Page 15 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 15
L 7230 $ SIMOAtA, 4 APRILIE 5531 Pag. 3
/» «/joc /*/;.•<
'si sîrînsi legătură m viafa cofectsvuiui de apartamente, in blocul 13, in grădinile
sint pregătite pentru recep
AZÎUNE ţie, in timp ce un mare nu
măr de blocuri se află in di
ferite faze de execuţie, ur- de legume
După ce au lost parcurse losirea cit mai eficientă a de noi). Dar pentru cu nu mind a fi predate în acest
â : Curs ci»; cele opt teme programate maşinilor, a îngră umi'nte- întotdeauna ne întrebăm o Muzeul in'nerituiui
ace Pc.roşun;, ai prilejul din an. «, în sfîrşit, au început (u nare din pag. 1)
•mână: pentru cursul învăţămîntu- lor naturale şi chimice, cit eiştigăm sau cit pier- „Lunii lucrările de amenajare a
ciuţii in întreprinderi şi in
linescu (l) iui politico-ideologic de respectarea densităţii plan uem la un litru de lapte, stituţii-, a organizat o ex străzii principale din Lupani,
\ : „Richard pentru ca am avut aseme Devenită aproape impractica foarte bună, Miercuri a în
de William partid, si în satul Bîrsău telor la hectar. Altfel ră- poziţie de carte sociai-poii- bilă, datorită numeroaselor ceput recoltarea pătrunje
ire (reluare) din comuna Hărău a avut mînem la nivelul anilor nea situaţii, s-a creat în Ucâ dedicată operei tovară gropi apărute in asfalt. Şi
■ducativ loc convorbirea recapitula trecuţi. Aici trebuie să in rmdul unor îngrijitori de şului Nicolae Ceauşescu, se dacă echipele de asfaltatori lului de pe o suprafaţă de
sprijinul
primi
cretar general al partidului. vor
necesar,
cuUural-artis- tivă. Tema : „Sarcinile ce tervenim cu toţii, să desfă an.uiale o stare de auto- Expoziţii de carte social-po- lucrările vor fi încheiate in 3 ha şi plantatul morcovi
la cea de a revin comuniştilor şi. celor şuram o largă muncă poli muiţ urnire. Noi, comuniştii, litică silit amenajate şi la ecl mai scurt timp. Este lor pe circa 10 ha.
ars are — rc- lalţi oameni ai muncii din tică pentru ridicarea con trebuie să fim exemplu, să librăriile şi bibliotecile ilin strict necesar, intrucit cir — Cîţi oameni sînt, as
agricultură în lumina ex ştiinţei oamenilor' ,Tre- ne situam in fruntea lup municipiu. Aceste acţiuni se culaţia in Lupeni este foar tăzi, la lucru în grădină ?
\ politică înscriu in amplele manifes te greoaie. © Duminică, 5 a- — Vreo 24 de cooperatori
cri punerilor făcute de secre buie să forţăm pămîntul să tei pentru obţinerea unor tări dedicate glorioasei ani prilie, de la orele 17 şi 20
L tarul general al partidu producă mai mult, aşa cum p.vuucţ.i sporite, aşa cum versări a creării P.C.lî. o Teatrul „Ion Vasiiescu“ din si vreo 40 de oameni de la
prin (ara lui, tovarăşul Nicolae ne cere secretarul general le-a stabilit organizaţia La punctul de documentare Bucureşti, prezintă în sala ,.M a r m u r a “ şi de ia
Ceauşescu, eu privire la o- ai partidului — a interve noastră de partid, consi şi informare politico-ideolo- Casei de cultură din Petro F/.G.C.L. Aceştia din urmă
opedia gică de la mina Urtcani a şani spectacolul muzical „Ju
— cmisiu- biectivele fundamentale ale ni: Aron Cernea, se '.v.a- liul de conducere al avut loc o dezbatere privind mătatea mea c întreagă“, rea sînt mobilizaţi de consiliul
acol (prima noii revoluţii agrare m rul organizaţiei de partid. C.D.P.". Alţ cursanţi, între metodele folosite pentru cu lizat de Angola Eocancea pe popular orăşenesc pentru
România". De la Început care Lueri ...ia Găvriiă, Lu- noaşterea şi aplicarea iniţia muzica unui foarte cunoscut, a ne ajuta în perioada a-
al: „Dallas«. tivelor muncitoreşti, la care interpret de muzică follt,
3 consemnăm strădania pro creţia Dai. ,\ Ana Alba, au participat organizaţia de Nicu Alifantis. © Fotbal. ceasta de efort maxim. Ieri
.iscă — cmi- pagandiştilor Fetru Dălie Convorbiri suo..iniau i ..producţia de sindicat de la nivelul secto Miine, ora il, amatorii dc au muncit în grădină circa
clacol (par rului minier. Dezbaterea a fotbal au posibilitatea să 35—40 de oameni de la
ia) si Eugen Meteşan (s-a or recapitulative lapte pe fie care vacă fura- avut totodată scopul dc a opteze pentru meciul de di I.M.M.R. şi I.C.I.L.
