Page 34 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Consiliul popular — factor de decizie şi rezolvare a problemelor locale Complexele mecanizate—utilizate deplin, cu randamente maxime

i t e u
Comisiile permanente — organisme 16.00 Telex
16,05 Politelir
16,30 Emisiun
colective de gîndire şi acţiune 18.25 manii Tragere
18,35 La voii
pentru
In activitatea Consiliului bilităţile de amenajare a ză incapacitatea tempora­ liuto
popular judeţean pentru unor microbiclrocentrale pe ră de muncă în unităţile 18.50 1001 dc
Telejuri
10.00
rezolvarea problemelor pe cursurile de apă din judeţ. miniere, siderurgice şi fo­ 19.25 Actualii
care le ridică înfăptuirea Comisia permanentă pen­ restiere. Specialitatea-recordurile la productivitatea muncii 19,45 Partida
planului de dezvoltare e- tru construcţii, sistematiza- Din cele expuse se evi­ al impl
te. 3. d
conomieo-socială în profil re, gospodărire comunală şi denţiază pregnant conclu­ Brigada condusă de Titu bul I, şeful de brigadă ne dă nier : „in urmă cu un an şi revoluţi
teritorial, comisiile perma­ drumuri a elaboi-at studiul zia că în preocupările co­ Teacenco, din sectorul I ol programul pentru toată ziua, patru luni, la primul contact ră, al
nente sînt un preţios spri­ privind precolectarea şi co­ misiilor permanente stau minei Paroşeni, a devenit în aşa fel incit fiecare să-şi cu şeful de brigadă, m-a is­ laterale
române
jin. Reuşesc acest lucru lectarea reziduurilor me­ problemele cele mai actua­ facă preliminarul, dar să la­ codit dacă-mi place munca 20,10 Film
pentru că la constituirea najere la clădirile de lo­ le ale politicii economico- cunoscută în Valea Jiului, aţii se condiţii bune şi pentru în mină, apoi ml-a spus că „fcrlclr
prin depăşirile mari de pro­
lor s-a ţinut seama ca fie­ cuit, iar acum o preocupă sociale a partidului nostru, ducţie, cit şi prin recordurile schimbul care vine. Zilnic ne lui ii place disciplina, mun­ 21.50 Partidu
ir
tul
care deputat să poată adu­ un alt studiu privind uti­ călăuzită de ideile şi gîn- informează despre situaţia ca, fiecare să-şi facă dato­ Emlsiui
ce maximum de contribu­ lizarea biogazului şi a al­ dix-ea clarvăzătoare a se­ obţinute la productivitatea realizărilor, la care cere să ria, acestea fiind criteriile de rară
ţii.', dale fiind profesia sau tor resurse naturale în pro­ cretarului său general, to­ muncii. Este prima brigadă 22,15 Telejur
răspunderea politieo-econo- ducerea enei'giei termice. varăşul Nicolae Ceauşescu. care, la acest indicator, a mai adăugăm, să le îmbu­ ^selecţie pentru cei ce doresc
micâ sau socială pe care o Din preocupările, destul de Evident, preocupările de depăşit graniţa celor 30 de nătăţim. Acum este în con­ să lucreze în brigada lui.
cediu cîteva zile. La plecarea
art\ Stilul.de muncă al diverse, ale comisiei per­ o asemenea amploare n-ar tone pe post. Este adevărat sa aveam 15 tone pe post Mi-a spus că sarcina mea
comisiilor permanente ale manente pentru probleme avea finalitatea scontată că evenimentul s-a produs la productivitate (faţă de este să-mi fac planul şl dacă
Consiliului popular jude­ juridice şi administraţie dacă la ele ar fi antrenaţi intr-un singur schimb, într-o 11,5 tone plan). Nu ne-a pot să-l şi depăşesc. N-a zis BUCURE#’
ţean este dinamic, bazat pe locală de stat consemnăm doar deputaţii Consiliului zi cînd n-a avut loc nici un spus decît că aceasta este că dacă greşesc să plec din dioprogrami
Radiojurnal
planificare si cunoaştere, efectuarea unor controale popular judeţean. Dar co­ fel de întrerupere a proce­ graniţa sub care să nu co- brigadă, însă mi-am dat presei; 8,10
concretizat prin interven­ tematice complexe privind misiile se sprijină temei­ sului de producţie în abataj, borîm. Dar noi am urcat”. seama că nu-i place. Şi am diilor; 9.00 3
ţia In cele mai importante legalitatea şi temeinicia ho- nic, permanent si eficace semn că dacă totul merge Mihai Brâtescu, şef de rămas". 9.05 Rftspun«
lor; 10,00 13
probleme ale judeţului şi tărîrilor consiliilor popu­ pe ajutorul specialiştilor, bine, minerii n-au altceva de schimb : „Şefului brigăzii Petre Niculescu, secretarul 10.05 Corul
