Page 31 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 31
© JOI, 9 APRILIE 1981 Pag. 3
Organizaţia de partid - oucren catalizator al România — Ursgoiria 1-0 (O-O)
colectivului în realizarea sarcinilor economice Un remarcabil succes al tinerilor noştri fotbalişti
Deşi conturată greu — ex- mari ocazii (Balint — min. 4, omotii in min. 65, l:i pătrun
— Forţa colectivului nos nucleu activ aflat în cen rii ei cu un sistem nou de presie veridică a nivelului ri Udrică şi Stoica, apoi Radu — derea atacantului maghiar.
tru, care deşi nu este prea trul întregii activităţi a uscare. S-a adoptat şi s-a dicat al confruntării celor in min. iG, Radu şi Stoica — Dar, in iinal avantajul rămi-
numeros, se înscrie de colectivului, un nucleu de trecut la realizarea insta două valoroase combatante — min. 25, Sertov — min. 26), ne de partea echipei noastre
şl victoria echipei de juniori a culminind cu senzaţionala ac care se califică pentru turneul
te cîţiva ani pe linia unor la care pornesc, răspîndin- laţiei. Rezultatul ? Intra României, deplin meritată, are ţiune a lui Udrică, din min. final al Campionatului euro
rezultate bune în produc du-se în rîndul muncitori rea în funcţiune a noii in dacă vreţi şi o valoare moral- 34, cind a trecut de patru ad pean, din R.F.G.
ţie, derivă din forţa orga lor, principalele direcţii de stalaţii realizată prin au- sentimentală. Este primul suc versari şi a centrat lui Radu, Bravo tineri tricolori, felici
nizaţiei de partid, din mo acţiune, iniţiativele valo todotare a dus la creşterea ces al fotbalului nostru în de care a reluat din cădere, dar tări antrenorilor Mircea Kăelu-
lescu şi Coslică Toma, publi
trimentul celui din ţara veci
şi o bară a lui Kiprich în
dul în care biroul acesteia, roase, într-un cuvînt, tot producţiei, a calităţii, la nă, atunci cînd a fost vorba min. 11. cului hunedorcan, care pentru a
toţi comuniştii se implică ce ţine de organizarea ac obţinerea unor însemnate de o calificare î Imediat după pauză Sertov doua oară a contribuit ia
în viaţa colectivului, mo- tivităţii, educarea oameni economii de combustibil. Şi, victoria de ieri a junio a ratat o bună ocazie, dar lot succese importante ale junio
rilor români.
bilizînd prin exemplul lor, lor, mobilizarea lor în pro — Deci, obiectivul prin rilor români, realizată tot Ia el va înscrie golul ce avea să A arbitrat foarte bine N. Zia-
Hunedoara, în faţa unui pu
fie al victoriei, în min. 44, cu
prin felul în care muncesc, ducţie. cipal este realizarea în blic numeros, care aduce a capul, din frumoasa centrare tanos (Grecia), ajutat la fel
ă
toţi lucrătorii atelierului — Care sînt direcţiile în condiţii de eficienţă spori doua calificare consecutivă in a Iui Radu. în continuare de It. Stîncan şi C. Jurja.
nostru. care îşi concentrează aten tă si ia o calitate superioa competiţia europeană, este un Udrică se detaşează prin pre ROMÂNIA — Gh. Popa —
Pornind de la această a- ţia în momentul de faţă ră a sarcinilor de plan. în merit al antrenorilor care au zenţă la aproape toate fazele Roman, Balint, Preda, Iiduarfl,
crescut, al celor care au se
de poartă (min. 50, 57, 63 —
Cioroianu,
Hangiuc
Stoica,
firmaţie a maistrului prin organizaţia de partid 7 ce mod implică biroul or lecţionat şi pregătit actuala şut in bară !) dar spre final, (Czilta — min. G4), Radu (lan-
cipal Ioan Incău, conducă — Ele rezultă din im ganizaţiei de partid pe generaţie de tineri fotbalişti, in ultimele 20 de minute, oas cu — min. 78), Sertov, Udrică.