ganizat o dezbatere iina.â- jata (i otnj litri) va putea stimula aplicarea celor mal vizia B, Minerul Lupeni —
reeapitulativă — cu ambe fi uepăsită dacă îngrijito bune iniţiative muncitoreşti, Aurul Brad sau cel dc divi Cum am aflat mal apoi,
usK&asaBBa le cursuri) ea pe parcursul în învăţămmtul rii de animale isi vor face îndeosebi cele din industria zia C, Minerul-Ştiinţa Vul în vederea- efectuării la
dezbaterii să se realizeze conştiincios datoria, fără carboniferă, o La spitalul can — Victoria Călan, pe timp şi în bune condiţiuni
sudura necesară între poiitico-ideoiogic investiţii de fonduri, dar vechi din Petroşani a fost stadioanele din cele două lo a lucrărilor, consiliul popu
amenajată o nouă secţie de calităţi. După cum se vede
dementele cu caracter cu o mai mare investiţie recuperare medicală — lar orăşenesc a întoc
i : «,00 Ha- de partid un toate cele i combatante sint
dimmeţii; “<.‘30 teoretl . susţinută cte uc responsabilitate în tot important şi modern obiectiv din judeţul nostru. Deci le mit un grafic conform că
1,00 Revista unii cursanţi, şi aspec ceea ce fac pentru-obţine social destinat minerilor Văii ruia lucrătorii din între
urierul melo- tele de ordin practic sub Aceasta înseamnă ca me rea de rezultate cît mai Jiului. $ La Lupani, in car aşteaptă o evoluţie In cel prinderi participă la mun
ifctin de ştiri; tierul B&rb&tcni, au fost pre mai deplin fair-play atit pe că în grădina de legume.
radio; 10,00 liniate de alţi cursanţi. canizatorii să folosească, bune“. La rîndul lor, coo date „Ia cheie.“ 40 de apar gazon cît şi pe tribune.
ri; 10,05 Ke- „Din documentele pe ca mai ales in această pe peratoarele Elena Filimon tamente din blocul 15 pen Practica este foarte bună,
u radio; 10,40 re le-am studiat — subli rioadă. orice oră bună de si Elena Căprariu au scos tru oamenii muncii din în numai că asta nu înseam
uri populare; treprinderile oraşului. Alic 30 C. lOVÂNESCU nă să nu se depună efor
te ştiri; 11,05 nia ing. Maria Bălsan, am lucru în cîmp, să respecte in evidenţă noi rezerve de
; 11,35 Avan- înţeles că in actualul cin cu stricteţe normele tehni sporire a cantităţilor de turi- pentru mobilizarea
o-TV.; 12,00 cinal este necesar să se ce, începînd de la pregă furaje, atît pentru anima membrilor cooperatori, a
ri; 12,05 Din căror participare este încă
itului nostru; producă o cotitură radica tirea terenului, însămîn- lele cooperativei, cit si Preocupări statornice pentru
de promcna- lă în felul de a munci, de ţări, aplicarea praşilelor pentru cele din gospodă anemică. Sînt foarte multe
la 1 la 3 ; ti lave totul pentru ca în manuale si mecanice pînă riile personale. Este vorba de făcut în grădină — e-
n club; 16,00 vacuarea apei ce mai băl
■cu minut ; fiecare sector de activitate la recoltarea şi depozita de curăţarea de mărăcini ridicarea continuă a calităţii vieţii
ţi şi muzică; să se înregistreze o caiita- rea cerealelor“. a unor suprafeţe, fertiliza teşte încă pe o întinsă su
cu cîntece ; te nouă, superioară — con Trăsătura dominantă a rea pajiştilor, folosirea mai prafaţă de teren, plantarea
le azi, teme- diţie esenţială pentru în (Urmare din pag 1) dicatelor prin inspectorii răsadurilor în câmp care
iine (I); 20,40 discuţiilor a constituit-o eficientă a producţiei de obşteşti si ceilalţi oameni
; 22,00 Radio- făptuirea noii revoluţii a- strădania colectivă a celor masă verde, a tuturor pro solicită multă forţă de
ing de dans; grare. Pornind de fit acest prezenţi de a găsi şi pro duselor agricole secundare. ţinute în domeniul creării ai muncii, pentru depista muncă. Conducerea coope
e ştiri; 0,05— deziderat, noi ne-am pro pune soluţii menite să asi In acest context, consem unor condiţii cît mai bune rea si eliminarea pericole rativei, brigadierii sînt da
muzical noc- de muncă in Valea Jiului, lor şi a abaterilor dc la
pus ea în acest an să obţi gure realizarea sarcinilor năm şi propunerea unor tori să se ocupe mai mult
: 20,00 Săp- nem la hectar 2 0.)0 kg po ce stau în faţa cooperati cursanţi cu privire la creş considerăm că organele şi normele de tehnică a secu de acest lucru.
