Page 19 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 19
Ä. 7281 © DUMINICĂ, 5 APRILIE 1981 P
——
VIZIUNE consemnări Ţnt despre pădure
NICĂ, Reintilnindu-mă, cu pri de’ brazi şi de cipreşi. în româneşti. Tară să uităm
RILIE lejul recentului Centenar, sfîrşit... Cade bine... după insă că una dintre cărţile
ile ! WUéAjL cu opera lui Octavian Go- patru sute de chilometri. lundamentale ale acestei
ial pentru co- î_____ ZtÂ
/estea dragos- ga, am zăbovit mai Înde Mă gîndesc la munţii spiritualităţi şi totodată
lung asupra impresiilor noştri...“. una dintre cărţile dc că-
săn&tatea sale de călătorie în Spa pălîi în iormarca oricărui
ului Aşadar, numai preţ ele scriitor este acea extraor
muzicii nia. Sini de fapt nişte no vreo patru sute da kilo
patriei taţii iugarc, aproape lele- metri n-a văzul pădure şi dinară Istorie a pădurii
graiice, dar toarte esen- scriitorul român se simte româneşti de Constantin
uminical C. Giurcscu. Extraordina
mimate tializatc. Ceea ce m-a iz neliniştit şi Începe să se a-
r~ bit în primul rînd aici, a ră pentru că nu este o de
Socialistă ¡ost conlrarielalea pe ca gile, să exclame, să aştep scripţie şliintific-aridă, ci
ică WlaKi adeadiiwi Sjeg,a%i de re i-o provoacă poetului te o izbăvire. Cazul lui o continuă incitaţie Ia me
Lspirate din un peisaj iară păduri. Por Goga e simptomatic pen ditaţie şi acţiune. Căci
tru Întreaga noastră lite
\R. : „Setea“ scriitorul nu se mai poate
an pentru cei Nesfîrşită columnă se arată, neam nit din priveliştea româ ratură in ale cărei pagini Umila numai la a iubi şi
nească şi Îndeosebi din
1 în dimineţi pornite din a Patriei <a cea a Răşinarilor, unde li se aude foşnind somptuos a cînta pădurea. Datoria
României grădină, şi Ircmătind de veacuri sa este azi de a o iubi şi
stic: „Cazul Eroii-.şi ard fruntea curată Cu patria-n trăire-suflet dăruiesc vezile sc-mbrăt işează cu pădurea românească. Ince-
Pre*7rierâ pe Păsări se-nalţă prin tînăra lumină. acelor ce se odihnesc în vatră — pădurea, Goga şuieră, are p'ind cu cîntărelul anonim a o apăra. împotriva po
luării şi a pîngăririi, îm
Griu ne-ntimpina din zăpezi, triumfător stegari de neam, pecete scrisă-n piatră. senzajii de sulocare şi dc „irunză verde“, pînă la potriva lipsei de răspun
VPRILIE Iubirea dintre noi, e dreaptă temelie, Etern pe-a!bastre creste străjuiesc reacţii depresive în aridul Eminescu, ccl ce se Închi dere, a indiferentei sau,
,00 — Trans Izvorul potoleşte setea oricărui trecător, peisaj spaniol : ,,Peste trei nă codrului, numindu-1
de la Sala înveşmîntaţi în rîuri, munţi şi soare — sute de chilome-tri, nici o „Măria Ta“. Dc la Topir- pur şi simplu, u pros
alicii : Şe- Aici omenia-şi are rost pe vecie. tiei. Pădurea nu mai
lere a Con- poeme pentru Dacia cea Mare pădure“, exclamă el exas ceanu, care cînta la vre este clement de peisaj,
Generale Atîtea frumuseţi se deschid în priviri, în dragostea fierbinte înă-nsoţesc perat. „Pînă Ia Valladolid, mea aceasta „Frumoasă nici doar sursă dc bogă
Iarba respiră spre ale noastre ceruri eşti pădurea mea,/Cind
limba ma- în ţara asta nu so poate ţie, ci, poale in primul
De şaizeci de ani, în vaste şi limpezi înaripaţi, pe culmi de arderi vii — umbra-i încă rară/ Şi prin
rotiri, cînta „frunză verde“ fiid- tre crengi adie-abiia/ Un rind, va deveni Întiia sur
Cresc destine şi mari adevăruri. spre nemurirea sacrei ctitorii. că nu este... Nici o culoa să a noastră de supravie
economicA re în afară de sur şi gal vint de primăvară. ..“
nico-ţ>LMa- MIRON TIC VASILE COJOCARU ben. Nici o pată verde. — pină la regretului Ion ţuire intr-un mediu natu
ral ai cărui echilibru c
v. : Anul Cel mat trist peisaj din Maxim, care in ultimul Încă dc pe acum Îngrijo
I : „Bă- V său roman, Umbra de la
Europa“. Pentru ca, mai la rător zdruncinai. Multe
ial vale, să respire eliberat, Cozia, apărut Ia sflrşilul veacuri Ia rind, piulurca
r 'N l dar lot nostalgic : ,,După anului trecut, produce un nc-a apărat. A venit tim
pul să apărăm noi pă
vibrant şi elevat eseu u-
ESS&HS ValladoLid începe întiia supra rostului pădurii in durea.
