Page 41 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 41
BirrjTUÎţft
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! în în&împinarea zilei de 1 Hai şi a aniversânD
creării Partidului Cosnunisí ilomân
INTRODUCEREA cu el să deprindă princi — investiţii, V — electro
COMPLEXULUI palele manevre. mecanic, VI — transport
Pregătirile din subte
MECANIZAT ran Ia locul unde va, fi şi, bineînţeles, sectorul II
CÍAOSME SIMULTANA A DOUA căruia va funcţiona mo
DE ÎNĂLŢIMI MARI
— producţie, în cadrul
PENTRU
dernul utilaj. în prima
EXPLOATAREA
fază complexul va extra
STRATURI
X 500 tone de cărbune.
Recent, la mina Uri- ge o producţie zilnică de
RRE-IV Al COMITETULUI JUDETfflN HUMEDORRfl Al P C cani, a început introdu Pentru evacuarea acestei
cerea unui nou complex pro«Iucţii se execută in
de susţinere şi tăiere me prezent un flux de trans
canizată a cărbunelui. port cu patru benzi de
Noul complex constituie cauciuc, din care trei
o premieră tehnologică în sînt deja montate. în pa
Anul XXXIII, nr. 7 287 DUMINICĂ, 12 APRILIE 1981 4 pagini — 30 bani ralei, conducerea minei
Valea Jiului, el fiind des
tinat exploatării simulta se preocupă de formarea
ne a două straturi de brigăzii care va lucra cu
complexul, urmărind ca
P. C. R.— FĂURITORUL IDEALURILOR NAŢIUNII RQMÂME cărbune. Va fi introdus aceasta să lie alcătuită
iu cadrul sectorului II al
din cei piai pricepuţi mi
minei, în blocul I, are o neri şi electromecanici de
fnfăotuirea dezvoltării medii stă în ploatate simultan stratu montat sînt deja executa care dispune mina, dată
deschidere do 4,5 m şi cu
ajutorul lui vor fi ex
fiind complexitatea utila
te. Respectiv, lucrările la
creşterea rodniciei sociale a muncii rile 17 şi 18. Abatajul în camera de montaj, exe jului şi producţia extra
să cu ajutorul lui. Briga
care va fi montat va cutate cu brigada condu
să de Andrei Tokoş, au
avea o lungime de aproa
da va lucra efectiv la in
pe 100 m, iar complexul fost încheiate, Ia fel pre-
este compus din 00 secţii, abatajui Ia care a lucrat troducerea complexului
Pentru naţiunea română, socialiste relevă convingă cele mai importante obiec înainte de introducerea brigada condusă de Vic pe toată această perioa
în ansamblu, dar şi pentru tor capacitatea clasei mun tive ale calităţii. Pentru a- sa în subteran, utilajul a tor Mezambrovski a fost dă, în scopul cunoaşterii
fiecare om al muncii este citoare, a ţărănimii, forţa ceasta trebuie să realizăm fost montat la suprafaţă, terminat în urmă cu in amănunt a tuturor
de însemnătate decisivă în ştiinţei româneşti de a de un ritm mediu anual de pus în stare de funcţio două luni. La pregătirea părţilor componente, cit
ţelegerea că din complexi termina creşterea susţinută 7—7,5 la sută în industrie nare şi demontat pentru condiţiilor de lucru au
tatea factorilor care acţio a productivităţii în toate şi de 5,4—6,2 la sută în ca brigada care va lucra contribuit sectoarele IV şi a metodologiei «le lu
cru.
nează cel mai influent a- ramurile economiei naţio construcţii-monlaj. Pe sea t
supra dezvoltării economi- nale. Iată un exemplu grăi ma creşterii productivităţii
co-sociale, productivitatea tor : dacă în perioada muncii trebuie să realizăm
muncii se detaşează net. 1950—1980 sporirea pro circa 80 la sută din spo
La recenta adunare a re ducţiei industriale s-ar fi rul producţiei industriale, Campania agricolă de primăvară
prezentanţilor oamenilor realizat doar pe seama iar pe seama creşterii pro
muncii de la întreprinde forţei de muncă, numărul ductivităţii sociale, să ob
rea „23 August", tovarăşul persoanelor ocupate în in ţinem aceeaşi creştere a Start bun, puternică mobilizare
Nieolae Ceauşescu sublinia: dustrie ar fi trebuit să venitului naţional.
