Page 33 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 33
S *W M Ud
P. G.R. — făuritorul Idealurilor naţiunii române
PROLETARI DIN TOATE TÀR1Lë:uNITI-VÀ!
Sindicatele - puternic implicate în unirea
eforturilor producătorilor şi beneficiarilor
[JUDEŢUL HUWEDOARAj
de bunuri materiale pentru înfăptuirea
obiectivelor stabilite de partid
ba recentul Congres af sin
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C dicalelor, secretarul general crearea şi afirmarea unui cli
de
muncă
responsabilă,
mat
U I A R J U D E Ţ E A N al partidului, t o v a r ă ş u l GRAŢIAN FAUR de ordine şi disciplină mun
preşedintele
Nicolae Ceauşescu, a defi Consiliului judeţean citorească în toate domenii
nit cu deosebită claritate lo al sindicatelor le, pentru îndeplinirea şi de
cul şi rolul acestei puternice păşirea planului producţiei
Anul XXXIII, nr. 7 285 VINERI, 10 APRILIE T981 organizaţii în sistemul poli fizice, a producţiei nete,
tic general al ţarii : „Sindi creşterea mai accentuată a
catele au devenit organizaţii trenare a oamenilor muncii productivităţii muncii, îmbu
ale proprietarilor, producăto la conducere — consiliile de nătăţirea calităţii producţiei,
Vizita de lucru a tovarăşului rilor şi materiale şi tuturor conducere în Instituţiile întreprin pentru folosirea intensivă a
toate
beneficiarilor
şl
econo-
derile
a
productive
capacităţilor
spiri
bunurilor
şi
ge
adunările
tuale. Lor le revine înalta mico-soclale, oamenilor muncii, timpului de lucru, promova
ale
nerale
misiune şi răspundere de or
Nicofae Ceauşescu în unităţi ganizare a clasei muncitoare, congresele consiliilor oame rea progresului tehnic şi a
reali
tehnologiilor
moderne,
cul
muncii,
nilor
agriculturii,
muncii,
tuturor
a
oamenilor
materii
economii
prime,
fără deosebire de naţionali turii şi educaţiei socialiste şi zarea unui la volum sporit de
consiliilor
între
iar
populare,
agricole din judeţul Covasna tate, conducerea tuturor do congrese — consilii naţiona bustibili. energie şi com
în
materiale,
vederea
participării
ia
meniilor de activitate". le de conducere colectivă şi Acestor preocupări majore
a
Legislativă
T o v a r ă ş u l Nicolae toţi cei prezenţi scandând rite de pionieri şl şoimi ai in această cuprinzătoare Camera populare. Prin Consi subordonăm constant adună
repre
liilor
Ceauşescu, secretar gene numele secretarului gene patriei, pentru invitaţia de apreciere se află înglobate, zentanţii lor, sindicatele par rile generale ale oamenilor
rai al partidului, preşedin ral al partidului, preşedin a gusta din pâinea şi sarea evident, nu numai locul şi ticipă activ în toate aceste muncii, ale grupelor sindica
tele Republicii, a efectuat tele ţării, aplaudând cu ospitalităţii. ralul, ci şi îndatoririle şi răs organisme. le, analize întreprinse în uni
joi o vizită de lucru în u- căldură, ovaţionând înde T o v a r ă ş u l Nicolae punderile sindicatelor noas tăţile productive, un mare
nităţi agricole din judeţul lung. Cei mai tineri locui Ceauşescu a fost informat tre în înfăptuirea neabătută Acţionînd permanent in număr de consfătuiri, schim
Covasna. tori al Harghitei, pionieri de primul secretar al Co a Programului partidului de spiritul orientărilor date de buri de experienţă, simpo
.Secretarul general al şl şoimi ai patriei, au ţi mitetului judeţean de edificare a societăţii socia conducerea partidului, a ho- zioane, mese rotunde, activi
partidului a fost însoţit de nut să exprime, la rîndu-ie, partid că în momentul de liste multilateral dezvoltate. tărîrilor Comitetului judeţean tatea comisiilor inginerilor şi
tovarăşul Iosif Banc, mem bucuria de a-1 întâlni pe to faţă agricultorii Covasnei Folosindu-se de cadrul larg de partid, sindicatele din ju tehnicienilor, activitatea pen
bru al Comitetului Politic varăşul Nicolae Ceauşescu, sânt concentraţi asupra lu democratic, creat în ultimii deţul nostru au pus şi pun tru generalizarea experienţei
Executiv, secretar al C.C. căruia i-au înmânat fru crărilor de însămînţare a ani de partid, sindicatele în mod prioritar în centrul înaintate, a iniţiativelor mun
al P.C.R. moase buchete de flori. culturilor, îndeosebi a car sînt corespunzător reprezen activităţii lor mobilizarea şi citoreşti, şi, nu în ultimul
Ca şi în zilele preceden In aplauzele şi ur alele tofilor şi porumbului. Tim tate în să toate organismele unirea in eforturilor oamenilor rînd organizarea întrecerii
să
dezbată
şi
îndeplini
direcţia
muncii
chemate
socialiste.