tgini sonore ; rumb boabe, 1 800 kg griu, vei. S-a apreciat că întări terea numărului de anima organizaţiile noastre sindi rităţii. De asemenea, in La grădina din Rapolt ce
populare ro- cale mai manifestă încă o suficient ne-am preocupat
; naţiomilită- 13 500 kg cartofi, 1 500 litri rea disciplinei şi perfecţio le pentru folosirea atelaje de popularizarea, urmări atinge o suprafaţă de 52 ha
toare; 20,45— lapte’ pe cap de vacă fu narea calificării profesio lor în diferite transpor serie de deficienţe şi lip — cu 2 ha mai mult ca
op: La înce- rajată etc. Acest lucru este nale, mai ales în zooteh turi. suri în combaterea unor as rea si aprofundarea preve anul trecut — lucrările
din nou de- pecte de indisciplină, a a- derilor legislaţiei în vigoa
ă. pe deplin realizabil dacă nic, pot duce la mărirea lată cîteva probleme ri sînt puţin mai întirziate.
ţinem seama de baza teh producţiei şi a eficienţei e- dicate în discuţii a căror baterilor de la regulile de re de către toţi oamenii în aceste zile se . lucrează
BgSBSSgSB« nică de care dispunem. conomice. „De regulă, la rezolvare depinde de mo protecţie a muncii, care în muncii, a măsurilor de lâ aplicarea îngrăşăminte
fe? A Dar numai maşinile şi uti ferma zootehnică, in condi dul în care organiziiţia de ultimul an au condus la securitate si igienă a mun lor organice, s-au plantat
lajele agricole nu rezolvă ţiile cooperativei noastre, bază, comuniştii vor reuşi sporirea numărului de' ac cii, a creării unei opinii de 6 ha cu ceapă şi o mică
problema. Totul depinde — relata Petru Dălie, pla să canalizeze, să orienteze masă, în cadrul adunări suprafaţă cu ridichi de lu
ţi in flăcări de munca responsabilă a cidente. Aceasta şi ca ur
ni re do gra nul de producţie la lapte toate forţele în direcţiile lor de grupă sindicală, îm nă, se recoltează ceva pă
sei’iile I—11 mecanizatorilor si coopera s-a îndeplinit (exceptind stabilite. mare a slabului control e- potriva celor care manifes trunjei, se întreţin răsadu
JNEDOARA : torilor. Este vorba de fo- situaţiile care nu depind VASILE PĂTAN feetuat de comitetele sin- tă indisciplină. rile. încă n-a avut loc ieşi
marilor (FJa-
i (Siderurgis- în l u m i n a Tezelor rea masivă în cîmp. aceas
orul Hooper U.G.S.R., consiliile munici ta — cum ne spunea Vio-
ia „S“ (Con- ? pentru misnerey pal şi orăşeneşti ale sindi rel Cornea, şeful fermei —
PETROŞANI: ÎS
'.gîrie nori — SI catelor din Valea Jiului, se va produce la începutul
îirea) ; Cas este bir&e preş precum si cele din unităţi, săptămînii viitoare, după
ier (7 No ce se va împrăştia gunoiul
ii fost şai- (Urmare din pag ii obiective : „La I-Ierepeia, şi-au îmbunătăţit stilul şi şi se va pregăti terenul. în
mblica) ; LU- unde urmează să con metodele de muncă, pentru
eslcy (Cultu- Un lot şcolar model ziua deplasării noastre
rajului (Mun- men de finalizare în 1982. struim un iaz de decanta o .participare sporită a oa erau foarte puţini oameni,
LCAN: Pic Trebuia să le avem de re, sîntem puţin rămaşi în menilor muncii la actul vreo 5—6, la lucru în gră
(Luceafărul); anul trecut, dar nu sînt urmă. I.F.E.T. Deva. nu a conducerii, a aplicării au-
