Page 22 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Eforturi susţinute pentru punerea în {Urmare din pag. 1) schimb de experienţă -care
extinderea
valoroa
lea Congres al ,partidului, vizează iniţiative muncitoreşti iTi
sei
valoare a substanţelor minerale utile activitatea în domeniul sa .¿Fiecare lammorist, angajat
plenar in acţiunea de creşte
nitar capătă dimensiuni lot
» mai importante. Siluarea re a coeficientului de seoa- 9,00 Tel
lerc de metal bun din tona
centrului său do greulale O In intimpinarea aniver dc oţel lingou“, la care au
Oamenii muncii din ju plexe. Primele enumerate cresc lună de lună. Ei sînt sării a şase aeccnii <le Ia participat muncitori fruntaşi, 10,55 Fill
deţul Hunedoara — zonă sînt deosebit de valoroase primii care scormonesc pe profilaxie, introducerea crearea Partidului Comunist maiştri şi şefi de echipe de 11.40 Căi
10,05 Tel«
bogată în resurse minerale — pînă în prezent erau muntele, indicînd cu înalt în practica medicală a ce Român, biblioteca clubului la celelalte laminoare ale 17.15 Clu
combinatului
siderurgic,
utile — îşi intensifică e- aduse din import —, foar profesionalism unde anu lor mai noi cuceriri ale „Siderurgistul“ a deschis o Pentru îmbunătăţirea condi a 18.00 Aln
expoziţie dc carte social-po-
forturile în vederea desco te importante pentru eco me se vor face şanţuri, pu ştiinţei, educaţia sanitară a litică, care prezintă cititori ţiilor de aprovizionare a lo 18.25 nar P.C
peririi şi punerii în valoa nomia românească. ţuri etc. De activitatea lor întregii populaţii se cons lor operele secretarului ge cuitorilor din cartierul de lo 18.50 1001
re a unor cantităţi tot mai — Ce rezultate s-au ob depinde, într-un fel, soarta tituie în elemente de bază neral al partidului, tovară cuinţe proprietate personală 19.00 Tel*
mari de minereuri feroase, ţinut în primul trimestru zăcămîntului de Căzăneşti. ale acestor noi dimensiuni, şul Tvicolne Ceauşescu. • La Chizid, pe strada Brădet a 19.25 Act
Ziu
fost construit şi dat parţial
19.40
clubul „Constructorul“ a avut
neferoase şi nemetalifere, al anului pe acest şantier ? Minerii Gheorghe Pataky, •în cadrul noţiunii de pro loc simpozionul „Sindicatele în funcţiune un modern com 20.00 Far-
solicitate de dezvoltarea e- — Minerii din Ciungani Gheorghe Frăţilă, Alexan filaxie, de o atenţie spo — militante active pentru plex comercial, o Joi, la o- cli
conomiei noastre naţionale. sînt cu toţii localnici. Oa dru Albulescu, împreună rită se bucură asistenţa înfăptuirea programului şi rele 10 şi 13, teatrul de pă- 20,20 File
Iuţi
medicală acordată mamei
ptişi „Sfirlează“, al casei de
Intr-unui din importantele meni harnici şi înţelegă cu ortacii lor şi-au depă politicii Partidului “Comunist cultură prezintă pentru co gia
Român, a idealurilor de pace
perimetre î¥i curs de ex tori. Cu toate condiţiile şit în martie planul la ga şi copilului, dezvoltării ti şi progres ale clasei munci piii hunedoreni două spec mo.
nerelor generaţii pe baza
ploatare — raionul Vaţa grele pe care le-am avut lerii săpate cu peste 10 unor principii de viaţă toare, ale întregii noastre tacole cu piesa „Cocoşelul 21.50 Cor Cîn
neascultător“.