activi
Ansamblul
te, vizita de lucru a secre mulţimii,, elicopterul prezi pul este deosebit de priel hotărască asupra dezvoltării rii obiectivelor şi sarcinilor tăţii politico-organizatorice
tarului general al partidu denţial a decolat îndrep- nic, vremea încălzindu-se economico-sociale a ţării. ce ne revin din documentele
lui a permis analiza unor tindu-se spre judeţul Co vizibil în ultimele zile şi S-au instituţionalizat ca mo de partid şi legile ţării. Pu
probleme în plină actuali vasna. în această parte a ţării. dalitate democratică de an- nem un Important accent pe (Continuare in pag. a 3-a}
tate,. care privesc desfăşu Vizita, de Lucru în acest Totodată, au fost prezenta
rarea lucrărilor de primă judeţ a început în locali te principalele preocupări
vară, bunul mers al acti tatea Moacsa. ale Comitetului judeţean A
vităţii agricole, in vederea Pe tăpşanul din margi de partid pentru înfăptui
modernizării continue a a- nea comunei veniseră nu rea măsurilor stabilite de îndrip, şi aspiraţii
cestei importante ramuri a meroşi cetăţeni, tineri şi
economiei naţionale, dez vârstnici, dornici să-şi ex Congresul ţărănimii, a in Exista in trecutul ora vechii Simerli. De la o nată. Producţia mariă in
voltarea ei pe coordonate prime satisfacţia de a-1 dicaţiilor primite în vede lului, numit al ceferiştilor, imagine pigmentată puter dustrială şl agrară a Si-
le calitative *ale actualului primi ca oaspete pe tova rea asigurării unor recolte un element alit de spe nic cu aceste elemente a meriei constă astăzi in
cincinal. răşul Nicolae Ceauşescu, cît mai bune în acest an. cific incit nici o fotogra pornit insă oraşul spre Îm marmură şi alic materiale
Dimineaţa, devreme, lo bucuroşi că pot. da glas în continuare, directorul fie a acestui trecut n-ar plinirea destinului său so de construcţii, reparaţii
cuitorii comunei Tusnad- sentimentelor lor de înal general fii. Direcţiei agri putea să n-o cuprindă: ar cialist. dă vagoane de marfă şi
Scit au venit să adreseze tă stimă, de preţuire la a- cole judeţene, a înfăţişat hitectura caselor, izbitor Oraşul care pină in cisterne, traficul feroviar,
călduroase cuvinte de ră dresa omului din fruntea principalele caracteristici de asemănătoare cu arhi urmă cu un slcrt de veac produse lactate, carne, le
mas bun; să sublinieze din partidului şi statului, a ale agriculturii in Covas tectura peroanelor gărilor se situa cu activitatea sa gume de seră şi de cimp
nou satisfacţia pentru vi activităţii sale neobosite. din Ardeal. Şi mai există economică doar in sfera şi, desigur, multe altele.