.10O mmă de ţăxînă % eîettaatcetea verdeaţă : o mare pădure e v o l u ţ i a spiritualităţii RADU CIOBANU
ESns£53
t ,uo Ac* Ea ceasul de culcare in patul dintre muzetGK
minute; j : r—! lumi,
îl sate-
.iminical; M-am învelit cu noaptea ca bunii mei
tru toţi ; străbuni. îmi biciuiesc cuvintele necontenit
13,30 To Ea cap o luminare şi-un snop de zori Şi-n fiie-nsingerate Ie aştern,
ruri de Ca o povară, spaţiul infinit
14,00 Un- tirzii,
>rtret pe i Vegheat să-mi fie somnul ccl făr’ II macină clepsidra timpului etern.
>ul arte- de căpătii.
de ştiri; Lumina primăverii mă orbeşte
— muzi- Cînd se aşează-ntre florile de-acum
V ari etăţi Iertare doar de-o faptă, anume, vreau Din univers domol zăpada se topeşte
>utăţi — să cer Şi ne inundă cărţile de drum.
itindeni ;
ri ; 18,20 I Că-ii lăcomia mea de glie, simţind că
al sindi- pier, Iar o să fie cald la primăvară
uj ; 18,30 I O mină de ţarină, vatră strămoşească, Şi-o să se joace soarele cu noi,
u toţi; Cind ninşi peste zăpezile de-afară
*0,15 Noi Am luat cu mine să mă însoţească.
muzică Vom defiia-năuntruî nostru goi.
i.tiI me- GEORGE PAVEL
iojurnal; NICOLAE CÂTANICIU
sportiv ;
ntece de
îletin de
le dans;
ri; 0,05—
cal noc-
PremsHe A.T.M. tleq^le de Ap%il la
pe anuí 1980
Saimi&e&etu&a
flăcări Recent au fost acordate
de gra- premiile A.T.M. pe anul Feste liniştea pietrelor trec zile
I—II 1980. Printre acestea, con- tiu molcome străluciri de mătase.
OARA :
or (Fla- semnăm cu satisfacţie si Un soare de zăpadă dezmiardă amintirea
lerurgis- două premii obţinute de Soarelui dc vară ; Ia Sarmizegetusa se
Hooper oamenii de teatru din Mai aud şi azi doinind codrii de odinioară.
" (C011- „Căuce păUureni'şti“. Din expoziţia de artâ populară, etapa judeţeană a Feslivalu-
OŞANI: Valea Jiului. Astfel, Pre- Irumpe April din păsări si ierburi, lui na aţionat „Cîntarea României“. (Galeriile de arlă ale fondului piastie Deva).
