Page 17 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 17
în pregătirea Congresului U.G.S.R.
PROIETARI DIN TOATE TÁRILE. UNIŢI-VĂ!
m Miine se deschid lucrările Congresului U.G.S.R. ~ ste plan 300 tone minerea
în concentrate, 2 200 tone
eveniment de seamă în viaţa sindicatelor din ţara de minereu prelucrat în u-
noastră, a tuturor oamenilor muncii. In întîmpinarea zina de preparare, 200 to
lui sînt iniţiate o seamă de acţiuni politico-organiza- ne de talc, 4 400 tone de
torice, cultural-educative şi sportive în întregul judeţ. dolomită.
uiJSMir DECADE ŞI ZILE ste plan, cei de la Lonea
o în cîte o zi de muncă
record minerii de la Pe-
trila au extras 136 tone pe
RECORD
ÎN PRODUCŢIE
707 tone, iar de la Vulcan
în toate unităţile produc şi Paroşeni au fost date în
tive din judeţ au fost or contul angajamentelor 219
OUITETULUI JUDEŢEAN HU ganizate zile şi decade re şi, respectiv, 109 tone de
cord în producţie consa cărbune.
IU SI LI U L U I . crate Congresului U.G.S.R.,
soldate cu rezultate remar ACŢIUNI POLITICO—
cabile în creşterea produc ORGANIZATORICE
ţiei fizice. ÎN SPRIJINUL
Anul XXXIII, nr. 7281 DUMINICA, 5 APRILIE 1981 4 pagini — 30 bani ® La Combinatul side PRODUCŢIEI
rurgic Hunedoara, dc pil
dă, în toate uzinele şi sec In toate unităţile indus
ţiile s-au depus eforturi triale, în municipii şi ora
\ Importantă dezbatere Ideologică j susţinute pentru realizarea şe are loc, în aceste zile,
tuturor angajamentelor pe
o mare diversitate de ma
¡Creşterea rolului conducător al partidului în etapa} care colectivele de side- nifestări organizatorice şi
rurgişti şi le-au asumat în
politice subordonate mobi
întrecerea socialistă. Re
lizării colectivelor de oa
dăm aici doar cîteva din meni ai muncii în vederea
făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate! rezultatele obţinute în ca realizării sarcinilor de plan
drul decadei de producţie
şi a angajamentelor asu
mărită. Colectivele de la
oţelăria electrică nr. 1 şi mate in întrecerea socia
listă. La I.M. Bărbăteni, dc
în cadrul amplelor ac o autentică tribună de Ceauşescu, privind fun
ţiuni iniţiate de secţia relevare pregnantă a o- damentarea ştiinţifică a O.S.M. I, de pildă, au pro pildă, a avut loc Ziua bri
propagandă a Comitetu rientărilor şi sarcinilor factorului subiectiv în dus peste plan mai bine gadierului cu tema: „în
lui judeţean de partid date do Congresul al XII- ansamblul complexităţii de 900 tone de oţel elec deplinirea sarcinilor de
consacrate apropiatei ani lea c.u privire la ereste- proceselor obiective eoo- tric şi Martin, aglomerato- plan şi a angajamentelor
versări a 60 de ani de la nomico-sociale, a forme ri.ştii au realizat 8 500 tone privitoare la calitatea căr
crearea Partidului Comu lor şi modalităţilor prin aglomerat, iar colectivele bunelui“. Consiliul munici
nist Român, ieri a avut care se manifestă rolul de la laminoarele de 800, pal al sindicatelor IÎune-
loc la Deva o importantă conducător al partidului sirmă I şi III, profile mij doara, pe de o parte, şi co
dezbatere ideologică a- într-o largă perspectivă E.M. Deva, secţia notaţie, locii au dat în contul an mitetul sindicatului de la
vînd ca temă „Condiţiile istorică. sectorul mecanic. Tinărul gajamentului 1 800 tone de I.M. IJricani, pe de altă
obiective şi factorii su strungar Marin Soceanu — laminate. parte, au organizat con
S-a subliniat, de ase
unul dintre fruntaşii uni
biectivi care determina menea, faptul că marile tăţii. <9 Colectivele de la între sfătuiri vizînd generaliza
creşterea rolului condu prinderea minieră Hune rea iniţiativelor muncito
cător ai partidului în victorii obţinute do po Foto: VIKGIL ONOIU doara au dat în ultima de reşti in întrecerea socia
porul nostru în edifica cadă, declarată record, pe listă.