zita cu care au fost ono na, structura culturilor, incă. un clement imposibil transporturilor, realizează Toate ramurile economice
raţi de conducătorul parti T o v a r ă ş u l Nicolae producţiile medii, la hectar, de exprimai in imagini vi in 1981 o producţie indus noi, ca şi cela tradiţiona
dului şi statului. ^ Ceauşescu a răspuns cu dinamica efectivelor de a- trială mariă de aproape o le au fost puternic susţl-
Despărţirea de judeţul simpatie gesturilor celor nimale. zuale : gustul sălciu al a- jumătate miliard de lei, I O N CIOCLEI
Harghita şi do locuitorii prezenţi, mulţumind astfel pclor din tintini. Nu ne-am dar şi o producţie agro
săi a avut loc într-o am pentru această căduroasă propus in aceste rinduri zootehnică in sistem in
bianţă de mare însufleţire. primire, pentru florile ofe (Continuare in pag. a 4-a) să realizăm o imagine a dustrial destul de Însem (Conlinuare în pag. a 2-a)
Campania agricolă da primăvară
ŞANTIER
ü unităţi vecine, două moduri
ie acţiune in desfăşurarea Pe platforma industrială a I.V. Călan
7
»
Sîicririor de sezon Pene de curenl electric —
pene de lucru
Pentru a vedea modul 3 k>m — deci ambele dis
cum se lucrează în actuala pun de condiţii pedoclima Călan (9 aprilie a.c. — zat 15 metri de conduc
campanie in unităţile a- tice- asemănătoare —, nu e- de la trimisul nostru). tă la instalaţia de eşapa-
gricole din comuna Beriu, xistă mari deosebiri în Ziua aproape că începu re. Aici cred că ar trebui
am ales (două cooperative: ceea ce priveşte desfăşura se bine la punctele de lu să vorbim şi de operati
pe cea. din Beriu şi pe cea rea campaniei de .primăva cru de la secţia chimică. vitate. î'n toată zona ba
din Căstău. Miercuri, 8 a- ră. La Beriu, mecanizatori T-L. CltişcSdaga, aspect clin sala instalaţiei- de încilreare a Şi lăsa impresia că va teriei de cocs, există un
prilie a.c., situaţia la zi cum sînt Ioan Murgoi, Io- sacilor cu ciment. Foto: VTRGIt, ONQIU decurge normal. Pentru singur telefon — la şan
prezentată de factori de sif Popa-, Petru Paraschiv, montări constructorii lă tierul electro — şi acela
răspundere din aceste uni Aurel Arghitean şi alţii saseră front de lucru. Dar funcţionează cu... toane.
tăţi, era următoarea : muncesc cu conştiinciozita * după orele 8, sudorii din Aşa că, pentru a lua le
Ioan Cosor, preşedintele te şi răspundere la efec I levi, membri ai cercului de echipele lui Nicolae Sasu gătura cu cine trebuie,
turism, de la Liceul indus
C.A.P. Beriu: La ora ac tuarea în timpul optim şi N trial nr. 2 Deva au făcut în şi Victor Macovei au fost în caz de avarii sau si
tuală avem însămînţală în la nivel calitativ corespun aceste zile însorite de pri nevoiţi să lase lucrul. Se tuaţii limită, se apelează
treaga suprafaţă de 10 ha zător a lucrărilor de se 1 măvară o drumeţie la peşte repeta povestea zilei pre tot la anticul maraton.