antrenind la elucidarea lor lare municipale, orăşeneşti al aşa-numitelor colective făcut decît să extragă cit noastre nu-i place indiscipli­ organizaţiei de partid pe sec­ tistic „Kaps
un număr mare de specia­ si comunale adoptate anul de sprijin. Ele includ spe­ mai mult cărbune. na sub nici o formă. Nu l-a tor : „Teacenco este omul 10,30 Ştiinţa
Melodii de es
lişti in domeniu. Soluţiile trecut, iar un altul privind cialişti din sectorul de pla­ Brigadierul Titu Teacenco iertat nici pe fiul său, lăcă­ care se comportă bine şi în letin de şti:
propuse fundamentează nu modul de aplicare a Ilotă- nificare, organizare, pro­ ne-a spus pe scurt că succe­ tuş în brigadă. Cînd greşeş­ producţie şî în afara ei. Nu şi jocuri di
turi ale ţăi
o dată deciziile Comitetu­ rîrii C.C. al P.C.R. şi Legii iectare, arhitectură şi sis­ sele se datorează bunei or­ te cineva, cheamă şeful de le Impune prin gălăgie, ci premieră r
lui executiv sau hotărîri- nr. 1/197B pentru soluţiona­ tematizare, energetic, co- ganizări a muncii şi a pro­ schimb şi-l întreabă dacă-i prin exemplu personal. în­ Buletin de
le sesiunilor Consiliului rea propunerilor, sesizări­ mercial, dc preţuri şi ta­ ducţiei în abataj, fapt întă­ place ce i-a făcut ortacul, totdeauna ştie ce vrea, nu vista muzic
popular, judeţean, .tocmai lor, cererilor şi reclamaţii- rife, de administraţie lo­ rit de ortacii săi : după care cel vinovat tre­ dă nici o dispoziţie pripită, amator; 13^(
15,00 Studen
prin faptul că poartă girul lor oamenilor muncii. Co­ cală şi financiară, agricul­ Costică Dorobăţ, şef de buie să rămînă să îndrepte in orice întreprinde se con­ diojurnal;
înaltei calificări- şi compe­ misia permanentă pentru tură şi silvicultură şi din schimb : „Brigada cîştigă cel ce a stricat. Dacă este un sultă cu conducerea sectoru­ te economi
medicului;
tenţe. La acest aport al probleme de plan, buget, multe alte specialităţi. Ac­ mai mult, cred eu, prin fap­ vojum mal mare de lucru, lui şi găsesc calea cea mai ştiri; 17,05
specialiştilor în comisiile finanţe a elaborat studiul tivizarea în permanenţă a tul că şefui este un bun or­ iu* româncs
permanente ne-am oprit în privind posibilităţile de acestor colective do spe­ ganizator şi un bun mecani­ rămîne tot schimbul, însă bună. De aceea, la el oa­ P oran; 1
; Partid
rîndurile de faţă. autofinanţare a acţiunilor cialişti face din ele orga­ zator. Prima calitate i-a per­ acel om nu va mal greşi a menii muncesc de plăcere, * .e — n
doua oară. Ortacii II judecă
nisme colective de gîndire
La nivelul Consiliului de dezvoltare eeonomico- şi acţiuneT viabile orga­ mis să-şi organizeze brigada aspru". însă şi cîştigă foarte bine". cate celei
popular judeţean sint con­ socială in profil teritorial nisme de lucru între se­ în aşa fel, incit fiecare om (on Bi'rjovanu, ajutor mi- C. IOVĂNESCU versări a ‘1
rele serii;
stituite şase comisii per­ la nivelul consiliilor popu­ siuni şi în sesiuni, sprijin să ştie să facă de toate în trie; 20,00
manente, toate desfăşurîncl lare comunale, şi a efectuat preţios în fundamentarea abataj. Cea de a doua i-a dorice; 20,J
intre sesiuni o activitate controlul asupra imobili­ toria U.T.C.“. o Pentru oa­ nomică; 20
zărilor in stocuri supra- deciziilor administraţiei de dat posibilitatea să cunoas­ menii muncii din combina­ filme; 21,00
fructuoasă. Au fost iniţiate stat şi a hotărîrilor orga­ că foarte bine utilajele cu HME0 tul siderurgic se organizea­ 21.05 Partid
o serie de studii şi con­ normative la unităţile eco­ nului puterii locale de stat. care lucrăm. Unde pune el ză — prin intermediul O.J.T, mfut; 21,3
21,35 Caden
troale. Astfel, comisia per­ nomiei locale. Studii inte­ După exemplul lor, însu- mina nu se poate să nu — o atractivă excursie in O zi într-i
manentă pentru industrie, resante au efectuat şi co­ şinclu-şi stilul lor de mun­ iasă bine. Orice defecţiune ® „Partid ile mai, dc pace U.n.S.S. in perioada 5—17 iu­ couri muzi
lie a.c., pc ruta Kiev — Pol-
comerţ, cooperaţie şi pres­ misiile permanente pentru că, şi comisiile permanen­ se rezolvă în cel mai scurt şi do vis" — sub acest ge­ lava — Harlcov' — Moscova. 23,30—3,00 K
nocturn.
