Page 30 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
ÏÏT ELEVI
fTO.--
9,00Teleşcoală
10,20 Şcoala (rcl
11,05Film seria:
în grădină şi pe 8otul personal cît mai multe legume Anual importante venituri din livrarea nul 1818“.
„Fâmintul“
11,55Partidul n.
al împliniri
Omul gospodar îl cunoşti de cum îi treci pragul de animale şi lapte 12,25 Telex
10,00 Telex
16.05 Teleşcoală
17.05 Reportaj p
într-una din zilele aces se va planta, după recol producţiei legumicole, un 17,50 Viaţa culţi
tea am făcut o vizită fa tare, în locul salatei. în venit de peste 20 000 lei a- Locuitorii satului Tuştea, minic a contractat în a- aproape 23 000 litri lapte 18,15Fotbal i
Rezumatei«
miliei EteLca şi Remus Cor- grădină, în partea dreap nual. Dar, pe lîngă legu din comuna Unirea, mem cest an 3 viţei, o vacă şi şi numeroase animale, res- le europen
nea din Său-leşti, localitate tă, se află un solar în su micultura, această familie bri ai C.A.P. şi muncitori 600 1 lapte; loan Măria — pectînd prevederile con 18,35Desene an
componentă a oraşului Si- prafaţă de peste 100 mp în de gospodari creşte ani în diferite unităţi econo 4 viţei, un porc şi 600 1 tractuale privind livrările 19,00Telejurnal
19.30 Actualitate
meria, despre care auzi care sînt plantate 200 fire male şi păsări. Au 27 de mice, sînt cunoscuţi ca lapte. El a si predat 2 la fondul de stat. Anul a- 19,50Ora tinere
sem că au o mîndrcţe de de roşii şi 300 fire de ar oi şi lot atîţia miei, o va fruntaşi în creşterea vite viţei pentru care a încasat cesta, în urma dezbaterii 20.30Serial şti
voluţia vie
gospodărie, că sînt frun dei gras. Iar dincolo de so că ce dă zilnic 16 litri de lor si livrarea produselor peste 16 000 lei. Iosif Pre- programului de dezvoltare mint“
taşi între fruntaşii satului. lar se află spanac şi sala lapte, două scroafe, din către fondul de stat. Fie doni are contract pentru a zootehniei şi creştere a 21,30Cintarea i
tă. Acestor culturi le ur care una are 9 purcei şi care crescător de animale producţiei agricole în gos 22,05Telejurnal.
Treeîndu-i pragul, ne-am mează varza de toamnă şi cealaltă urmează să fete în livrează anual produse — 2 viţei, un porc şi 600 1
convins că ceea ce ne spu castraveţii. în partea stin curînd. Anual — ne spu carne şi lapte — în valoa lapte, un miel şi 15 kg podăriile populaţiei, s-a
sese tovarăşul Aronim O- gă sînt 4 000 fire de ustu neau gazdele — scroafele re de 16 000—20 000 lei şi lînă; Iosif Baie — 600 1 hotărît ca numărul bovi
coş, preşedintele C.A.P. roi, salată intercalată cu fată de două ori şi ne dau chiar mai mult. lonuţ Si- lapte, un viţel şi o vacă; nelor să sporească cu 47
Sîntandrei, de care aparţi capete faţă de 1980, iar la
ceapă, iar 200 mp sînt cam 35 purcei. Creştem 30 Moise Andrioni — 600 1 BUCUREŞTI
ne şi brigada de la Său- plantaţi cu cartofi preîn- de găini, iar vara avem lapte, 2 tăuraşi şi o vadă. ovine cu 100 capete. La pă dioprograinul «1
leşti, avea acoperire în colţiţi, pentru a se obţine pină la 100 de pui. Adu © Vasile Mihăesc, din A predat unul din tăuraşi sări vom ajunge la 3 000 Radiojurnal; fi
fapte. Toată grădina este o o recoltă timpurie. în gră nate la un loc, veniturile Uibâreşti, deputat comu şi vaca şi a primit suma capete. La oi s-a realizat presei; 8,10 Cu
microfermă legumicolă. Tot dină şi pe lotul personal pe care le obţinem anual nal, a livrat ps bază de de aproape 15 000 lei. Lăs- deja un efectiv de peste diilor; 9,00 Buh
0,05 Răspundem
terenul este parcelat şi cul mai cultivă varză — cam din legumicultura şi creş contract 1000 I lapte, 2 cuţ Dăucescu a contractat 500 capete, depăşindu-se lor; 10,00 Bule
prevederile
din
program,
10.05 Gospodar
tivat. Chiar în faţa casei 3 000 fire, cartofi de toam terea animalelor se ridică viţei şi un porc pentru 600 1 lapte şi 2 tăuraşi, din popular; 10,20 *