„Trebuie să înţelegem că crească de la 813 500 la Documentele partidului
pentru a obţine dezvolta peste 27 milioane — evi nostru, ale celui de al XII- de forţe Ia semănatul porumbului
rea generală a ţării, creş dent mult peste populaţia lea Congres, arată cu deo
terea avuţiei naţionale, a totală a ţării. De fapt însă sebită claritate faptul că
Cooperativele agricole de
avuţiei materiale şi pe a- populaţia ocupată în in atingerea stadiului de dez producţie din Hărău şi de lucru In plin. în prima ivirea zorilor şi se încheie
ceastă bază creşterea bu dustrie a ajuns la circa 3,3 voltare medie se află în- zi a fost semănată cu po seara tîrziu.
năstării materiale, trebuie milioane oameni. tr-o strînsă legătură cu Banpotoc au început pri rumb o suprafaţă de 10 — In acest an, ca şi în
să ajungem la acelaşi ni Am realizat o creştere şi realizarea unei calităţi noi mele, în Consiliul unic a- ha, în a doua 15 ha, iar anii trecuţi, semănăm soiul
vel «le folosire a fonduri a productivităţii sociale — în cea mai mare măsură groindustrial Deva, una în a treia tot 15 ha. în HD 120 care dă rezultate
lor fixe, la acelaşi nivel de 8,4 la sută medie anua tocmai în factorii care de dintre cele mai importan ziua raidului întreprins foarte bune în unitatea
prin cele două cooperati
te lucrări din campania a-
de cheltuieli materiale ca lă — ceea ce a făcut po cid nivelul productivităţii. noastră — ne spunea An
întreprinderile cele mai sibilă reducerea substan Sînt relevate aici domenii gricolă din această primă ve am găsit în plină acti drei Dima, inginerul şef
bune pe plan mondial... Să ţială a decalajului dintre importante ca : sporirea vară : însăminţarea porum vitate toate mijloacele me al C.A.P. Hărău. Soiul a-
bului. Punerea sub brazdă
se pună la îndemîna oa România şi ţările dezvol gradului de mecanizare si a seminţei a început joi, canice ale secţiei S.M.A. cesta se pretează foarte
din comună, condusă cu
menilor muncii documen tate. Cu toate acestea noi automatizare, perfecţiona bine la mecanizare, la re
tarea necesară pentru a în realizăm o productivitate rea organizării producţiei 9 aprilie a.c. La C.A.P. Hă competenţă de Ioan Achim, coltare cu combina.
un om foarte harnic şl pri
ţelege că nu vom putea a- socială de cîteva ori mai şi a muncii, ridicarea cali rău, ca şi la unitatea din ceput. Rudi Chioroşi şi Ia- — Ce ne puteţi spune
Banpotoc, au avut loc în
junge la nivelul ţărilor mică decît în aceste ţări, ficării oamenilor, corela prealabil fertilizarea cu în cob Bob lucrau, la C.A.P. despre calitatea insămîn-
dezvoltate, nu vom putea nivel ce defineşte starea rea normării muncii cu ni grăşăminte organice a su Hărău, la pregătirea tere ţării ?
depăşi stadiul de ţară în dezvoltării actuale, iar pre velul dotării tehnice, redu — Socot că reuşim o lu
curs de dezvoltare, dacă vederile actualului cincinal cerea personalului auxiliar prafeţei ce se cultivă cu nului, Atanasie Loghin şi crare de bună calitate.
porumb, discuirea cu mare
Pascu Berindei la erbici-
nu rezolvăm problema pro indică voinţa poporului, şi neproductiv, întărirea atenţie a fiecărei tarlale, darea suprafeţei ce urma Mergem cu o densitate de
ductivităţii muncii şi pro unit în jurul partidului, de ordinii şi disciplinei la toa aplicarea de erbicide în să se semene, iar Iosif 65 000 plante la hectar,
blema eficienţei activităţii a realiza stadiul mediu al te locurile de muncă. aşa fel incit patul germi Ţîr — un mecanizator re spre limita superioară a
noastre economice“. dezvoltării. Avem la înde- Subliniem aceşti factori nativ să primească sămînţa cunoscut pentru competen normei stabilite, ceea ce,
Anii de efort naţional mînă doar 5 ani pentru pentru că şi în industria în cele mai bune condiţii. ţa sa profesională — la se cred eu, ne va asigura la
pentru făurirea societăţii a ne îndeplini unul dintre judeţului nostru — în mi — Comitetul comunal de mănatul porumbului. La recoltare cel puţin 60 000
nerit, siderurgie, construc partid, consiliul popular Banpotoc încorporarea se plante la hectar.