de Jos (Secţia Brad), din în această iarnă (alunecări ml. ştiinţific stabilite şi culti naţiuni“. • La laminorul de ţări
profile mijlocii din C.S. Hu
cadrul I.P.E.G. Deva — ne de teren, drumuri închise, La Măgura Ţebei cerce vate prin educaţie. Aces nedoara s-a desfăşurat un SABIN IONESCU 22.15 Tel
este interlocutor Florin To- înzăpeziri), ei au făcut e- tările geologice au început
dea, şeful raionului : l'orturi şi s-au aprovizio anul trecut. Se caută zăcă tea, alături de supraveghe
— Pentru punerea în e- nat cu materiale cum au minte de cupru. Aici, în rea mai exigentă a condi
videnţă a zăcămîntului din putut — au cărat în spate, tr-un timp scurt, s-a for ţiilor de igienă în colecti
această zonă, un accent cu atelajele proprii etc. —, mat un . colectiv bun, har vităţi, constituie obiective
deosebit s-a pus si se pu încheind primul trimestru nic. Pe primul trimestru, BUCU
ne pe cercetarea atentă, cu rezultate bune. La ga colectivul şi-a depăşit sar dioprogi
Railiojui
minuţioasă, a mineraliza- lerii săpate şi-au depăşit cinile de plan cu 8 metri 7 aprilie— presei;
ţiilor de la suprafaţă şi din sarcinile de plan cu 77 ml, de galerie. în continuare diilor; 1)
adîncime. Cercetările în iar la foraj cu 130 ml. se vor efectua foraje de 9,03 Râs
treprinse de noi pînă în Printre cei mai harnici acţîncimc (pînă la 1000 de Ziua lor ; jo,i
10,05 A
prezent s-au soldat cu des sînt minerii şefi de echi metri) în scopul evaluării 10,25 Mu
coperirea unor importante pă Florea Miclea, Costan cît mai exacte a rezerve Mioriţa;
rezerve de substanţe mi Oprea, sondorii loan Ca lor existente. mondială ştiri ; i
compo/.i
nerale utile, care în urmă zan, Zamfir Farcaş şi mulţi ...Trei şantiere, trei punc Avanpri
torii ani vor fi exploatate alţii. te de lucru, unde oamenii 12.00 Bl
şi valorificate. O activitate intensă şi eu muncii hunedoreni, pe mă a sănătăţii Cu ciot
— Zona de cercetare este bune rezultate desfăşoară sura priceperii şi hărniciei tinsul i
sănătăţi
vastă şi destul de variată şi oamenii muncii de la ce-i caracterizează, se stră nişti —
din punct de vedere al mi- şantierul din Căzăneşti. duiesc să pună în valoare, prioritare, cerinţe esenţiale tece; 13
neralizaţiei. Ce zăcăminte Zona conţine minereuri să lărgească continuu baza pentru ridicarea potenţialu 15.00 Cli
Radioju
aţi reuşit să descoperiţi ? complexe. în baza cerce de substanţe minerale uti lui fizic şi intelectual al o- C.S.H. Strungăria dc cilindri. Lăcătuşul Ion Mustea nate ec
— La Ciungani — mine tărilor făcute de geologii le necesare dezvoltării e- mului. montează lagărele morgoil pe cilindrul de cornier 70 lami manenţi
reuri de fier, titan, vana Elena şi Sebastian Ivăşca- conomiei. norul de benzi. Foto: VIRGIL ONOIU re rom.
medicul
diu, la Căzăneşti şi Măgu nu, rezervele de substanţe Apărarea sănătăţii, susţi ştiri; l’
ra Ţebei — minereuri com minerale utile descoperite LIViU BRA1CA nerea hotărîtă şi consecven femeiloi
tă a acţiunilor preventive Duminică —■ zi de terne a
trebuie să atragă partici rele se:
pâmintu
La atelierele centrale de reparaţii parea şi colaborarea tutu muncă plină pe Moment
ror factorilor culturali, e-
din ope
conomici şi sociali, să de ştiri ; 2
tui păn
Dincolo de iniţiale — faptele cretă, integrată scopului, ogoarele judeţului găre în
termine o contribuţie con
intr-o <
numai în acest fel putîn- stop m
du-se afirma şi dezvolta (Urmate din pag. 1) 57 000 tulberculi pe unitatea
Atelierele centrale de re etc. Spaţiul nu ne permite se. Măsura — asimilarea. conceptul modern al medi- de suprafaţă.
