Page 14 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DHUMIJI SOCIALISM!ll 1)1 r

CONFRUNTĂRI ETICE m CONFRUNTĂRI ETICEI I r?3

8,30 Tcleşeo
Oameni ou roşiori temeinic chibzuite Şi totuşi, înţelegerea ¡ 8,50 Poezia
limbii i
Mi hai
Şl ¡fi ce Înseamnă o )
l
al Il-It
^ ccibanislă, In Înţelesul pe ( 9,20 Teatru
„Sînt echipele noastre nează, lunar în medie cu cînd unii tineri s-au eschi­ t care i-1 dau cuvlnlulul / Shakcsj
12.00
Concer
bune, sînt port-drapelul în­ 20—25 la sută; cit şi câş­ vat de la anumite lucrări I muncitorii forestieri ? ţ e posibilă ! 13.00 Mozaic
treprinderii“ — remarcă tigul bun realizat datorită mai dificile, le-am demon­ ţ Este o iemeie care ac- i tic-spoi
Viorel Popa, secretarul co­ căruia a reuşit su-şi cum­ strat că se poate face ceea i ceptă rigorile ş/ priva- i Una dintre intervenţiile fiecare dintre ei a uitat 18,05 Ungari
mitetului de partid de la pere un apartament cu trei ce ziceau ei că nu-i posi­ 1 (iunile vieţii izolate, Ia ) noastre pe teme de relaţii cîte ceva din îndatoririle 36-a ¡a
portaj
3.M. Barza, cînd am adus camere şi un autoturism. bil. Şi astfel am avut re­ ) pădure, care, pentru lo- ţ interumane a avut darul pe care le-au luat la înce­ ÎS,35 S&pt&nr
vorba despre cel şase mi­ ,.La noi ai ce vedea cînd zultate frumoasă" — este t catarii unei cabane tores- i să supere rău pe unul din­ put de bunăvoie : fiul mal 18.50 1001 <U
neri specialişti, care urmau intri într-o locuinţă. Eu nu de părere Teodor Tuhuţ, ! liere face aproape tot J tre eroii întîmplărilor na­ mult, tatăl mai puţin. Mai 10.00 Te Ie jur
19,30 C ăla toi
să ne vorbească despre demult mi-am mobilat trei „„.Fciiţa mea, căreia mă 1 menajul: curăţenie in ţ rate. Acum, după ce l-am mult fiul pentru că, dato­ mea
muncă şi rosturile lor te­ camere şi am televizor şi pregătesc să-i fac nunta, ţ cabană, găteşte pentru l vizitat acasă pe cel supă­ ria faţă de cei ce ne-au 19,55 Teleen.
Cu ma
meinic chibzuite. Pe acei în sufragerie şi în dormi­ este frezor la U.U.M.R. j cei mai mulţi locatari, / rat, tot la fel am fi pus dat viaţă e greu, dacă nu 20.40 ne sp
«oameni care au contribuit, tor“ — intervine Tlie Crişcior si urmează liceul ' spală şi calcă cămăşile ) problema. Din acest punct imposibil, de plătit. Oa­ parte)
alături de întregul colectiv Schiau, miner la Valea seral la Gurabarza“. Adria­ ţ unora dintre ei. Destul i de vedere nu avem ce să meni care într-o viaţă au 21.00 Film s
al unităţii, la depăşirea va­ Morii Veche, Despre astfel na, care are do fapt 20 de i de mult, nu ? O cabanis- ? ne reproşăm. Am făcut însă durat o gospodărie ca a 21.50 Episod
...fără
lorii producţiei globale cu de satisfacţii ne-au vorbit ani, este încă pentru tatăl } tă este, cu un cuvlnt, o 1 drumul pînă la Cerişor, sat celor doi Vinca, cu acare­ siune
56 la sută, a producţiei de si minerul specialist Teo­ ei o fetiţă. Dar o fetiţă pe ) gospodină. ţ aproape de nori, pe platou­ turi solide, cu multe vite tea a
zinc şi cupru cu 5,9 şi, res­ dor Tuhuţ, de la sectorul care electromecanicul Voi­ \ Este un mod de viaţă t rile masivului Poiana Rus­ în curte, nu se poate să nu 22.40 Tclejuj