nori — miul pentru regie a fost Noi înşine dezmierdaţi suntem de
; Cas- acordat lui Fiorin Fătu- Un April venit de pe ţărmuri udate
(7 No-
ist şai- lescu, pentru regia spec- De ape astrale. Ascultăm duhul ierbii
a) ; LU- tacolelor „Pluta Meduzei 1 ' Hoinar vorbindu-ne în graiul clorofilei Expoziţie de artă populară
(Cultu- de Marin Sorescu, şi „in Despre mieii cu miros de omăt. Venit-am
in tren
JL»CAN : căutarea sensului pierdut" Să visăm aici nu clipele sterpe, ci La Galeriile de artă ale reprezentative ale zonelor et Simion Stoian (Valea Diljii),
(Lucea- de Ion Băieşu, iar Pre- Istoria vie : arc cristalin peste timp. fondului plastic din Deva se nografice ale judeţului nostru: Ion Rădos (Poiana Răchitele),
lni Vo- Vor trece peste noi mari viscoliri florale află deschisă expoziţia de artă Ţinutul Pădurenilor, Ţara Ha Ionel Munteanu (Socci), Vic
- seriile miul pentru scenografie a populară — etapa judeţeană a ţegului, Valea Jiului, Ţara Za- tor Murăşan şi Ion Bucur
LONEA: Pină cind April se va face nevăzut Festivalului naţional „Cîntarea randului şi mai puţin zona O- (Deva), o prestigioasă prezen
în la- fost acordat scenografei In adîncui adîiicului nostru, unde purtăm României“. Expoziţia reuneşte răştiei. ţă in expoziţie o fac lucrările
(Minc- Elena Buzdugan pentru a- Dulcea povară a alîtor cuvinte nespuse. Domină în expoziţie sectorul realizate de elevii secţiei ex
Roiul cele mai valoroase lucrări, cusături-ţesâturi prin costume terne de aria lemnului — De
MOAŞA: celeaşi două spectacole. creaţii actuale, realizate de la le de pădureni realizate de va, a Şcolii populare de artă
Júpiter IONEL AMÂRIUŢEI declanşarea acestei etape, şi e- Marin Preda, Ana Tămăşese şi din Petroşani, clasă condusă
IC ANI : Lucreţia Ticula din Goleş, co cu competenţă de instructorul
1 (7 No- talează publicului piese unice, muna Topliţa, Maria Crîznaru Mircea Lac.
Jn osta- şi Viorica Munteanu din Cer- Olarii Obirşei prezintă pie
roşic); băl, Hermina Şendroni din Dă- se de olărit, in special vase dc
uf ragiul bica, Maria Popa din Vălari capacitate, remarcabile prin
5 : Bie- etc. caracterul lor profund româ
ile l-l I ION CARAION Dintre ţesăturile de casă, nesc, trimiteri arhaice, dacice,
il (Fla- ipocriziei moralei burgheze, I pricoiţele de pădureni şi cele atît in formă cit şi în decora
VI: Bu- reliefind — prin contrast — din zona Văii Jiului, se impun ţie, executate de olarii Pătru
asa de superioritatea etică a oameni- | prin monumentalitatea şi di Nedca, Vălean Borza, Nicodim
Strada „Dragostea lor de rind. versitatea decorurilor specifice Borza, Axente Neden, Sorin
BRAZI: în cadrul unei acţiuni trepi- I în partea fiecărei zone ; dem M ire şi Gheorghe Marc.
~e; CA- e pseudonimul dante, Steno încredinţează co ne de menţionat sînt cele rea împletiturile sînt prezente
seriile misarului Bruno Baldasare o I lizate de Maria Gui din Jieţ, prin lucrările lui Victor Mn-
ră); A- morţii" abil o dinamică a sfidării. Ion tor obişnuit, dar care relevă anchetă complicată. După toa- , Sofia Şerorvi, Maria Băran şi teeseu din Topliţa, (remarcabi
I-II (11 Caraion poate fi înţeles ur- frumuseţi poetice nebănuite. te aparenţele, steno este inte- ' Aurelia Mardan din Lunca lă fiind piesa ..Leagăn" !) şi
Ţara mind calea confesiunilor sale : resat, în mod precumpănitor, , Cernii, Dorica Işfănoni, Her Ion Micoane din Dăbîca.