paraţii sînt locul unde tot să enumerăm chiar totul Prin aceasta am redus şi cinei omului sănătos. zintă situaţia la zi a lucră C.A.P. Ocoliş. Din spusele
ce se mişcă (pe pneuri dar poate fi reţinută o ci importurile. Numai anul rilor : au fost arate 130 ha, Iul loan Lăpuşan, inginerul
sau pe şenile) pe şantiere fră : 1 300 000 lei. Atît re trecut am executai 85 de Acestor idei şi directive au fost semănate 30 ha cu şef al cooperativei, reţinem
le de construcţii ale I.C.S. prezintă planul de recon- repere pentru pompele de îşi, subordonează activita trifoi, 30 cu iarbă şi 6 ha cu că cea mai importantă lu DEVA
Hunedoara este revizuit, diţionări în acest an la turnat beton, macarale, -au tea şi filiala judeţeană Hu sfeclă furajeră. Petru Sasu, crare a acestor zile este (Patria)
reparat şi repus în circu A.C.R. Cu 15 la sută mai tocamioane etc.". nedoara a Uniunii Societă inginerul şef al cooperativei, transportul Ia cîmp a îngră Siberia
laţie în stare bună. Primul mult ca în 1980. Dincolo Urmărind îndeaproape ţilor de ştiinţe medicale. ne-a vorbft cu multă căldură şămintelor organice, ca şi HA: C
(Flăcări
nostru interlocutor, mais de cifre am căutat şi efec ceea ce se întîmplă la Una dintre recentele sale despre hărnicia lui losif Vin- rmprăştierea acestora. (Pre iubeşti
manifestări închinată „Zi
trul principal Constantin tele practice ale acestei A.C.R., .cu certitudine pu lei mondiale a sănătăţii“ a ţe, loan Miculescu, Virgil cizăm că de ani de zile n-a tul); V
Diaconescu,. Erou al Mun activităţi. în garaj, printre tem adăuga acestor iniţia tratat probleme legate de Păcuraru şi alţii. fost dusă pe ogoare nici o (Arta) ;
(Conslr
cii Socialiste, ne-a spus maşini, am discutat cu şo le si altele decît cele pre alimentaţia raţională a o- Pe o tarla din apropierea tonă de gunoi de grajd, de ŞANI:
mai în glumă, mai în se ferii Traian Marc şi Du zentate pînă acum. De pil mului sănătos şi de peri satului Ohaba, aparţinătoare aceea în jurul adăposturilor mult (1
mare e
rios că firma (A.C.R.) nu mitru Uducă despre cali dă M — de la modificări... colul pe care-1 reprezintă C.A.P. Strei, o formaţie de din zootehnie s-au forme* lembrie
mai corespunde realităţii. tatea pieselor recondiţio I.a două pompe de turna loxiinfecţiile alimentare. mecanizatori muncea' la plan adevăraţi munţi). (Rcpul)
Ar trebui să fie ceva de nate : re a betonului au fost în Deviza pe care a lansat-o tatul cartofilor. Brigadierul - Am venit la Ocoliş - trăi, şi
genul A.C.R.R...R. L-am T.M. : La maşinile noas locuite motoarele termice Organizaţia Mondială a Să Miron Marian (inginerul şef ne spunea Marian Crişan, ral) ; I
(Muncit
rugat să ne şi explice. tre folosim tot mai mult de acţionare a sistemului nătăţii pentru aniversarea al cooperativei nu era pre şeful formaţiei de fertilizare Testul
— în cadrul atelierului, asemenea piese. Nu sînt ca hidraulic cu motoare elec din acest an — „Sănătate zent la faţa locului) ne spu — cu gîndul să ducem în ceafăru
pe lingă reviziile tehnice, cele noi, dar se comportă trice. Se elimină consumul pentru toţi pînă în anul nea că în noaptea de sîm- cîmp întreaga cantitate de Presley
NOASA
reparaţiile curente şi ca bine. de carburanţi şi importul 2000“ — este o deviză ge bătă spre duminică tracto gunoi de grajd. De aceea (Munci
pitale, noi ne preocupăm D.U. : Locul unde lu de piese pentru acele mo neroasă. în România, pre riştii Valerică Şchiopu, A- am deplasat aici un utilaj proape
goste
şi de recuperarea şi recon- crăm, halda de zgură, so toare. în momentul de faţă misele înfăptuirii dezidera lexandru Mămăligă şi Vasi- de încărcat de mare capa RAŞTII