tări de servicii a elaborat agricultură şi silvicultură, te ale consiliilor populare timp şi dăm cărbune". neric clubul „Constructorul" 9 I.a casa dc cultură a avut TIMXŞOAl
precum şi cea pentru pro­
studiul privind posibilităţi­ municipale, orăşeneşti şi a găzduit, ieri după-amiază, loc vernisajul expoziţiei o- maţiile zile
bleme de învăţămint, cul­ Victor Romeghea, şef de o gală dc filme documentaro magiale : „Socialismul oglin­ ta tea in ii
le de dezvoltare a activi­ mai cu seamă comunale schimb : „In prezent, frontul şl un recital de xersuri de­ dit in plastica hunedorcană“, l>iccfciv de ’
tăţilor de industrie mică in tură, sănătate, sport, mun­ pot deveni un preţios spri­ nostru de lucru este împărţit dicate aniversării a şase de­ la care participă cu lucrări tar — fabr
Dimc
municipiile Deva. Hune­ că şi ocrotiri sociale. Ci­ jin în activitatea consilii­ cenii de la crearea Partidu­ numeroşi pictori din locali­ rad; activita
în
lui Comunist Itomăn. g In
doara şi Petroşani, iar în tăm de la prima, studiul lor populai'e. in două : pe o lungime de întimpinarea acestui eveni­ tate. ® Duminică, la erele Oţelu iloşi
prezent, in colaborare cu privind posibilităţile de 60 m exploatăm cu comple­ ment, tinerii siderurgişti vor 17 şi Zfl, casa de cultură sta jocul
găzduieşte
două
spectaeole-
comisia permanentă pen­ creştere a efectivelor de a- NICOLAE STÂNCULESCU xul, iar pe 17 m, la pilier, participa miinc 6earâ Ia dez­ coneert „Armonii de primă­ gram de i
tru construcţii, sistemati­ nirnale şi păsări in gospo­ secretarul cu susţinere individuală. Unde baterea „Judeţul Hunedoara vară“ cu formaţia vocal-in- românească
cetăţenesc ;
zare, gospodărire comuna­ dăriile populaţiei, iar de la Comitetului executiv susţinem individual e ceva in cincinalul ştiinţei, tehnicii, slrumeiualu „Koşu şi Negru“. de la fest
calităţii şl eficienţei“ şi la
lă şi drumuri, definitivea­ cea de a doua, studiul pri­ al Consiliului popular mai greu şi necesită mai concursul „Cine ştie conti­ de la Sibi
ză un studiu privind posi- vind cauzele care generea­ judeţean multă atenţie. Încă din schim­ nuă“, intitulat „File din is­ S. IONESCU întilnire
i a 4-a
teatru
Cronicâ B-uşov. Di
larmonicii
cronică de
de şantier s Mindrie şi aspiraţii Campania agricolă de primăvară net plastic
(Urmare din pag. 1) \ (Urmar« din pag. 1) însămînţa porumb — cir­
ţ (Urmare din pag. 1) Harţa, vicepreşedintele bi­ tehnicii. Altădată, ia ca­ ca 60 ha — nu se face pre­
că: la benzen, opturare, roului executiv al Consi­ lea ferată lucrau extrem Un prim aspect este a- gătirea terenului, deşi vre­
captare, răcire, degudro- 1 nule de siat cu programe liului popular orăşenesc — de puţine iemei. Acum, ţ cela că însămînţarea car­ mea înaintată impune aşa DEVA :
nare, exhaustoare, reţele de investiţii pentru dez­ valoarea pa locuitor a profesia de acar este a- i tofilor este întîrziată. A- ceva. De ce ? Fiindcă mai (Patria); 1
magistrale. Mai puţin la voltare şi modernizare. muncilor voiuntar-patrio- proapc exclusiv feminină. J ceastă lucrare putea fi ter­ sînt de aplicat circa 600 WiJko (Ar
RA : Caste
sulf. Se lucrează intens Unu! din principiile de tice a depăşit 000 lei“. Am Dar nu acarul de altădată ţ minată, dar aşa ceva n-a tone îngrăşăminte natura­ (Flacăra);
la finalizarea primei e- bază ale politicii econo­ străbătut în aceste zile de care mişca cu iorţa bra- i fost posibil deoarece sorta­ le, din cele circa 2 000 to­ i’iul meu