ii Vodă Lă- Primul gînd care te în cest an cu cartofi. La să dină. I.a ora 9 nu veniseră
seriile I-ll cearcă trecând poarta Şco patul terenului am întîlnit nici în prezent -în posesia terminat cu defrişatul şi tocondueerii şi autogestiu- decît 3 maşini de fertilizat
; LONEA : lii generale „Dr. Petru şi pe cîţiva dintre cei mai noastră. evacuatul lemnului din zo nii muncitoreşti, la înfăp
crede în Ia La Certej lucrările sînt na unde vine amplasat ia din cele 5 promise de
ci I-II (Minc- Groza“ din Băcia este că harnici elevi ai şcolii, care în grafic, decurg normal, zul. Deocamdată aici exe tuirea măreţelor sarcini S.M.A. Simeria şi nici a-
.SA : în cău- aici învaţă şi muncesc a- rămîn bucuroşi după ore puse de Congresul al XII- cblea nu începuseră treaba
liter (Munci- devăraţi gospodari. 330 de ca să dea o mină de aju îmbucurător este faptul că cutăm lucrări terasiere. lea al P.C.R. în faţa sin deoarece nu sosise încăr
ICANI : Un din aprilie la conducerea Avem utilaje, oameni, a-
s (7 Noicm- pomi îşi aşteaptă explozia tor la toate lucrările agri lotului va trece chiar pro vem to_t ce ne trebuie. Iar dicatelor. cătorul. Timp bun dc lucru
: Un ostatic florală aliniaţi pe spaliere, cole. Doina Drîmbăreanu. Consiliul municipal al pierdut cu foarte marc uşu
ta roşie); O- cu cămăşi albe de var şi profesoara care predă dis iectantul acestor obiective la Brad, respectiv la Va rinţă din cauza lipsei de
ul loanide — — inginerul Traian David. lea Morii, începînd cu tri sindicatelor va face totul
itria); Salba- din loc în loc cu pete sin- ciplina de agricultură, s-a Astfel necorelările care mestrul II, vom demara ca municipiul Petroşani organizare. Ferma din Ra
; GEOAGIU- gerii — urmele vopsite ale decis greu asupra cîtorva să-şi îndeplinească si să-şi polt trebuie să producă în
scara, Irina tăierilor de rod. Livada in nume : Jean Şteţiu, Bor- pot apare se vor rezolva puternic lucrările". acest an 1 720 tone legu
ră); HAŢEG: chiar din „faşă“ cum se Aşadar, constructorii sînt depăşească în mod ritmic
•a (Popular); tensivă înfiinţată în 1909, bely Francisc, Corina Du- spune. hotărîţi să respecte terme sarcinile economice, prin me, o cantitate însemnată,
>caş la des- cu sprijinul Staţiunii de gaci. Nicolae Barb, Flori realizabilă doar în condi
vN : Burebis- cercetări si producţie po nei Toderaş, Dorina Cotoi, Ştefan Suba, şeful Şan nele de punere în funcţiu aceasta contribuind la ri ţiile unei preocupări mai
-II (Casa de micolă Geoagiu, a produs Maria Mureşan, Mihai Va- tierului de construcţii şi ne. Dorinţa lor este ca a-
curile — se- montaj minier Deva-Brad ceste importante obiective dicarea continuu a nivelu susţinute din partea con
unic); S1M.E- în anul trecut aproape sile. Adrian Enoaie, Tudor lui de trai şi creşterea ca ducerii cooperativei, a sec
ilor sălbatici 500 kg de fructe. Din va Homorodean, Călin Olaru, ne-a informat, de aseme să producă cît mai repede ţiei de mecanizare si con
LIA : Ion — lorificarea lor şi a culturi Farkaş Ildico ş.a. nea, despre modul în care minereul necesar econo lităţii vieţii.
intui ui, blcs- se acţionează la celelalte miei noastre naţionale. siliului unic agroindustrial.