pectiv, 24 la sută, a pro­ Musariu şi electromecani­ cu Mateiaş a învăţat-o de ţ acceptat eu stoicism, iar ! căi, cu gîndul nemărturisit găsească drumul de împă­
ductivităţii muncii valori­ cul Voicu Mateiaş, care mică ce-i munca, pentru că J cele cc-1 acceptă, sini i că este imposibil ca un ta­ care spre a nu mai bate
ce cu 1 la sută, care au dat si-au construit case pro­ el însuşi înţelege să-şi îm­ ţ femei de o rară curate- ţ tă şi fiul său să se urască uşile judecătoriilor si tri­
peste plan, de la începutul prietate personală în Ţă- plinească astfel datoria in­ i nie sufletească. Un ase- i într-atît îneît să se pîn- bunalelor înveninîndu-şi
anului, 617 tone de calcită răţel, şi Alexandru Rogoz cit „după mine să nu mai I menea mod de viaţă a ţ deaseă în aceeaşi curte, ca viaţa reciproc. BUCURE!;
şi sînt hotărâţi să-şi reali­ de ia raionul Ruda, secto­ vină altul să remedieze“. * acceptat, timp de mai \ nu cumva să li se încruci­ Am discutat cu mama dioprogram
Radiojurnal
zeze sarcinile de plan la rul Valea Morii, şi electro­ Tot in acest mod i-a în­ şeze drumurile, să nu se lui Ion Vinca junior. Fiin­ presei; 8,1(J
toţi indicatorii. mecanicul Gheorghe Sicoe, văţat si pe cei şase băieţi 5----------------------------- ţ mai privească niciodată în ţă descurajată şi mai tot diilor; 9,00
„Să iii exemplu pentru care în acest an speră să-şi din echipa sa să lucreze. a ochi. timpul cu ochii înotînd în 9,05 Aud ie
cei pe care-i ai în subordi­ plimbe copiii-—pe Camelia Cu argumente concrete Cei doi din Cerişor poar­ lacrimi, îşi macină pe tă­ Buletin de
vis ta li tei
ne — asta-i datoria noas­ şi Claudiu — cu maşina ne-au demonstrat aceşti Cabaniera ! tă acelaşi nume, Vinca Ion, cute disperarea de a vedea Cintece şi
tră, a şefilor de echipă“ •— proprie. oameni cu rosturi chibzui­ doar că în multele hotărîri în bărbaţii casei atita în­ 11.00 Bulcti
ne spune cu hotărîre Ioan Dar ne-au vorbit şi de­ te că munca şi statornicia şi sentinţe date de diferite verşunare. Unul îi e soţ, Atlas culte
premieră I
Vlăgea, de la raionul 290, spre bucuria de a dezvol­ (în medie au o vechime în instanţe de judecată in altul fiu. „Tare mult aş Buletin de
Musariu III, Că vorbele a- ta si la tineri dragostea de subteran de 20 de ani) sînt i bine (ie ÎS uni, prinlie j procesele pe care şi le in­ dori să nu ne mai ştim de comoara ft
cestea nu le-a rostit doar muncă. „Faţă de cei care inepuizabile izvoare de bo­ J muncitorii forestieri de \ tentează de ani de zile, rîsul lumii“ — se căinează 12,45 IU uzi <
tlă; 13,00
de dragul vorbei stau măr­ au lipsit nemotivat am găţie spirituală şi confort \ sub piscurile Ruscăi, A- i unul e deosebit de celălalt ea. Ce ziceţi, tată şi fiu 15.00 Mer
turie depăşirile de plan ale luat întotdeauna o atitu­ material. i na Ştefăncscu. 18 ani 1 prin apelativul „senior” din Cerişor, e atît de greu Fotbal mii
19.00 Act uf
echipei pe care o coordo­ dine hotărîtă ; tot astfel, E. ŞINA ? cabanista de la cabana i sau „junior“, după caz. să faceţi pasul spre înţele­ 20.00 La h.