sînt plantate 2 000 fire de nă, sfeclă furajeră pentru la peste 50 000 lei. care a primit aproape care a predat unul şi a iar la bovine este în curs de muzică u
salată şi o brazdă cu ră animale. Această familie 16 000 lei ® Nicolae lanc, încasat pentru el 9 200 lei. de realizare din prăsilă Pagini din ani
cului muncitor
sad de ceapă roşie, care obţine, din valorificarea N. MINDREANU din Ribiţa, a predat 1 500 Alexandru Liviu, mecani proprie şi cumpărări. ţionar şi patr
I lapte şi un viţel pentru zator, are contract pentru CORNEL LÂPUGEAN, Buletin de ştir
care a încasat aproape 600 1 lapte, un porc, lînă vicepreşedinte clor contempor
van premieră ra
10 000 lei o Dan loan, si lapte de oi. Buletin de ştir
ol Biroului executiv
din Ribicioara, a predat Locuitorii din acest sat ai Consiliului popular cîntecul şi joc
4 000 I lapte, 2 viţei şi au contractat pină acum comunal Unirea sul patriei;
trepte spre Iiu
un porc şi a obţinut un tece patriotic«
venit de aproape 20 000 ţionare; 13,00 E
Tofi crescătorii de animale — 15,00 Tib uni\
mal;
Rad
blin orale n
Urmaii-ie contractanţi cu statu! 1G,25 Tehnică
in agricultură;
de ţară şi pa
suri ; 17,00 Bul'
exemplul! Toţi crescătorii de ani trecut satul nostru a livrat 17.05 Odă liml
17,25 Te apăr
male din satul Chişcădaga, aproape 85 000 1 lapte, 33 patria mea — i
aflat în zona necooperati- porci graşi şi 50 tone car zical; 18,00 Orc)
vizată, sînt contractanţi cu ne de vită. Pentru acest Ateneu. Cintarc
lei © Avram Brumar, se statul şi livrează in fieca an am contractat pină a- 20,30 Magazin
cretarul organizaţiei de re an însemnate cantităţi cum 45 000 1 lapte, 27 ţific; 21,00 Buh
partid din Furcşoara, a de lapte şi carne pentru 21*05 Radioccnr
zi intr-o oră;
contractat 2 500 I lapte, 6 buna aprovizionare a popu porci, 20 viţei — in total rii muzicale; 2.
viţei şi un porc o Adam laţiei. Creşterea vitelor mai mult de 15 tone carne stop muzical i
Ivaşcu, din Turdaş, a pre este dealtfel o tradiţie din de bovină. Albu Jurj a
contractat un porc şi 1 000
dat un viţel în greutate litri lapte, din care a şi
de 520 kg, pentru care a moşi-strămoşi. Fiecare gos livrat 400 1. Eu personal IfljlNEK
primit 8710 lei, iar Ni podar ţine 7—8 capete de contractez în fiecare an
colae Voirta, din acelaşi animale în ocolul său, alţii cîte un porc. Anul acesta DEVA : ’ Fa
sat, a predat o vacă, pen si mai multe. Toţi contrac (Patria); Dorm
tru care a încasat 6 500 tează şi vînd statului pro am contract pentru un Wilko (Arta) ;
RA : Castelul
lei • Romulus Homoro- duse animaliere — carne porc şi 2 000 1 lapte, din (Flacăra); Ci
Nicolac IIosu, pensionar C.A.P. din Haţeg, controlează starea ele vegetaţie a răsacln- dean, din Boiu, a , predat şi lapte — de pină la care am livrat pină acum fiul meu (Si
rilor din paturile calde. EI a obţinut anul trecut din cultura legumelor un venit de un viţel pentru care a pri 20 000 lei şi chiar mai 500 1. Lumina palidă
50 000 lei. mit 8 760 lei, plus o pri mult. între aceştia se află seriile 1-11 (Ai
'_________ _ Avram Abrudean, Andro- FETRU MIHÂEŞ, odată un călăn
mă de 300 lei, iar Artenie torul; ; PETRO
Homorodean, consătean nic Popa, Nicolae Moţ şi secretarul torul ştie mai
Iot cnul cámara ne e plînâ cu primul, a încasat, pen alţii, care contractează in organizaţiei de partid, rea); IJn oslat
Noiembrie);
r i
tru animalele şi produsele tre 3 şi 4 animale si între deputat comunal, (Republica); L
Rozalia Munteanu este castraveţi, roşii, ardei, vi de toate — legume în sta livrate anul trecut, suma 1 200—2 400 1 lapte. Anul Chiscădaaa rea furată (Cu)
Cunoscută ca o harnică şi nete, ceapă, gulii, fasole şi re proaspătă, murata şi de 29 322 Iei. CAN : Elvis t
bună gospodină în tot Şoi- alte legume. Din solar — conservate. Ra mai şi vin Sînt îndemnuri pentru întilnire la s)