- seriile I-IT lor semănate printre rîn- Suprafaţa totală a lotu
durile de corni — ceapă, lui este de 60 ari, iar a ră er r **.mo* i jtuirxr t ososior r J oomaof u
varză, sfeclă furajeră — sadniţelor de 16 mp. Pe MoldoVan şi Carol Boitor (
s-au obţinut aproximativ lingă meri şi peri, elevii şi au fost condamnaţi fie- »
6 000 lei, folosiţi pentru şcolii din Băcia, împreună care la cîte doi ani de în- j
BSB9B8&EBflBB cu cadrele didactice au chisoare. Primii doi pen- '
procurarea de unelte agri
cole şi alte materiale de mai plantat 30 de butaşi tru comiterea infracţiunii >
•agerii din 3
autoclotare a şcolii. de viţă de vie. Oîţiva vi de ultraj contra bunelor »
74, 21, oG, 9, Pentru fertilizarea livezii şini, pruni, nuci, piersică ® Lucrători ai miliţiei moravuri şi tulburarea li- J
s-au adus de la C.A.P. Bă fac şi ei parte din avutul municipiului Deva au re niştii publice, iar ceilalţi |
32, 4, 25, 07,
cia şase remorci de gunoi şcolii şi nu sint neglijaţi ţinut pe Petre Rratu. din doi pentru furt calificat *
şuri: 1 154 085 de grajd, iar pentru răsad in privinţa întreţinerii. Da Schitu Goleşti şi pe Do in paguba avutului per- j
niţe încă nouă căruţe, de că în anul trecut produc rica Miriţa, din Godinii, sunai. Este singura deo- *
la gospodăriile din sat. ţia a fost dublă faţă de judeţul Argeş, care se sebire dintre ei. I
S-au făcut deja două stro plan, iar la varză, de pil aflau în călătorie pentru...
EA! piri fitosanitare ale pomi dă, în loc de 200 kg s-au pierderea urmelor. Cel e Record. Ioan Drăgan, jj
lor — de iarnă şi de pri realizat 900 kg, gospodarii doi concubini erau ur de 39 de ani, de loc din i
t>il pentru 1 măvară timpurie —, ur- şcolii clin Băcia, care are măriţi pentru comiterea comuna Soldanu, judeţul '
remea va fi mînd ca, la timpul potrivit, 16u de elevi, speră in acest unor furturi. Şi cum că Călăraşi, ieşise tocmai |
, eu cer va- să se execute şi a treia. au în realizări pe aceeaşi lătorului îi sade bine cu din penitenciar unde exe- «.
ea preeipita-
formă de Printre şirurile de pomi se măsură sau chiar mai mari. drumul, cei doi infractori cutase a zecea condam- 6
. lapoviţă şi aliniază cele de ceapă, ga La cele amintite se adaugă au fost urcaţi în tren cu nare.- Aflîndu-se în ora- 5
ul va sufla ta în curîncl pentru valori şi intenţiile de a creşte 20 destinaţia: locul de do şui Vulcan, la magazinul |
ensifieări lo-
km /oră din ficare şi pentru a ceda lo de iepuri de casă (cuştile miciliu. Facem precizarea cu autoservire „Straja“ şi I
a minimă va cul verzei timpurii şi de. tocmai se reparau), albine eă sînt aşteptaţi, dar nu profiţind de neatenţia ca- J
tre minus 3 toamnă, care acum e în (după rodirea naturală de cu flori şi fanfară. sierei M.B., a sustras din g
cea maximă
irade. Dimi- răsadniţe. Sfecla furajeră vară), de a cultiva 25 de o O singură deosebire. casă suma de 1 950 lei. '
va depune s-a semănat, în pepinieră arbuşti şi 20 de trandafiri, La Hunedoara au fost ju Dar a fost repede identi- |
¡ţ la sol. locul celor 50 de puieţi, Sînt ambiţii care fac cinste decaţi, în faţa a peste 500 ficat şi reţinut. Urmează, -
ime rece, eu vînduţi oamenilor din loca de persoane, Toader Istra- desigur, a unsprezecea S
cădea nin- colectivului de elevi şi ea-
Vintul va litate, a fost luat de port- dre didactice de la aceas te, Costică Istrate, Aurel condamnare.
oiind local altoi, care vor fi altoiţi în tă şcoală.
'olog de ser- Rubrică realizată cu sprijinul
cenco). august. O suprafaţă de 35 inspectoratului judeţean de interne f .a.p. Lanimlnr ş»imnş au inch iui plantatul carto
de ari se va cultiva in a- VIORICA ROMAN filor. in colo ilmia imaştini, aspecte tie Hieru pe uUţmeie su-
prafeţe, surprinse joi.