\ forestieră „Dos Rusca“ \ Acum, după ce împreună gere omenească ? Primul 20.30 Fapte
I le-a fost oamenilor aces- ţ cu cinci oameni, între ca­ pas ar fi renunţarea din lia ţării d(
Radiorecor
^ lora care duc o viaţă i- l re şi primarul comunei Le- convingere la drepturile jurnal; 22,:
.’ zolată şi nu lipsită de ) lese, tovarăşa Susana Mu- câştigate prin judecăţi a- 21.00 Bulei
) greutăţi, Îngrijitoare, bu- ţ şa, i-am vizitat pe cei doi supra celuilalt. Este un G,00 Nou s
turn.
ţ călăreasă şi nu o dată i Vinca, convingerea ne-a sfat bun pe care vi-1 dau TIMIŞOA
i siătuiloare de bine. Pire ? rămas aceeaşi: înţelegerea oameni voitori de bine. iămina in
' deschisă şi sfătoasă, bo- 1 între tată şi fiu este posi­ consătenii. 20.30 MelOf
numeşti şi
ţ găfie de umor rustic ^ bilă. Orbiţi de patimă, TH. MĂRCUŞ tilor eoni.
i spontan, ,,Trebşoanea“ i 21.30 Calei
put de a pi
? (aşa cum o mai numesc ' spre prim
) nu iară temei consătc- \
^ nii săi) e In stare, cu o ^
( vorbă să alunge norii i
J din priviri şi să te facă ',
/ să-i vezi vieţii părţile ' DEVA:
(Patria) ;
' humoasc. \ ciul III
^ De mai multe luni \ ( A r t a ) ;
Capcana r
\ ,.Trebşoanea" —■ Ana \ căra); An
\ Ştefăncscu — a ieşit la ţ tul); Ca
(Arta): R
^ pensie; o pensie bine- j siructorul)
Infernul r
s meritată. Dar rosturile i seriile. I-1J
LEQUMICUL TOARELE ) ci, de suilct al cctba- J cadorul
iembrie) ;
ţ nei, nu şi fc-a pă- \ sprezece
Despre femeile care lu­ nă atunci cînd loturile de Sînt ale unor femei de aici (| răsit. „Cine să mai ţ ; PENI: Etv
crează în serele Sintandre- legume proaspete iau că­ care .şi-au făcut si din per­ i vină aici, cine să aibă i ral); Şeoa
iului s-a mai scris în zia­ lea unităţilor de desfacere. manenţă un atribut al 1 grijă şi de oamenii ăştia, ? citoresc);
dut şi re­
rul noslru. Şi pe merit. O Şi să ştiţi că dacă produ­ muncii lor. lată-le : Marja I duşi cu săplămlnife de ' întoarcere
merită pentru cu sînt har­ sele -— roşii şi castraveţi — Marin, Maria Vasiu, Ro- ^ pe Ia casele for ?“ — se i puşneanu
(Muncitor
nice şi pricepute. Şi pen­ din serele de la Sîntandrei zalia David, Sofia Maier si i întreabă ea. Şi în ficca- , Moscova
tru că munca lor nu e u- sînt tot mai mult aprecia­ Cărămidarii Anica, de la crinii —
şoară. E adevărat că sînt te, meritul este al acestor ferma nr. 1, sau Ana Un­ ! re luni dimineaţa se re- 7 rul) ; AN
ferite de ploaie sau vint, femei pricepute, care lu­ gurean u, Tudora Firuţa, 1 întoarce la „cabana ei" \ tarea lui
dar condiţiile in care lu­ crează aici de ani şi ani. Adriana Sîrbu şi Maria ^ dc Ia Dos Rusca, spre i toresc) ;
ostatic în
crează — temperatură ri­ Am intîlnit şi pe cîteva Boacă, de la- ferma nr. 2, i a-şi lua de la capăt ! brie) ; Bl
dicată uneori, umezeală — de-o virstă cu serele, care Notăm alături şi pe tine­ I rosturile. Văzînd-o, Iţi 1 1 in plus (
sînt totuşi grele. Zile în nu le-au părăsit de )a in- rele uteeiste Ana Ilea şi ^ vine fără voie In minte \ RAŞTJE :
seriile 1-1
şir aceste muncitoare stau fiiiitarea lor. Cristina Ghibu, absolvente l gîndul că nu există pro- i Croitoresele de tapiţerie Tereza Covaci şi Ileana Petrcscu, ticul (Fia