(Muncitoresc) ;
muşul. Are în curte un spunea gazda — obţinem dem de 4 000—5 000 lei. La toţi locuitorii satelor de a Porţile elimine'
solar în suprafaţă de peste culturi timpurii, trufandale noi în sat toate familiile creşte mai multe vite şi Cultivarea sfeclei de zahăr m PETRILA: Cur
esc);
tor
ANI
100 mp, în care este plan de legume şi nu cumpă cultivă în grădini legu de a livra statului canti treilea salt nu
tată salată — cam 2 000 răm din piaţă. Ne produ mele de care au nevoie în tăţi sporite de carne şi gospodăriile populaţiei toresc) ; UR1C
fire —, ceapă, usturoi, fa cem toate legumele şi ver- gospodărie, cresc păsări şi lapte. Urmaţi-le exem haiducilor (7
sole, morcovi, pătrunjel, deţurile de care avem ne ţin animale. plul ! a TURDAŞ. In comuna noastră s-a încheiat acţiunea tle BRAD : A veni
bia (Steaua r<
ţelină. în grădină şi în lo voie în tot timpul anului. contractare a sfeclei de zahăr cu gospodăriile populaţiei. In BARZA: Tot i
tul personal cultivă varză, Cămara ne este plină cu N. ZAMFIR total s-a contractat o suprafaţă de 5 ha. Intre cei care au cîntec (Mincru
incheiat primii asemenea contracte se află Cornelia Ivăşcoi, Al treilea salt
Opreana Stanca, Viorica Străuţ, lolanda Verejan, din Pri- GEOAG1U-BAI
ir ia) ; Rocky
Campania agricolă de primăvară Cînd unSi sînt la lucru. caz, Viorel Lazăr şi Ludovic Compronţoi, din Turdaş, Ma toarcere (Casa
fia Cimpean, Maria Pirva, Ioah Telman, din Spini şi alţii.
HAŢEG:
Priet
Marţi, 7 aprilie, orele 16, tin Panfiloiu şi secretarul (LIVIU CRAN CIO VA, primarul comunei Turdaş>. dienii o* Moa
cînd campania agricolă de consiliului popular, Gheor (Popular) ; B! :
B RAPOLTU MARE. Locuitorii din satele comunei noas
(Urmare din pag. 1) S.M.A. ce deserveşte coo primăvară în comuna Ba- ghe Boldea, se cinsteau în tre au incheiat contracte pentru a cultiva cu sfeclă de za rul Bethunc:
perativa din Sîntandrei. ru Mare cunoştea o desfă bufetul din localitate. Ges hăr o suprafaţă de 7 ha, din care 2 ha au şi fost uisămin- de glorie (Ca
Referindu-se la aceasta, şurare amplă, cînd sînt a- ţate. In frunte au fost locuitorii din satul Boiu, între primii ră) ; Fugi. te i
SIMERI/'
nie);
Vasile Pienar, şeful secţiei, tîtea de rezolvat în aceste tul lor nu se încadrează în aflindu-se Mircea Meda, secretarul organizaţiei de partid, nide — seriile
făcut, de asemenea, de ca ne spunea: zile de maximă însemnă datoriile ce Ie revin în a- loan cinda, Romulus Homorodean, Valeria Toma, Romulus şui); ÎL LA: Ş
ianuarie (Luni
litate. Semănatul, care a — Efectuarea unor lu tate în zootehnie, în gos ceastă perioadă, cînd tre Meda, Iov Romulus şi alţii. Tot intre primii s-au situat LARI : Cine r
şi cooperatorii din satul Foit, intre care loan Săbău, secre
avut Ioc sub conducerea crări de calitate constituie podărirea şi înfrumuseţa buie să se lucreze zi-lumi- tarul organizaţiei de partid, Steliana străuţ, loan Măglaş, pe K^’fn
inginerului şef al coopera un obiectiv de seamă a rea localităţii, şeful postu nă, cu toate forţele, la lu Luca Crişan, loan Medrea, Adam Ionel şi alţii. (AUGUSTIN
tivei, loan Iga, s-a încadrat mecanizatorilor noştri. în lui de miliţie din comună, crările din campania agri BOTICIU, primarul comunei Rapoltu Marc).
strict în prevederile teh secţie avem mecanizatori plutonierul major Constan- colă. J&RONC
nologiilor referitoare la a- foarte buni, cum ar fi Ni- — ® — © — » — » — • BtaaaSEŞSSEî
ceastă operaţie. Sămînţa culae Niculescu, loan Fa- Rezultatele t
pusă in pămînt a fost tra Incintele unităţilor — grădini roditoare aprilie 1981 :
zekaş, Gheorghe Deteşan,
tată înainte de plantare, Gheorghe Vintilă şi alţii, Extr. I :
cartofii au fost sortaţi cu La întreprinderea de din valorificarea prin gume. în anul trecut s-au cîţiva ani şi dă rezultate 5, 35.