torul atelierului din Vaţa portantele obiective ce stau fiecare comunist, pe fie de un gabarit impresionant şi, peţii cîştigă mereu teren, de UNGARIA : Pici — Smuczcr,
mulţi, buni cunoscători ai jo
de Jos al LM. Barza, afir in faţa comuniştilor şi vi care lucrător la atingerea cului. vin tot mal periculoşi in atac, Kraft, Grosz, Pccsics, Detari,
Varga, Topor, Takacs, Kiprich,
Kiprich se remarcă prin inci
maţie întărită şi de rezul zează în primul rînd în lui ? Un joc deschis, frumos, cil sivitate, portarul Popa — şi Fodor (Markus — min. 56).
tatele constant bune obţi deplinirea ritmică a indi — Printr-o muncă labo- multe faze de poartă, cu întreg stadionul — trec prin
nute în producţie, am cău catorilor economici, în con rioasă, prin exigenţă me NICOLAE STANCIU
o tat să vedem cum acţio diţiile creşterii eficienţei reu sporită în domeniul şoimilor patriei, va avea loc
a nează organizaţia de partid şi' calităţii producţiei. Mai vieţii interne de organiza instruirea directorilor clubu
de aici, pe ce forme şi precis, ne-am îndreptat a- ţie, ceea ce la noi înseam rilor de vacanţă. Şi tot azi
mijloace ale muncii politi- tenţia în direcţia folosirii nă, printre altele, creşte se va organiza instruirea
practică a ghizilor care vor
co-organizatorice pune ac la maximum a utilajelor rea rolului adunărilor ge
lî centul pentru a stimula e- din dotare, reducerii tim nerale, acordarea de sar G> în cadrul manifestărilor însoţi grupurile de copii în
excursii, © In taberele de la
nergiile colectivului, pen pilor morţi în producţie, cini concrete fiecărui co dedicate „Lunii cărţii în în Geoagiu-Băi şi Sovata vor
¡5 treprinderi şi instituţii“, inli
tru a mobiliza fiecare lu creşterii calităţii reparaţii munist şi urmărirea modu ne, la secţia de copii a Bi petrece vacanţa peste 140 de
crător la o muncă susţi lor, economisirii combusti lui de realizare a lor, tra bliotecii judeţene va avea elevi, in timp ce alţii (ieri V l N Z Ă R I
0 Ioc medalionul „Sofia Nădej erau înscrişi la B.T.T. şi
nută în vederea realizării bililor şi energiei electrice. ducerea în viaţă a proprii O.J.T. circa 600), vor drumeţi
şi depăşirii sarcinilor eco Insistînd pe îndeplinirea lor hotărîri şi a hotărîrilor de — militantă socialistă“, în Munţii Retezat, pe Valea • Vîrul apartament două
iar Ia căminul cultural din
u nomice. întocmai şi la termen a organelor superioare, nu cartierul „Dacia“, prezenta Oltului, Valea Prahovei, Peş
camere, confort sporit. De
.1 — Intr-adevăr, ne spune măsurilor adoptate, reuşim mirea în fruntea formaţii rea cărţii „Ce înseamnă a fi tera Urşilor, sau vor dintre va, Eminescu, bloc C 2,
face
cunoştinţă
cîteva
cu
tînăr“. o Pe strada Horea,
e Pera Bulz, secretarul or să obţinem şi rezultatele lor de lucru şi în posturi la parterul blocului nr. 5, oraşele patriei : Chij-Napoca, scara B, etaj IV, aparta
ganizaţiei de partid, atît scontate. Dau doar un e- le cheie a celor mai buni I.C.S.A.P. a pus Ia dispoziţia Sibiu, Oradea, Timişoara,
din punct de vedere nu xemplu. Aveam probleme comunişti etc. Bineînţeles, locuitorilor din cartierul Alba Iulia, Iaşi, Bucureşti ment 28 (predau contract
ş.a. o Teatrul de stat de cs-
Ó meric (peste 40 la sută din cu calitatea şi productivi nu negiijăm latura politi- „Progresul“ încă o unitate tradă-revistă Deva prezintă rate), telefon 20126.