tape : conductele de gaz mice a partidului nostru, primăvară străzile Simc- ţelor pîrghia grea a ma- / rea cartofilor de sănxînţă ne transportate la cîmp. Lumina
rii — (Art
de cocs de la baterie, la oazelor, ci un acar care j s-a tăcut, sub ritmul ne­ Conducerea cooperativei tă un c
riei, in special in zonele
răcitoavele primare şi fi­ dezvoltarea armonioasă a cu locuinţe individuale. manevrează butoanele in cesar alimentării corespun­ aşteaptă sosirea formaţiei torul); PJC
localităţilor
ţării
tuturor
nale, exhaustoare, pînă cabină. E drept, în 1947 de fertilizare a S.M.A. O- torul ştie
la C.E.T. Termenul de s-a materializat din plin şi Adevărate grădini! „De- prin Simeria treceau doar zătoare a maşinii de plan­ răştie. în zadar, zicem noi, rea); Un <
Noiembrie)
predare este fixat la ju­ la Simeria. alllel, a continuat vicepre­ 90 de trenuri pe zi, iar a- tat, fiindcă la această o- deoarece ea este ocupată, (Republica;
mătatea lunii mai. Sistematizarea, asociată şedintele, pomicultura este cum trec 426“. peraţie n-au participat de­ şi va fi încă muftă vreme, fă furată *
cu o noţiune mai nouă a
Se mai iveşte însă o ocupaţia şi mândria celor cît 5—6 coopei-alori zilnic. la cooperativele din Dineu Ict — serii
„Opţiunea pentru cultu­
rose) ; V
S-a încercat să se mobili­
problemă în zona secţiei mm ră, pentru frumos — spu­ Mare şi Jeledinţi. Aşa că, (Lucea făru
chimice. O neconcordanţă zeze mai mulţi oameni la în loc să se aştepte, ar fi file elimin
pentru care, şeful de echi­ ne Mircea Eurcă, secreta­ campania de primăvară, mai bine să se apeleze la PETRILA:
torcsc);
rul adjunct cu probleme
pă N. Sasu, solicită ux'- de propagandă in Comite­ dar nu s-a reuşit, deoare­ cele două MIG-uri şi la treilea sal*
gentarea modificărilor tul orăşenesc de partid — ce cetăţenii satului, mun­ încărcătorul ce lucrează la torcsc); t
pentru pozarea conductei are şi la simerieni dimen­ cind în marea lor majori­ C.A.P-. Beriu. Şi asta cit la dornicii!
BRAD : A
de 2 200 mm. Lucrarea ' urbanizării, s-a exprimai mai mulţi simerieni. A- siuni impresionante. Festi- , tate la Orăştie, nu i'ăspund mai urgent, deoarece ne- bia (Şleau
aparţine şantierului 4 ţ convingător şi la Simeria. veni aici o asociaţie po­ valul local „Cînleceie \ chemărilor consiliului de împrăştierea gunoiului de T1E: Al ti
construcţii. i Inlre alte adevăruri ale micolă şi un bun anima­ Şiroiului“, încadrat in Fes- l conducere al cooperativei. grajd nu permite trecerea (Patria);
ra); GEO
Trecem la un alt punct ! socialismului, mai bine de tor al acestor preocupări Iată o problemă ce trebuie ni re u g
de lucru — depozitul de 1 60 la sulă din casele ora- in persoana doctorului in­ tivului naţional „Cîntarea 3 să preocupe mai mult co­ la pregătirea terenului, riile I-II (
României", aliat la a opta '
( şului sint case noi. Peste
cărbuni. Subingincrul giner Stelian Casavela“. mitetul comunal de partid, ceea ce întîrzie însămînţa- HAŢEG: J
dienii
q
Mircea Motoc ne-a pre­ ( / 500 de apartamente in Luată ca unitate admi­ ediţie, antrenează anual \ consiliul popular comunal, rea porumbului. Sigur, cele (Popular);
mii de artişti amatori“. (
cizat că la una dintre ) blocuri şi peste 2 000 de nistrativ-teritorială, Sime­ O imagine plastică de- ) conducerea C.A.P., care trei aspecte nu sint sin­ Barkley