diţionarea pieselor de licită din plin maşinile. se află în studiu posibili tului de a asigura tuturor ie Bărbuţă au lucrat la arat citate şi â tractoare cu re dornicii
schimb, a acumulatorilor Arcurile cedează, se rup. tatea înlocuirii motoarelor oamenilor ţării sănătatea a- în tarlaua numită Pădurice. morcă. Pină azi am trans let dc
auto şi chiar a anvelope Pentru a contracara aces de translaţie tip „Merce tît de preţuită, sîrit certe. Jenu Lăzărescu, unul dintre portat circa 1 100 tone. Me ra); G
de oţel
lor. Eficienţa cea mai ma te neajunsuri, şi într-un des“, de la aceste pompe, Cu ocazia sărbătoririi „Zi cei mai buni mecanizatori ai canizatorii noştri Costică HAŢEG
re o avem însă la recon- fel lipsa de oţel special, la cu motoare din familia lei mondiale a sănătăţii“, secţiei S.M.A. de la Chitid, Bărbuci, losif Rîpaci, loan (Popul;
diţionarea pieselor. noi au fost omologate două „Roman“. medicii, farmaciştii, între ce muncea la plantatul car Onea, Ştefan Cibu şi alţii tatorul
glorie
Ce, cum şi cît se recon noi tipuri de arc — cu i6 Putem spune că oame gul personal medico-sanitar tofilor, ne-a vorbit despre ca muncesc cu foarte multă con SIMEB
diţionează am aflat în ate şî 32 de foi. nii muncii de la atelierele al judeţului nostru îşi re litatea lucrării ce o executa : ştiinciozitate. Formaţia noastră Slt (Mu
gării (
lierul de reparat autobas în paralel cu activitatea centrale de reparaţii acţio afirmă hotărîrea de a da — Maşina de plantat a a transportat la cîmp, în pe
aparţină rî
culante, de la maistrul la- de recondiţionare, colecti nează exemplar în vede acestor premise maximum fost astfel reglată incit să ne rioada trecută din acest an,
cob Ocnean, care, prezen- vul de muncă de la aceste rea îmbunătăţirii muncii, de întrebuinţare,' cu efec încadrăm în densitatea stabi circa 26 000 to^ie gunoi de
tîndu-ne rînd pe rînd pie ateliere este preocupat de şi creşterii eficienţei eco te dintre cele mai binefă lită la hectar. Administrăm grajd în unităţile
sele „made în atelier“, a- asimilarea unor noi piese nomice. cătoare asupra stării de să circa 3 500 kg la hectar, toare Consiliului unic agro
proape că era să reconsti de schimb. Inginerul Au DORIN CORPADE nătate a populaţiei. ceea ce înseamnă în jur de industrial Orăştle.
Itezul
tuie un „utovehicul: pom rel Hadadea motivează : ţionale
pă direcţie, axe faţă, an „Multe dintre maşinile şi
samblu axe portante, ar utilajele noastre (din im făcut ordine şi curăţenie in Extr.
bori cotiţi, cardane, toată port), după o perioadă de Şi duminicp trecută a fost jurul unităţilor. Locuitorii din 79, 82,
gama de pinioane din cu timp, trăgeau pe dreapta. o zi plină, bogată in acţiuni Gospodărire ® înfrumuseţare •asociaţiile de locatari nr. 4 Extr.
tia de viteze, motoare etc.. Cauza — uzarea unor pie- de muncă patriotică. Mii de 1, 81,
oameni au ieşit din nou, în € Răspundere cetăţenească şi 5 au lucrat la transportul
Extr.
toate oraşele şi comunele ju şi împrăştierea de pămînt 88, 65,
la
Urgenţe Ia Uzina cocsoehimică deţului, pentru lucrările organi şi pentru zonele verzi din noile Extr.
gospodărirea
zate
sprijiniţi
de
şi
fiind
cartiere,
înfrumuseţarea localităţilor.. nuare zonele verzi şi stratu menea, au fost plantaţi pomi I.C.S.H., care le-a pus la dis 40, 89.
rile pentru legume. Printre ornamentali, 550 trandafiri şi
(Urmare din pag. 1) Acum montorii nu au su cri mai harnici amintim pe '800 m gard viu. poziţie şase maşini şi două Extr.
ficient front de lucru o Valea jiului. La lucrările Mihai Sîrbu, Francisc Deme- 'buldozere. 42, 25.