nembrii colectivului sînt tatea la bentonită. Am con co-educativă a muncii, ac de alimentaţie publică — co duminică, 12 aprilie, orele 18, o Vînd convenabil casă
fetăria „Flora“, o în vederea
9 comunişti), cît şi din punct statat că ele se datorează ţiunile din acest domeniu desfăşurării în condiţii cit la sala „Arta“, în premieră în Dobra. Informaţii Deva,
s fantezia muzical-umoristică
1 de vedere al stilului de în mare măsură instalaţiei i.ntegrîndu-se deseori în mai bune a tuturor acţiuni „Visul lui Pândele“ de Mir telefon 21753 sau Simeria,
muncă adoptat şi folosit în de uscare, instalaţie veche cele organizate la nivelul lor politico-ideologicc şi cul cea Popescu. strada 23 August, bloc 13,
permanenţă de biroul or şi cu randament scăzut, comunei. tural-educative ce vor avea scara D, apartament 38.
loc în vacanţa de primăva
ganizaţiei de bază, putem intr-o adunare generală s-a ră, azi, la casa pionierilor şi GHEORGHE GOSTIAN
spune că ea a devenit un pus deci problema înlocui- MIRCEA LEPÂDATU • Vînd apartament patru
camere, încălzire cu gaze,
Alba Iulia, B-dul Transil
vania nr. 9, scara II, eta
Despre maşinile de şarjare jul III, apartament 16. In
formaţii Alba Iulia, 20652,
(Urmare din pag. I) îşi mai trag căciula pe nu vin dotate cu SDV- după orele 17.
ochi şi pe urechi, să nu urile corespunzătoare. Şi
Contrar acestuia, activi mai vadă, să nu mai astăzi mai caută prin © Vînd Dacia 1300. De
Montajul literar — gen tatea se derulează cu în audă. Nici ieri nu s-au şantier o maşină de gău va, telefon 11968, după fi
cetinitorul. în dimineaţa găsit în depozit cele 12 rit de colţ. E drept, li rele 16.
role de la susţinerea lan
zilei de ieri, maistrul Ni
artistic. cu reale rosturi colao Gîlvitu ne-a spus ţului plăcii de bază a s-au făcut unele promi PIERDERI
siuni de către construc
că lucrează cu două echi maşinii de. şarjare, role tori, dar cu promisiunile • Pierdut legitimaţie de
in educarea patriotică pe la maşini. Numeric solicitate cu vreo 3 săp- s-au ales. serviciu pe numele Staicu
n-am văzut mai mulţi
De vreo 3 săptămîni
tămîni în urmă. Apoi pe
muncitori decît pentru platformă se aduc piese era nevoie şi de prezen Maria, eliberată de I.M.C.
Un gen artistic specta niste“ („Lira" Deva), „Toa una. Explicaţii găsim şi deteriorate din cauza de ţa proiectantului. La bun Deva. O declar nulă.
cular, care ocupă un Ioc tă ţara-n sărbătoare" (Că aici. Fluctuaţie de forţe pozitării şi transportului cărul maşinii trebuia da
deosebit in emulaţia spiri minul cultural Sălaşu de de muncă de la un punct necorespunzător, ceea ce tă o soluţie pentru modi D I V E R S E
tuală a artiştilor amatori Sus), „Omagiu Craiului de lucru la altul. „în a- conduce la întreruperea ficări. Abia acum s-au
in actuala ediţie a Festi munţilor“ (Casa de cultură ceste condiţii la lucrarea fluxului de montare, la lămurit lucrurile. © Casa de cultură a ora
valului naţional „Cîntarea Hunedoara), „Muguri şi respectivă mai mult ne suplimentarea lucrărilor Neajunsuri, neajunsuri. şului Orăştie organizează,
României“, este, fără în scrum“ (Casa de cultură organizăm decît lucrăm“, de manoperă. Alte piese Tocmai de aceea con începînd cu data de 5 mai
doială, montajul literar, cu Deva) şi multe altele, au afirmaţia aparţine şefu nu se mai găsesc deloc structorii, beneficiarii, pro 1981, o nouă scrie la
ramificaţiile sale : literar găsit un puternic ecou în lui de formaţie Alexan (organe de asamblare) iectanţii şi producătorii de cursurile de radio-tv., foto,
ul uzical, literar-muzical-co- conştiinţa spectatorilor. dru Puşcaş. sau unele apar după ce utilaje trebuie să-şi re cinematografie, dactilogra
regrafic, recitalul de poe Montajul literar este bi Şi ca... buchetul de ne faza de montaj a fost fi considere activitatea, să-şi fié, croitorie, desen tehnic,
zie. ne reprezentat în mişcarea ajunsuri să fie cît mai nalizată (platelajele pen disciplineze mai mult muzică şi balet, limbi străi
Consecinţă firească a do artistică de amatori din măricel, trebuie să ară tru platforma maşinii, la munca pentru a urgenta ne — engleză, franceză,
rinţei de expresivitate ar judeţul nostru. Activează tăm că nici în faza apro cota +3000 care au fost montajul la maşinile de germană.