La
trecerea
Boiu.
ra
prin
cu sfeclă, 3 ha cu ovăz în zon. La munca în coopera a LECŢII DE EDUCAŢIE Gurasada au vizitat Centrul cedente. adică în reţeaua Se pare, deocamdată, că
amestec cu mazăre şi 40 tivă participă în fiecare zi SAN.IT AR A. în cadrul cursu- experimental de încercarea electrică de forţă au in acestea ar fi singurele
ha cu cartofi. Avem ame circa 40—50 de oameni. Şi J rilor de instruire profesiona soiurilor, au avut cu elevii tervenit dese întreruperi. neajunsuri.
najată o suprafaţă de 640 la C.A.P. Căstău. majori lă ce se desfăşoară la şcoa şcolii generale din localitate Nu mai putea fi vorba Stînd de vorbă cu ingi
la de calificare a E.M. Ghe-
mp răsadniţe, s-au tăiat şi tatea mecanizatorilor îşi 2 lari au fost introduse de cu- o masă rotundă pe teme de nerul Laviniu Cristian,
şcolară
profe
şi
orientare
stropit pomii pe o supra fac datoria cu răspundere, rind şi lecţii de educaţie sa- sională. Ziua s-a încheiat cu despre un ritm de lucru şeful lotului 4, şantierul
*
nitară. Expunerile pe accas-
faţă do 22 ha. In prezent remareîndu-se Ioan Ciorî- 2 tă temă sînt susţinute de ca un meci amical de fotbal şi intens. în jurul orei 11 II montaj, am aflat că
se lucrează la aplicarea ţă, Ioan Lăscoi. Viorel Pa drele medicale de la dispen o seară literar-distractivă. jg se suda printre... picături. după graficele de execu
îngrăşămintelor organice raschiv şi alţii. sarul minei şi urmăresc atit NOUL COMPLEX COMER Vina o poartă cei de la ţie (reactualizate) nu e-
în grădina de legume şi se O analiză mai atentă a- 2 însuşirea de către cursanţi a CIAL DIN COMUNA RA- şantierul e l e c t r o al xistă nici o rămînere în
MARE a
POLTU
intrat in
unor noţiuni de
pregăteşte terenul ce ur supra activităţii ce se des " primului Ajutor în acordare a faza ultimelor finisări în ve I.C.S.H.. Ce s-a pierdut? urmă. Se montează utila
caz de ac-
mează a fi însăminţat cu făşoară în aceste zile în 2 cident, cît şi a unor pro derea punerii lui în funcţiu La echipa lui Sasu_ un je în toata secţia ehimi-
porumb — circa 92 ha. cele două cooperative rele bleme legate de igiena mun- ne. Pe şantier lucrează în tronson de 30 metri de
Cii. n PENTRU ROADE BO-
Valeria Dublenşiu, pre vă însă că. dacă la Beriu * GATE. în livezile asociaţiei fiecare zi 10—15 oameni mo conductă ar fi fost gata DORIN CORPADE
şedinta C.A.P. Căstău : Am treburile merg bine, la pomicole Toteşti s-au fina bilizaţi de biroul executiv al pentru montaj, iar echi
consiliului popular Ia zugră
însăminţat sfecla furajeră Căstău nu se înttmplă aşa lizat principalele acţiuni — vit, instalarea uşilor şi fe pa lui Macovei ar fi po (Conlinuare în pag. o 2-a)
şi 13 ha cu ovăz. Din cele ceva si ne propunem să ne 2 arat şi săpat, tăieri, fertili restrelor şi montarea, mobi
zări chimice şi organice, tra-
50 ha planificate pentru oprim asupra cîtorva as " tam elitele fito-sanitare I şi lierului..
cartofi am plantat pînă a- pecte ce conduc la această 1 * II. Au muncit cu răspunde
cum 30. situaţie. re cooperatori ca Ioan Co- ÎN ZIARUL DE AZI:
Otilia To-
zac. An ti ţa Pop,
La o primă vedere, între TRAIAN BONDOR 2 doni, Sofia Paveloni, Anuţa ® Comisiile permanente — organisme colective de
cele- două unităţi agricole Baban s.a. SB O ZI INSTRUC- gîndire şi acţiune. ® Specialitatea — recordurile la
vecine-, — despărţite de o ' TIV-RECREATIVA. 45 de e- productivitatea muncii.
distantă, nu mai mare- de (Continuare în pag. a 2-a) P T