I ră beneficiarul (I.V. Că- pentru punerea în linie a executate duminică în loca ter, Petre Mesaroş, Aron Mo- ® Haţeg. La acţiunile or Forul
lităţile Văii Jiului au partici
©
Geoagiu.
La
lan) este ritmul de mon utilajelor. De fapt, „in- pat în jur de 12 000 cetăţeni raru, Augustin Ardeleanu, lo ganizate duminică, au parti organizate duminică au acţiunile 1 61« 28'
par
tare a maşinilor de sarja tensifieîndu-şi“ ritmurile între care şi 2 000 elevi. Un sif Hanţa, Vasile Săbăduş, cipat 550 de locuitori din ticipat peste 540 cetăţeni,
re şi, derivat de aici, in de lucru, montorii şi con sumar bilanţ al acestei ma ilie Vizitiu, Anghel Manea. oraş. Au fost amenajate două
certă punerea lor în func structorii au ajuns să se sive participări: ou fost De asemenea, s-au mai evi hectare zone verzi şi s-au dintre care 100 elevi utecişti.
ţiune la 30 iunie. Există încurce reciproc. transportaţi 4 000 mc pămint denţiat Traian Resiga, Ga- plantat 500 brazi. 56 cetăţeni S-au curăţat păşuni în Geoa- ll
un volum mare de lucru. în aceste condiţii adre vegetal, s-au extins zone vrilă Miclea, Gheorghe Nicu- cu două utilaje mecanice giu şi satul Văleni, s-a lucrat
Abia dacă s-a montat 60 săm o întrebare comună verzi pe o suprafaţă de 6 ha la, Zaharie Popa şi preşedin mari au lucrat la decolmata- la repararea drumului be la Tinif
la sută din prima maşină constructorilor şi benefi tele asociaţiei de locatari, rea unui pîrîu pe o lungime Renghet, rupt în urma unor ziua c
frumoî
şi 40 la sută din a doua. ciarului : „Ce măsuri s-au şi spaţiile pentru cultivarea Vasile Sandu. (Ştefan Varga, ■de 200 metri. 'S-au mai făcut alunecări de teren, la cură bil. Vi
Apoi, mai trebuie făcut luat pentru ca lucrările de legume pe 4 ha, s-au cu corespondent). şi alte lucrări de înfrumuse ţarea viitoarei baze sportive moder.
reglajul şi rodajul lor. să fie finalizate la date răţat rigole pe o lungime de ţare : văruiri be garduri şi şi la evacuarea apel de pe Tempe
noapte
Rămîneri in urmă cu le planificate 7 000 m şi au fost plantaţi © Orăştie. Peste 600 de lo pomi, curăţenie pe străzi şi o suprafaţă de 3 ha in Gel- şi 4 (
nosc şi lucrările de la 4 000 pomi ornamentali, 2 000 cuitori ai oraşului au parti în parcuri. mar. Tot duminică, s-a de zute, :
sectorul pregătire căr Sperăm să primim răs trandafiri şi 10 000 fire gard cipat la acţiunile întreprinse / molat o clădire veche, unde grade,
brumă
buni. C o n s t r u c t o r u l punsurile cît mai curînd. viu. în cartierul Micro 2 şi pe ar © Călan. Peste 100 lucră se va face o nouă secţie a
(I.C.S. Hunedoara) a ter Relatarea noastră urmă tera principală, între străzile tori ai E.G.C.L. au curăţat cooperativei de consum şi La r
giversat mereu aducerea toare despre felul cum se © Deva. Şi la Deva s-a lu Armatei şi Unirii. Au fost re- duminică arterele de circu au fost începute lucrările la să cu
teore)L
la stadiul final a staţiilor munceşte pe şantier,, în crat Intens duminică, în car amenajate zone verzi, îm- laţie ale oraşului, iar alţi fundaţia secţiei autoservice na Ţi
de dozare şi concasare. ziarul de mîine. tierul Dacia. Numeroşi cetă- prăştiindu-se o mare cantita peste 100 din comerţ şi coo
t ţeni au amenajat în conţi- te de pămint fertil. De ase peraţia meşteşugărească au a cooperaţiei.