tistică a interpreţilor ama 285 de colective artistice vizionării cu utilajele re aduse ieri în şantier). şarjare în vederea pune
tori, acest gen contribuie cu 2 862 de . interpreţi. Nu clamate de fluxul de Of-uri sînt şi în legă rii lor în funcţie cu o înscrierile se fac zilnic,
mult, atît la ridicarea ni mai in perioada 1980—1981 montaj nu se poate scoa tură cu asistenţa tehnică săptămînă înainte de ziua la sediul casei _de cultură,
velului valoric al spectaco s-au înfiinţat 32 de noi te... pălăria. Ba, prin de (întreprinderea i Mai Plo încărcării bateriei de între orele 8—13 şi 17—20,
lelor, cit şi la educarea pa formaţii de montaje lite- pozite (la beneficiar) unii ieşti). Echipele de service cocs. pină la data de 4 mai
triotică a publicului. Sînt rar-muzicale, literar-muzi- 1981.
consideraţii demonstrate cal-coregrafice, recitaluri — ®_ ® _ e _ e _ o o — o — O — © —- ® ® — O — ® — C — ® — O
de recenta etapă judeţeană de poezie, spectacole de
a formaţiilor artistice de muzică şi poezie cu crea J „Inginerui" poftea trai decât şi condamnat la un an închi ţinere nu mişcă nici un deget. Acum j
montaje literare. Prin înal ţii originale. La toate a- soare. în Brăila locuia pe strada are 24 de ani. Cînd va ajunge iarăşi ©
ta ţinută artistică, prin a- cestea se adaugă un mare i pe picior mare Ghioceilor. Cam tot pe vremea ghio între oameni cinstiţi, va avea 27. Tîl- j
bordarea unor teme gene număr de instructori talen © ceilor... viitori va ieşi de „acolo". hăria se pedepseşte aspru. ©
roase ce evocă pagini din taţi, inimoşi, care îndrumă | Serviciile noastre hoteliere ii oferă
lupta poporului şi partidu cu răbdare şi competenţă 0 celui ce apelează la ele posibilităţi
lui, evenimente importante aceste formaţii : Eugen ţ de confort în limitele clasei hotelu- Nu era nebur», Raţionament eronat ©
din viaţa social-politică a Evu, Maria Lăsconi, Ion © lui şi tarifelor practicate legal. Exis- făcea pe nebunul
patriei, aceste nuclee de Bordan, Rodica Ianeu, Cor . tă chiar şl la un hotel mai modest, Din vorbă în vorbă, Nicolae Ha- ^
efervescenţă artistică au nelia Rusu, Alexandru Chi- cum e „Dacia" din Deva, posibilita Negîndu-şl la început fără folos ret, de loc de prin Bacău, a ajuns .