aplecate cu multă răbdare Cel mai greu lucru a ale Liceului agroindustrial 7 fesii sau ocupaţii mă- > de la secţia mobilă din Haţeg a Întreprinderii de prelucrarea BAI : I
(Casa dc
asupra plantelor, ie urmă­ fost acela de a alege pe din Geoagiu, care, de la i runte. ) lemnului Deva, se numără printre cele mai harnice munci­ Strada H
resc creşterea şi dezvolta­ cele mai bune şi harnice repartizarea lor aici, lu­ ION CIOCLEI toare ale secţiei, depăşindu-şi zilnic planul cu cite 10 ia sută. BRAZI :
rea, le culeg roadele. Şi, pentru a le evidenţia. No­ crează ca tractoriste. 1 Foto: VIRGIL ONOIU eh ide re; i
mulţumirea lor este depli­ tăm totuşi cîteva nume. DOINA COJOCARU j ta — ser
cultură);
riile I~li
a RIA : Ţa
(Mureşul)
...Au fost şi martori şi flori (fapt neadevărat, deoarece blestemul
şi tradiţionala cupă de şam­ Tată fals, caută fericire iluzorie Otto expediază soţiei sale temui iul
(Lumina).
panie. In timp ce obiectivul doar alocaţia pe care statul
aparatului fotografic înregis­ o acordă copiilor, nici un
răspuns am încercat să-l tă, se hotărăşte această că­ Cum a răspuns el ? Con- portarea lui necorespunză­ rsr
tra pentru eternitate impor­ ailăm. toare. ban în plus). Şi apropo de a- =. SM Ci
tantul şi emoţionantul eve­ sătorie de convenienţă. dlţionînd revenirea în familie cecistă mentalitate, oare nu­ Íüfcünfí"--;
..S-au cunoscut, s-au îm­ Ni se pare curioasă optica de acordarea unor „drepturi Cum situaţia continuă să
niment, trecătorii se opreau, unor oameni maturi, unor pă­ speciale”, aberante şi în con­ mai de bani are nevoie un
privind cu nostalgie această prietenit şi au început să se rinţi care au întemeiat fami­ tradicţie totală cu normele e- rămînă neschimbată, soţia şi copil pentru a deveni om Rezultai
pereche tînără care pornea, iubească. Părinţii ambilor lii durabile, care au crescut ţicii, ale codului familiei, fiica aşteaptă, în casa nouă întreg, nu şi de căldura şi aprilie
Exti. I
în acea zi de 11 octombrie, ştiau de legătura lor şi, le copii, cum de nu şi-au pus ale bunului simţ — drepturi - primită prin grija organi­ afecţiunea ambilor părinţi, 19, 14, 12.
împreună in viaţă,.. Dar ni­ convenea ori nu, cert este că problema salvării acestei fa­ care, fireşte, n-au fost, nu zaţiei U.T.C. şi a Consiliului de sprijinul lor moral, de Extr. a
meni dintre cei prezenţi au acceptat-o. Au urmat doi milii, a întăririi ei,. mai ales puteau fi acceptate de tină- oamenilor muncii de la Insti­ supravegherea permanentă ? 13, 8, 61,
(poate doar proaspătul în­ ani de prietenie, timp in ca­ tuţia unde lucrează (I.P.H. Otto Bruckner fiind utecist, lei. Fond di
surăţel) nu se gîndea că de re s-au înţeles bine şi erau Deva) - soţul şi tatăl.. Dar am căutat să vedem ce pă­
fapt 'drumul pe care cei doi fericiţi. Piuă într-o zi cind lu­ Ancheta sociala lui nici nu-i trece prin cap rere au despre atitudinea lui
urmau să-l parcurgă împreu­ liana îşi anunţă socrii şi, să revină, mai ales că între tovarăşii săi de muncă de la
nă, ca soţ şi soţie, va fi bineînţeles prietenul, că este timp şi-a găsit o nouă „prie­ Ţesătoria de mătase Deva.