grijă. Atingerea unor den oameni cu multă experien stat „Avicola“ Mintia, da C.L.F. a legumelor obţinu obţinut de pe aceste loturi dintre cele mai bune. Toc Extr. a Il-a:
te în solarii, s-au obţinut
sităţi de plante optime la ţă. Avem, este adevărat, şi torită măsurilor şi acţiuni peste 16 000 kg de legume. mai de aceea, în acest an 15, 38.
unitatea de suprafaţă, crea lucrători mai tineri ce n-au lor întreprinse de organi venituri de peste 16 000 Iei» Anul acesta fiecare fami s-au amenajat noi loturi
suficientă practică. Pe a- zaţia de partid, comitetul în incinta fermelor au lie care a primit Iot va pentru cultivarea legume Fond dc cişt
rea unei anumite rezerve sindicatului şi consiliul oa fost arate şi puse la dis contracta şi livra Ia C.L.F. lor la fermele de la Bala lei.
faţă de normele stabilite ceştia nu-i lăsăm să lucre menilor muncii, s-a reali ta, Şoimu.ş şi Leşnic. Ase
ca minime, a fost, de ase ze singuri, ci îi repartizăm menea încercări s-au mai tyqBigEygs
pe lîngă cei cu mai multă zat, pe baza unui program, O EXPERIENŢA VALOROASĂ iVREN
menea, o preocupare de practică, care-i îndrumă, îi o bună şl eficientă folosire făcut la Termocentrala
prim ordin. La sfeclă, de a pămîntului din incinta LA ÎNTREPRINDEREA DE STAT Mintia şi la Ţesătoria de
exemplu, s-a asigurat o supraveghează. Astfel că tuturor fermelor. Astfel s-a „AVICOLA" MINTIA mătase. Folosindu-se expe Timpul prol
densitate de 105 000 plante in această primăvară, deşi realizat o plantaţie de rienţa bună, valoroasă eîş- ziua tic 9 ap
Iii hectar (faţă de anul campania a demarat mai 500 meri, care acum se poziţia aamenilor muncii între 1Q—20 kg de legume. tigată la „Avicola", ar fi va ii frumoas
mult senin. V
trecut. cind s-au pus tîrziu din cauza vremii, află in anul II, iar in pri care locuiesc la blocuri, în Iată dar cum, atunci şi a- foarte bine dacă s-ar lua moderat dir
95 000). la cartofi s-au în socot că s-a făcut treabă măvara aceasta s-au mai funcţie de numărul mem colo unde există interes şi măsuri pentru folosirea ra Temperatura
bună, de calitate. brilor de familie, loturi de preocupare din partea or ţională a fiecărei palme oscila între r
corporat în sol între 3 800— plantat 2 300 pomi la fer mărimi diferenţiate. Aces ganelor de partid, sindicat de pămînt din incintele în şi 4 grade, iai
4 000 kg/ha, ceea ce în Deci, la Sîntandrei, con ma de păsări Balata şi la te loturi totalizează o su şi consiliului oamenilor treprinderilor, instituţiilor, între 15 şi 29
în primele or
seamnă circa 68—70 000 ducerea unităţii, mecani Abatorul de păsări Şoimuş. prafaţă de 11 000 mp. în muncii, incinta unităţii se şcolilor şi din curţile cetă ţii se va pr
cuiburi. zatorii, specialiştii, mem în incinta unităţilor de la acest fel fiecare familie transformă într-o grădină ţenilor. în acest scop, or slabă la sol.
O contribuţie de seamă brii cooperativei agricole Mintia s-au amenajat so cultivă pentru nevoile pro roditoare. Această acţiune ganizarea unui schimb de La munte,
la realizarea calităţii su sînt hotărîţi să ocupe şi în larii care ocupă o supra prii tot felul de legume: a început aici — aşa cum experienţă la nivel de mu moaşă cu cei
perioare a lucrărilor din acest an un loc de frunte faţă de 2 900 mp, în ele ceapă, usturai, roşii, cas spunea tovarăşul Gheorghe nicipiu ar fi binevenit. teorolog de
actuala campanie agricolă în bătălia pentru recolte au şl fost plantate roşii, traveţi, varză, salată, mor Diaoonescu, directorul în Pronccnco).
O au mecanizatorii secţiei bogate. ardei si varză. Anul trecut, covi, pătrunjel şi alte le- treprinderii — în urmă cu N. BADIU