etapa făuririi societăţii rea noii societăţi, în îm
socialiste multilateral plinirea înaltelor sale
dezvoltate. Contribuţia idealuri de dreptate şi Campania agricolă de primăvară
t o v a r â ş u 1 u i Nicolae progres, sînt rezultatul
Ceau.şescu la fundamen nemijlocit al înfăptuirii
tarea modalităţilor prac
tice de cxercitax-e de că rolului istoric al Partidu fiecare oră hună dc lucru sâ fie folosită din plini
tre partid a rolului con lui Comunist Român, a-
ducător în viaţa socială*. rătîndu-se cu de aici de
La dezbatere au parti rea continuă a rolului rivă sarcini de mare în şi chimice s-au terminat.
erbicida-
„Azi
începusem
cipat cadre cu munci de conducător al partidului semnătate pentru toate tul, dar din cauza vântului
răspundere din economie, ca necesitate şi premisă organele si organizaţiile S-A ÎNCHEIAT ÎN SĂMÎNŢ ARE A ne-am oprit, şi vom relua
instituţiile sociale şi de ale înfăptuirii obiectivelor de partid din judeţul SFECLEI DE ZAHÂR ÎN COOPERATIVELE
cultură din judeţ, • acti etapei dc făurire a so nostru în realizarea obi- AGRICOLE DE PRODUCŢIE lucrările imediat ce vîn-
vişti de partid, ai orga cietăţii socialiste multila ectivelor stabilite de tul va înceta“ — ne asigu
nizaţiilor de masă şi ob teral dezvoltate, contri Congresul al XH-lea, Campania agricolă de primăvară înregistrează un ră preşedinta, Ana Mun-
şteşti, lectori, propagan buţia de inestimabilă va de t o v a r ă ş u 1 Nicolae rilm din ce în ee mai alert pe ogoarele judeţului teanu, dovedind astfel a-
i dişti, alte cadre. loare teoretică si practică Ceauşescu, secretarul ge nostru. Ieri s-a încheiat însăniinţarea sfeclei dc za tenţia ce o acordă calităţii
Dezbaterea a constituit a tovarăşului Nicolae nerai al partidului. hăr în cooperativele agricole de producţie, pe în fiecărei lucrări.
i treaga suprafaţă planificată. Continuă în ritm din ce Acelaşi interes pentru
\ H în ce mai rapid plantarea cartofilor, numeroase uni calitatea muncii îl mani
Ira întîmpinarea zilei de 1 Mai şi o aniversarii tăţi agricole cooperatiste anunţînd încheierea aces
tei lucrări. festă şi inginera şefă Vio
rica Ciocârlie, de la C.A.P.
\ creării Partidului Comunist llomârs Boş, pe care am găsit-o
coordonînd erbieidarea pc
SUPLIMENTAR — acest spor de producţie a trimestru al anului — în Iată cîteva cifre care o- mijloacelor mecanice şi a
30 300 TONE I)E FONTĂ fost obţinut integral pe procent de 102,6 la sută, glindesc situaţia lucrărilor fiecărei ore bune de lu E. ŞINA
seama creşterii producti fiind vîndutc suplimentar
Muncind cu abnegaţie efectuate la zi in unităţile cru, cit si participarea spe
şi înaltă dăruire munci vităţii muncii şi în con mărfuri în valoare de Consiliului unic agroindus cialiştilor, a conducătorilor (Continuare în pag. a 2-a)
torească, destoinicul co diţiile înregistrării unor peste 4 milioane lei. De trial Hunedoara : de unităţi la lucrările efec
lectiv de furnalişti din însemnate economii de menţionai că 90 la sută ® Arături în C.A.P. şi tuate în cîmp, acolo unde
cadrul Combinatului si materii prime, materiale dintre unităţile cu amă I.A.S. pc 672 ha. o A fost se hotărăşte soarta recoltei.
derurgic Hunedoara obţi şi energie electrică, nuntul din judeţ şi-au pregătit terenul pe o su Rezultatele obţinute pînă
ne constant realizări de MĂRFURI VÎNDUTE realizat şi depăşit sarci prafaţă de 1 585 ha. o în în prezent în unităţile
seamă în producţie, PESTE PLAN nile de plan ale primu fiecare unitate a consiliu consiliului agroindustrial
Organizîndu-şi temeinic DE 4 MILIOANE LEI lui trimestru. In această lui sînt pregătite între 5—15 Hunedoara relevă că acest H ŞTAFETA FOLCLORI
munca pe secţii, formaţii perioadă, c o l e c t i v u l ha, pentru semănatul po imperativ se realizează CA „CĂUTĂTORII DE CO
de lucru şi schimburi, u- Si lucrătorii din cadrul I.C.R.M. Deva a obţinui rumbului. o S-au împrăş permanent. Raidul între MORI“. Astăzi începe faza
tili/.înd raţional agrega I.C.R.M. Deva acţionează beneficii suplimentare de tiat 8 322 tone îngrăşămin prins prin cîteva coopera pc consilii unice agroin
dustriale a actualei ediţii a
tele şi instalaţiile, pre stăruitor pentru îndepli peste 500 000 Iei, iar la te organice pe 242 ha. © tive agricole de producţie ştafetei folclorice „Căutăto
cum şi timpul efectiv de nirea prevederilor de cheltuielile de circulaţie îngrăşăminte chimice pen din zonă confirmă conşti rii de comori". Gazcîa în
trecerii la acest nivel va fi
lucru, harnicii furnalişti plan. Astfel, ia principa s-au înregistrat economii tru culturile de primăvară inciozitatea şi răspunderea comuna Romos, unde vor
hunedoreni au elaborat lul indicator — desface de aproape 60 000 lei, lu s-au administrat pe 381 ha cu care se munceşte, de di participa formaţii din con
peste sarcinile dc plan rile de mărfuri —, planul crătorii de aici benefi cu 29,2 tone substanţă ac mineaţa devreme pină sea siliul unic g agroindustrial
ÎNTÎLNIRE.