foarte scurt. Mai exact, cîte­ însărcinată. De atunci lucru­ că in curînd urma să vină ra soţie. Urmarea ? Abdică tenă". Am căutat să stăm de Spre stupefacţia noastră, E-
va sute de paşi... rile au ' început să capete pe lume un nou născut ? vorbă şi cu el. A refuzat mil Bota, secretarul organiza­ Timpul
altă turnură. Otto dă înapoi, total de la datoria de soţ, orice dialog, motivîndu-şi a- aprilie li
Incredibil, dar, din păcate, constată că între ei există în toată această tîrguială de părinte şi după şase luni titudinea faţă de familie cu ţiei din care face parte, la în genere
adevărat ! Pentru că, după nepotriviri de caracter, au singura care mai spera şi intentează divorţ, invocînd vorbele „n-o iubesc, nu ne fel ca mulţi alţi colegi nici riabil; Vc
rostirea emoţionantului ,,da" idei contrare (asta după doi credea în sentimentele so­ nepotrivirea de caracter, fap­ potrivim, iar dragoste cu for­ măcar nu ştiau că este că­ ţii locale
ploaie şi
în faţa ofiţerului stării civile, ani) părinţii lui, care o a- ţului ei, care dorea împlinită tul că s-a căsătorit silit de ţa nu se poate“. Ne-a sur­ sătorit. Iar cei care ştiau, ninsoare,
cei doi, luliana şi Otto Bruck­ greau ca prietenă, nu vor să căsnicia lor, era luliana, vii­ împrejurări. Normal, anali- prins neplăcut şi concepţia printre care şi Elena Olariu, moderat,
cale de
ner, au plecat, fiecare pe alt o accepte ca noră. Urmează toarea mamă. A luptat pen­ zînd în profunzime cazul, atît tatălui său, care, luîndu-i a- secretara comitetului U.T.C., est. Temţ
drum, neconvieţuind nici mă­ o serie de discuţii, de pre­ tru ea, făcînd numeroşi paşi completul de judecată, cit şi părarea, susţinea calm că n-au încercat nici un mo­ fi cuprir
car o singură zi împreună. siuni, printre care se suge­ în întîmpinare, mai ales după cel de la Tribunalul jude­ „nora mea nu-i singura fe­ ment să afle adevărul, să in­ şi 2 grad
Firesc, vă veţi întreba ce a rează şi întreruperea cursului venirea pe lume a micuţei ţean (la recurs) respinge ca meie în situaţia respectivă şi tervină într-un fel sau altul. între 7 i
neaţa, Io
intervenit între ei, cine-i vi­ sarcinii, Fata, firesc, nu ac­ Alice Etelka, fetiţa lor. S-a nefondată acţiunea de di­ nici copilul, care de fapt, brumă şi
ha miii
novat de această căsnicie ceptă, ea îl Iubeşte pe Otto, zbătut pentru reînchegarea vorţ, arătînd lipsa de discer­ este asigurat din punct de Ne întrebăm atunci cum se cer noro
implică organizaţia de tineret
destrămată din faşă ? - în­ s-au înţeles bine, nu pricepe familiei, pentru readucerea nământ a reclamantului, mo­ vedere material, Bruckner-fiu! sori tem
în viaţa membrilor săi ? sufla tar
trebări pe care ni le-am pus ce s-a intîmplat cu el. în fi­ soţului rătăcitor alături de dul neserios în care priveş­ achitîndu-şî regulat obligaţiile zăpada, i
viciu: L.
fa rîndul nostru şi al căror nal, cînd lucrurile se precipi­ ele. te instituţia căsătoriei, com­ băneşti faţă de fetiţa sa” MIRCEA LEPÂDATU