reşul) ; Ion Caraion râmine şi în „Sînt omul care so uită in TIBERIU DÂIONI de culisele dublului accident 1 mina Ticula şi Hermina Bir-
iul pă- ultima sa carte de versuri a- toate părţile“ („Eteromorfoză"), (în realitate o înscenare) pe- i trian din Topliţa. în sectorul ION CÂRJOi
iubirii celaşi poet al frondei. Dispo sau „nici o dată n-am avut trecut pe scările palatului lemn — pe lingă excelentele
mina) ; ziţia sa lirică o constituie dra gust pentru uscâtoriile de „Dublu delict" Dell’Orso. Or aceste culise — | lucrări realizate de creatorii artist plastic
Barkley ma impactului dintre fiinţă şi idei“ („Bucătăria lui coco- aşa cum vor apare în urma
uncito- lucruri. O conştiinţă nelinişti stîrc“). S-ar putea întrezări de investigaţiilor comisarului, se- |
tă, incisivă, ardentă, dinami aici existenţa unui adevărat Este notabil acest nou film condat de Teresa — sînt de
că imprimă versurilor sale a- program poetic de sondare a al lui Steno — regizor care zolante : descriptudine morală \
cel patos pe cnrc-1 recunoşti structurilor realului, dar exis trece cu dezinvoltură şi talent pretutindeni, faţada mincinoa Fosta literară
printr-o cruzime a expresiei tenţa lui e o operaţie arbi de la un gen la altul,‘demon- să a onorabilităţii burgheze. I
care adună în plasma ei tul trară (pe care am făcut-o strind în toate cazurile un Bineînţeles, Steno nu renun
bure elemente dintre cele mai fragmentînd poemele), căci profesionalism de excepţie. ţă la efectele verificate ale ge- 1 Luiza Lingurar — Deva. Orăştie, Adrian Moroşanu
eterogene. Poetul vrea să con specific la Ion Caraion este Steno a ales ca punct de ple nului poliţist, care asigură
;ntru 5 trarieze cu orice preţ şi acest dinamica sensibilităţii care an care pentru scenariul elaborat succesul de public. Este re Deocamdată, versurile sînt — Hunedoara, Nieo’ae C«ol-
se va demers înseamnă, in planul trenează lucruri dintre cele în compania lui Age-Scarpelli marcabil faptul că travaliul re nepublicabile. Vă recoman cca — Brad, IWagdalena
un bun roman al lui Ugo Mo-
it, ce- poemului bune efecte poetice: mai eteroclite în poeme arhi reţii : „Doppia morte al Go- gizoral stă sub semnul echili
brului, ceea ce înseamnă că
Izolat „Adevărul e o femeie de ser- verno Veeehio“. Alcătuind apoi spectacolul cinematografic este dăm să frecventaţi cena Trică — Simeria, Mircea
ibe de vici“ („Monism"), sau „mortul tectonic structurate. o distribuţie strălucitoare, mai mult deeît atrăgător, asi- clul literar „Albatros“.
’czenta cară pe dumnezeu/cu roaba la Prezenţă remarcabilă în con Toilor — Deva. Simple
re de porci“, sau „ a ieşit dumne textul poeziei actuale, Ion Ca (Marcello Mastroiani, Ursula gurind fluxul liber al accente Walter Fritz — Deva. „ba versificaţii. Georgc Mihai
ad-est. Andress, Agostina Belii, Peter lor critice. Hotărît lucru : im
ie vor zeu la culcs/potcoave de raion convinge că poezia poa Ustinov şi Jean-Claude Brialy), plicarea socialului în textura lada" este neizbutită. Dan Ioncscu — Deva. Floare
filmului poliţist nu scade din
grade, I morţi“. („Spaţiu retras“). Aşa- te fi şi o perpetuă avangardă. a recurs la instrumentaţia tensiunea acestuia ; din con Săeăluş — Petroşani. Poe chinuită, oase arse, dor de
'C mi- I dar, iată un poet care spulbe De aici cinismul formulei sa spectaculară a filmului poli tră, o amplifică.
ninea- zia, ca şi diamantul, tre moarte, cenuşă („zgîrmîi-
ibă la ră convenţiile, care mînuieşte le care contrariază pe un lec ţist spre a face o critică aspră AL. COVACI
buie cizelată cu ’-nn’i'ă mi t.î“) nu mai impresionează
gală. Szidorak Antonie — pe nimeni.