demonstrat încă o dată riţă şi alţii. tea de a comanda să ţi se instaleze faptele în faţa instanţei, Gabor Rupi, cu un alt cetăţean la destăinuiri. *
popularitatea de care se în cameră un televizor. Aici, la „Da- din Bolintineni, judeţul Mureş, voia- Acela ¡-a spus că a avut multe de
bucură genul în rîndurile Aniversăm peste puţin ® cia", a tras pentru găzduire şi el, tras de pe urma urîtului obicei d'e a
spectatorilor. timp un eveniment cu pro 1 care se topea după apelativul „dom- fura bunurile altuia. Bănuind că şi ®
fundă rezonanţă patriotică:
Formaţii ca acelea de la 60 de ani de la crearea e nu’ inginer”. De fapt era un borfaş casetofonul pe care respectivul îl I
căminele culturale Sălaşu Partidului Comunist Ro I sadea, plecat de la rosturile lui (da- Fapte do instanţă purta cu el ar putea fi tot de furat, ®
de Sus, Baia de Criş, Din mân. Acest măreţ eveni Q că va fi avut vreunul) din Brăila în şi-a zis că dacă i l-ar „subtiliza", j
eu Mic, casele de cultură ment are un mare ecou în căutarea traiului pe picior mare şi casetofonului i-ar fi indiferent, eîne-i ©
Deva, Hunedoara, Brad, mintea şi sufletul fiecărui I fără muncă. Cum s-a instalat în ho- este proprietar. Zis şi... făcut. Şi şi-a .
precum şi cele ale caselor om al muncii. Avem cre ® tel, cum a şi comandat să i se in- jor fără valiză prin Deva, a încer moi zis el că dacă e de furat, acela,
de cultură ale sindicatelor dinţa că montajele literar- I staleze televizor în cameră. Tot um- cat în final să treacă drept irespon „colegul", nu va avea curaj să-f re- *
şi cluburilor muncitoreşti muzicale vor şti să susţi © blînd teleleu sau cu preocupări nu- sabil mintal pentru faptele sale. Nu clame. Greşit raţionament. Obiectul I
din Deva, Hunedoara, Pe nă, prin programele lor, | mai de el ştiute prin Deva şi Hune- mai că simularea iresponsabilităţii fusese dobîndit pe căi legale, iar ©
troşani, Lupeni, Vulcan, acest mare eveniment, © doara, banii s-au cam terminat dar poate fi dovedită cu mijfoace ştiin fapta lui Haret se numeşte furt ea- I
Călan, Gurabarza au pre spectacolele lor purtînd I lui Ştefan Sălişteanu, vorba aceea, ţifice, dovadă ce i s-a făcut şi lui, lificat. Dar nu i-a fost de-ajun's. A ®
zentat spectacole memora mesajul de luptă eroică şi © „nici nu-i pasă de Năstasă, de Ni- fără a mai putea apoi „să facă pe mai căutat un naiv şi l-a găsit în I
bile. glorioasă al celui mai îna I chita nici otita”. Avea el planul lui, nebunul". Păi cum ? Se aruncă la persoana lui Agristean Gherasiw, că- #
Prin comentariu, muzi intat şi clarvăzător detaşa a „să facă bani”. S-a apucat de lu om, ii smulge din mină radiocase- ruia i-a promis două verighete de |
că şi dozarea fină a efec ment al clasei noastre cru ; pe televizorul din camera de tofonul in plină piaţă, încearcă să aur „tapîndu-l” de 4 0Q0 lei. Cîrrd a e
telor de lumină şi sunet, muncitoare. ' la hotel. într-o zi a demontat şi vîn- dispară cu el, iar atunci cînd este fost prins, mai avea 1 000 de lei din ţ
prin nuanţarea sensibilă a ® dut piese în valoare de 200 lei. imobilizat de cetăţeni îl aruncă peste ei. Un an şi jumătate va sta la loc ©
textului de către interpreţi, Prof. MARCEL LAPTEŞ I Chilipirgiul — un oarecare Kiş Ludo- gard să nu fie surprins de organele ferit de ispita furturilor din avutul .
spectacole ca „Gorunii de instructor la Centrul ® vie. A doua zi, dacă a văzut că de stat cu el în mină, şi astea, zi altora, a
11a Ţebea" (I.C.S.M. Brad)', judeţean de îndrumare f „merge", mai lăsase din televizor cea el, sînt manifestări de bolnav
„Manifest pentru pace“ a creaţiei populare 8 doar cutia şi ecranul. Numai că „n-a psihic. Iresponsabil era el, dar faţă Rubrică realizată cu sprijinul I
(C.S. Hunedoara — ser şi a mişcării artistice mai mers“. A fost prins, reţinut, ju- do condu! «CHl. q întrp». v —•’-c+ilui indeteon *
vicii), „60 de trepte comu cie masă I ® _ e _ « — <» — o__ ® . • — w — • l