maşinile de stivuit s-au i locuinţe individuale noi ria nu c mare. Vreo 13 000 spre bunăstarea simerieni- \ sînt datoare să ia măsuri gurele care reduc eficien­ CALAN:
făcut toate remedierile I iac din Simeria un oraş de locuitori. Este insă lor construieşte Viorel l pentx-u mobilizarea oame­ ţa activităţii desfăşurate la x şi ardclen
tură);
Fu
(multe greşeli de uzina- ) modern. Pină in 1972 o- demnă de destinul ei nou Cbiciu, tehnician la revi- 3 nilor la activitatea de pe C.A.P. Căstău. La ele se Iunie); S)
Ioanide —
re, piese livrate în ne- l raşul s-a alimentat cu apă prin oamenii săi. Despre zia de vagoane în triaj: 1 ogoare. Sînt şi mecaniza­ adaugă şi faptul că uni­ reşul); IL
} din lîntiniie sale cu apă
ei ne vorbeşte comunistul
concordanţă cu proiectul) I sălcie. Acum, 70 Ia sulă losii Răduţ, instructor pro­ „Este o călătorie cu cia- l tori la unitatea din Căstău tatea n-are specialist în tren (Lun
şi în cel mult 10—12 zi­ 1 din străzile oraşului au fesional la calea lerală. sa l. O călătorie în con- i care nu-şi fac datoria cum cultura vegetală (fostul in­ Cine nu-1
le. utilajul respectiv va tort. Foarte mulţi sima- ' trebuie. giner şef a fost transferat lcin (Mun-
fi apt pentru probele t reţele de apă şi mai mult „Două elemente atrag a- rieni au casc şi maşini ţ — Nu sînt mulţi aceşti la Agrosem şi n-a fost re­
tehnologice. Numai că 1 de jumătate sini racorda- tenţia cînd e vorba de oa­ proprietate personală şi ţ oameni — ne spunea Vaier partizat altul în locul lui),
trebuie să o ia de Ia ca­ \ te la canalizarea ccntra- meni : gradul ridicat de asta spune mult. Dar este > Demian, şeful secţiei ceea ce influenţează nega­
stabilitate ai lor în între­
i Uzată. Locuitorii salului
păt cu cea de a doua ) Cărpiniş, localitate apar- prinderile oraşului, şi ma­ o legătură directă între ţ S.M..A. Căştău —, dar ei tiv oi-ganizarea şi coordo­
maşină de' stivuit, care ţ ţinătoare Simeriei, şi-au rea lor dragoste de fru­ bunăstarea şi munca lor", i împiedică buna desfăşura- narea muncii. Timpul
are şi ea multe greşeli de 1 adus şi in casele lot acest mos. Vorbind despre sta­ Simeria. Mindrie munci- / re a activităţii in coopera­ Comitetul comunal de ziua de 1(
uzinare: pîlnia supradi­ lorească, sentiment al sta- ) se menţir
cerul mai
mensionată, tronsonul / element de coniort prin bilitate, anul trecut, din torniciei şi aspiraţiei la i tivă. Emilian Pădure si partid, consiliul popular, tul va si
braţului fix executat în­ \ elort propriu. unităţile C.F.R. au plecat ma! bine. Aceasta este Si- i Lazăr Stoian întîrzie a- ca şi consiliul unic agro­ sud. Tem
doar patru oameni, dintre
clinat în loc să fie ori­ ţ Despre hărnicia şi in- mor ia anului 1981, an in 1 proape în fiecare zi, plea­ industrial Orăştie trebuie va ii cup
vcntivitatca
simerieniioi
grade, iai
zontal. întreprinderea i i ne-au vorbit cei aleşi să-i care doi au ieşit la pensie. caro aniversăm 60 de ani \ că mai repede de la lucru, să intervină operativ pen­ tre 18 şl
Reţin atenţia transformă­
producătoare (I.M. Timi- de Iu crearea ParlidiUw ^ nu-şi îndeplinesc sarcinile tru a determina îmbunătă­ La mur
rile ce au loc in destinul
soa-i! răspunde prin... ) conducă treburile obşteşti, unor profesii. datorită Comunist Român ce le sînt trasate. ţirea activităţii C.A.P. Căs­ moaşă
„în 1980 — ne spune ionn
(Meteorol«
lip-4 ia desele apeluri I n (' ax.P. Căsiâu. pe te­ tău în actuala campanie a- A. Pronc
aie i.V. Călan. l renul unde urmează a se gricolă de primăvară.