peni. Repetatelor încercări Secvenţă actuală din centrul viitorului oraş llia. nic şi Săcămaş este re- lor comunei. Planul veni- turn.
de a li se recunoaşte drep­
neri din Vulcan adresată zolvarea problemei apă- turiior proprii a fost rea­
prefecturii: „... Am fost turile prevăzute în con-, Foto: VIRGIL ONOIU lizat in 1980 în procent
nevoiţi să scormonim mai tractul colectiv, direcţia ______________ de 100,2 la sută, creîn-
minelor le-a răspuns nega­ du-se astfel condiţii pen­ u;in
departe straturile de căr­
tiv. Aceasta a provocat tru asigurarea in acest
buni de pe suprafaţa dea­
adinei nemulţumiri în rîn- an a autofinanţării comu­ DEVA:
lurilor pînă ne degerau dul muncitorimii. în acest nei şi a unei contribuţii vu/’ i (Pat;
miinile şi picioarele, acum sens, organele de siguran­ în plus la bugetul jude­ gii - (Arta
at
Febra
însă ni s-a pus în vedere ţă raportau : „Aproape în- ţului de peste 2,3 milioa­ Love stor:
ne lei. rurgistul);
Toate acestea sînt me­ lixirul tir
torul) ; PE
ritul harnicilor cetăţeni ţii în flăc;
Şi totuşi se poate ai'lliei, hotăriţi să facă şi cheta (7 l'
în continuare totul — u- torul căpi
blica);
Li
îmbunătăţi calitatea măr la umăr, uniţi — petrolul ş '
pentru dezvoltarea econo-
tural);
mico-socială şi edilitar- impar (Lu
— seriile
cărbunelui ! gospodărească a comunei, rcsc); LOI
pentru întărirea agricul­
— seriile
turii şi a celorlalte sec­ PETRI LA
{Urmare din pag. 1) tarea surpărilor. Totuşi, la toare de activitate, pen­ Cieletă (M
NOASA :
mina Paroşeni situaţia s-a tru viitorul lor oraş. dc în Iaci
din silozuri sau vagoane şi îmbunătăţit mult datorită (Muncitor-
deci umiditatea nu arată sistemului de elaubare. A- DOINA COiOCARU A doua i
iembrie);
mare la analize; argila ră- cesta funcţionează în per­ „S*‘ (Stea
mîne în cărbune, mai ales manenţă şi cu numărul co­ BARfcA :
în cel mărunt. Iar cum la întoarce
respunzător de personal. TIE : Prc
Vulcan ponderea o deţine In plus, după cum ne spu­ (Patria);
cărbunele mărunt (53,8 la şeful serviciului producţie, In centrul atenţiei: Creşterea efectivelor şi a nroduoiie! animaliere plus (Fia
nea ing. Nicolae Bucur,
BAI-: Te
sută) este evidentă depă­ beşti viai
şirea conţinutului de cenu­ „la noi raportul zilnic la tură); YU
şă şi bineînţeles penaliză­ director începe cu calita­ Activitatea în ferma zoo­ fost de 769 hl faţă de 550 mare preţ pe gospodărirea de asemenea, o natalitate vîntului
(Popular)
rile. Să se reţină că argi­ tea. Fiind zilnic traşi la tehnică a C.A.P. Haţeg se planificat, iar cea de lap­ nutreţului, pe buna îngri­ bună. De la 360 de vaci furată;
la are un conţinut de ce­ răspundere, fiecare cadru desfăşoară pe baza unui te marfă livrată la fondul jire a animalelor. La a- am obţinut 288 viţei. La a- fac umbr
jen (Casa
nuşă ce depăşeşte 90 la tehnic, avem în vedere mai program judicios elaborat, de stat de 431 hl, cu 81 hl ceasta contribuie şi faptul ceste bune realizări îşi a- nu lipsiţi
sută“. Iată deci un sem­ întîi calitatea : alegerea care se respectă de către mai mare decît prevederi­ că îngrijitorii sînt coope­ duc o contribuţie deosebi­ (11 Iunie)
nal de alarmă pentru mi­ le de plan. De asemenea, ratori cu experienţă în tă şeful fermei, ing. zoo­ ţilc din
manuală în abataje, res­ întreg personalul. -Fiecare ILIA : Sc
neri — umiditatea. Altfel, pectarea numărului de oa­ membru al consiliului de s-au livrat peste plan şi creşterea vitelor şi care pe tehnist Olivia Drijman, şi na) ; GH
soră (Mu
mina Vulcan ar fi obţinut meni la claubaj, dar mai conducere al C.A.P. parti­ 11 tone de carne. parcursul anilor şi-au îm­ Sofia Petreseu, tehnician