Geoagiu.
ale primului trimestru lunii martie a fost reali ciind, de la 1 ianuarie tivă, iar pentru cele de ra tîrziu, pentru arături, Maistrul minier Voicu
mai mult de 30 300 tone zat în procent de 103,7 a.c., de o sîmbălă liberă toamnă pe 646 ha cu 60,4 fertilizări si pregătiri. Faur, de Ia I.M. Barza, de
de fontă. De menţionat că la sulă, iar pe primul pe lună. tone substanţă activă. La Huituri, spre exem putat în M.A.N., s-a Sntil-
Buna desfăşurare a cam plu, se finaliza pregătirea nit cu comandamentele u-
paniei agricole de primă terenului pentru semănatul nităţilor de pionieri din o-
Intilnirca
s-a
Brad.
raşul
vară, efectuarea în timp porumbului pe ultimele su transformat Sntr-un viu dia
Exploatarea forestieră Va- prafeţe din cele 53 hectare log: privind perspectivele
La 1360 m altitudine... Ica Dobrii. Aspect clin optim şi de calitate a lu destinate acestei culturi. economico-socialc ale ora
unde
divin»
crărilor presupune, ea o
lu
punctul
crează harnica echipă de condiţie esenţială, folosirea Semănatul plantelor fura şului In actualul cincinal.
(Liliana Vişa *— Subrcdae-
forestieri condusă de An
Plecăm din Deva pe unul măiestrit de Constantin gliei Cioeodeică. la întreaga capacitate a jere, fertilizările organice ţia „Cravatele roşii cu tri
color« Brad), n PLANTARI
dintre cele mai lungi şi mai Lungu rulează kilometrii în DE PUIETI. La pepiniera
frumoase drumuri ale auru viteză pe drumul bine între din Orăştie a Staţiunii dc
cercetare şi producţie po
lui verde din judeţ : Valea ţinut de' oamenii de la micolă din Geoagiu s-a în
Dobrii şi mai departe, cu U.M.T.C.F; Departe, spre cheiat sub conducerea mg.
punct terminus „Dosul Rus munţi, din loc în loc, dru Nicolae Popa, plantarea li
ca“ — parchet de exploa mul arată totuşi semnele nei suprafeţe de 15 ha cu
rj DUPĂ
puicţi de pomi.
tare forestieră situat la al lăsate de dezlănţuirea din 35 ANI DE MUNCA. Lu
titudinea 1 360 m. ultima vreme a torenţilor. crătorii din cadrul Adminis
traţiei financiare a Consi
La S.F.E. Dobra ne pu Nu demult s-a întîmplat a- liului popular judeţean au
nem în temă cu realizările ceasta. Dar maşinile de sărbătorit zilele trecute pe
„la zi' ale colectivului de mare tonaj aduc aurul ver tovarăşa lor de muncă,
1
aici. Sînt frumoase realiză de din străfundurile văilor Margareta Apăteanu, care
după 35 de ani dc activi
rile. Vorbesc convingător ca şi cind nimic nu s-ar fi tate neîntreruptă a ieşit la
despre hărnicia oamenilor. întîmplat. Coboară 21-HD- pensie. Margareta Apătea
Planul este depăşit la ma 3630 ; la volan — Dumitru nu, exemplu de corectitudi
ne şi conştiinciozitate pen
joritatea indicatorilor şi sor Bota. Realizează frecvent tru colegii săi, şi-a început
timentelor. peste 100 km plin/zi. „Şi binemeritata odihnă cu u-
sînteţi mulţumit de rezulta rările calde ale tovarăşilor
Către oamenii care obţin săi de ani mulţi şi sănă
tele muncii dumneavoas-
constant asemenea rezulta tate.
te este însă drum lung de ION CIOCLEI
bătut, de peste 60 de km DUMITRU GHEONEA
spre inima masivului Poia
na Ruscâi. .,ARO“-ui condus (Continuare în pag. o 2-a)