rezultate mult mai bune. ales bandajarca în abata­ cipă la programul _ de — Aceste realizări ale bogăţit mereu cunoştinţele veterinar, secretarul orga­
grajd în ziua în care este noastre — ne spuneau to- zootehnice. Avem îngriji- nizaţiei de partid pe C.A.P. %&***%&
în cazul minei Paroşeni je, in vederea evitării sur­ planificat şi ajută direct la Asigurînd creşterea efec­
situaţia se prezintă mult părilor, ca şi alte măsuri organizarea şi buna desfă­ tivelor din prăsilă proprie,
mai bine. în martie, cenu­ pe care le urmărim pentru şurare a muncii. O mare pnm sînt îngrijite anlmafele precum şi toate furajele
Timpul
şa a fost depăşită doar cu 0,1 reducerea conţinutului de atenţie se acordă aici asi­ 'MMpS sînt gospodărit© furajele a. de care este nevoie, înlă- ziua de
la sută, ceea ce a atras pe­ cenuşă al cărbunelui ex­ gurării unei hrane cît mai turînd mortalităţile, aceas­ Vreme îr
nalizări de numai 497 to­ pediat dc la noi“. consistente, bogată în uni­ varăşii Axente Viţionescu, tori fruntaşi, ca Matilda tă fermă îşi realizează şi să şi ins
Prin cele cîteva măsuri tăţi nutritive, îngrijirii preşedinte, care se ocupă Neiconi, Leontina Neiconi, .îşi depăşeşte veniturile schimbăt«
ne. Dar faţă de 4 488. în cipitaţii ]
ianuarie, şi 2 210 în fe­ întreprinse la cele două în­ corporale şi sănătăţii ani­ în mod deosebit de zooteh­ Saveta Prejban, Ioan Pas- planificate. In anul trecut de ploait
bruarie, este incomparabil treprinderi miniere care li­ malelor. Ca urmare şi in­ nie, şi Eufrosina Bufnea, coni, Ioan Lăzoroni şi alţii, s-au făcut lucrări de mo­ ploaie, îi
cări clect
dernizări în adăposturi: a-
mai bine. Tot şeful labo­ vrează cărbune preparaţiei dicatorii de plan se înde­ inginer şef — au fost ob­ care obţin rezultate bune limentări cu apă, evacua­ fia slab 1
în muncă. Dovada că la
ţinute pentru că am asigu­
plinesc eu succes. Iată cum
ratorului ne spunea că la­ Coroeşti am încercat să com­ rea mecanizată a dejecţii­ torul noi
pletăm v-abloul programu­ se prezintă realizarea prin­ rat în tot anul furaje su­ noi animalele sînt bine minimă
boranţii îşi dau seama cînd lui de măsuri pentru îm­ cipalilor indicatori pe pri­ ficiente şi de bună calita­ hrănite şi îngrijite 0 ates­ lor şi a fost introdus şi 5 grad
la Paroşeni au loc unele mul trimestru al acestui te din producţie proprie, tă faptul că nici în 1980 mulsul mecanic, iar aleile între 13
bunătăţirea calităţii căr­ se va pi*(
surpări în abataje după an : efectivele totale au a- iar administrarea furajelor şi nici în acest an n-am de acces spre şi între graj­ La mut
bunelui. Sperăm ca aces­ juns la 533 capete faţă de în hrană animalelor se face înregistrat nici o mortali­ duri au fost betonate. Toa­ să, cu c
creşterea conţinutului de tea să se extindă la toate te acestea au contribuit la ros. Vor
steril în cărbunele brut. 511 planificat, din care 343 pe bază de raţii judicios în­ tate, iar producţia de lapte sub forn
minele din Valea Jiului, vaci şi juninci. La viţei s-a tocmite, pentru ca să asi­ este in creştere. în prezent uşurarea muncii şi implicit ninsoare,
Deci. o altă cale de îmbu­ pentru că, în ultimă in­ depăşit planul cu 3 exem­ gure o stare fiziologică bu­ am ajuns să livrăm zilnic la obţinerea unor rezultate ta inter
nătăţire a calităţii este cea stanţă calitatea cărbunelui plare, realizîndu-se Indica­ nă tuturor animalelor şi peste 800 1 lapte la fondul mereu mai bune în zooteh­ pînă la
rul nord
a respectării tehnologiilor pentru cocs se hotărăşte tot torul de natalitate. Pro­ să dea produşi şi produc­ de stat, faţă de 400 1 cît nie. serviciu:
dc lucru în abataje şi evi­ la mină. ducţia totală de lapte a ţii bune de lapte. Punem livram în februarie. Avem N. BAD1U