ţii, construcţii de maşini s-au situat, încă de la în minţei în terenul pregătit Traian Ursan, preşedin
etc. deţinînd o însemnată ceput, în fruntea campaniei şi erbicidat cu grijă deo tele cooperativei din Hă
pondere — nivelul produc agricole de primăvară, au sebită i-a fost încredinţa rău, a completat:
tivităţii se menţine încă coordonat îndeaproape fie tă mecanizatorului Silviu — însăminţarea porum
scăzut datorită multor de care lucrare ce s-a desfă Luca, care se remarcă, de bului merge bine şi, cu un
Pe platforma industrială a I.V. Călan reglări ce survin în func şurat pe ogoare — ne spu asemenea, prin înaltă ca ritm de 10—12 ha pe zi,
ţionarea agregatelor, maşi nea Titus Marinoiu, pri lificare şi prin responsabi cred că vom reuşi să se
nilor şi instalaţiilor, în or litatea cu care îşi îndepli mănăm toată suprafaţa,
în ceasul a! doisprezecelea nu avem ganizare, în menţinerea u- marul comunei. Aşa s-au neşte sarcinile. dacă vremea ne va permi
nei stări disciplinare si de petrecut lucrurile şi la Un rol deosebit in buna te, în maximum 5-6 zile.
nevoie de polemică, ci de măsuri răspundere corespunzătoa însăminţarea porumbului. desfăşurare a însămînţării Ritm înalt, lucru de ca
re. Pentru mineri şi side- Munca mecanizatorilor şi porumbului îl au conduce litate se înregistrează la
si acţiuni concrete rurgisti, de pildă, care lu a cooperatorilor a fost or rile cooperativelor agricole C.A.P. Banpotoc, ceea ce
crează în ramuri primare, ganizată în aşa fel incit, de producţie, specialiştii a îndemnat-o pe brigadie
Prima noastră „Cronică de efective pe obiective este de mare însemnătate odată declanşată, lucrarea din Hărău şi Banpotoc. ra Galenia Blaj să consi
de şantier“ o încheiam cu le care determină pro faptul că nivelul producti să se desfăşoare într-un Sub directa îndrumare a dere că şi aici lucrarea se
o întrebare adresată con ducţia de cocs. în săptă vităţii pe care o realizează ritm cit mai înalt şi să se inginerilor Andrei Dimn
structorului şi beneficia mâna viitoare vom mai în fiecare abataj şi la fie- încadreze în perceptele de (Hărău) şi Mircea Onea va încheia în primele zile
rului : „Ce măsuri s-au suplimenta forţa de mun eare cuptor influenţează calitate prevăzute. (Banpotoc), ziua de lucru ale săptămânii viitoare.
luat pentru ca lucrările că cu alte cîteva forma nemijlocit rezultatele acti Obiectivele stabilite de pe ogoare începe odată cu TRAIAN BONDOR
la uzina cocsochimică să ţii (care acum mai au de vităţii productive în cele comitetul comunal de
fie finalizate la datele executat lucrări la Hu lalte ramuri economice. partid, de consiliul popu
planificate ?. Indirect, am nedoara şi Călan). Se lu noul local al căminului cui- |
prezentat o serie de mă crează în program pre (Continuare in pag. a 2-a) lar din Hărău au fost rea.- furai. Aşa cum ne declara ,
Căstăianu,
Ioan
>
tovarăşul
suri în cronicile urmă lungit. Consider că majo lizate în primele trei zile primarul comunei, căminul a
toare, raportîndu-ne la ritatea lucrărilor de con va avea o sală de spectaco- ,
ceea ce am găsit în şan strucţii vor fi finalizate le cu 350 dc locuri şi alte t
tier. Dar, cum a trecut o în lunile aprilie şi mai. El DEZBATERE. La Sec(ia săli pentru diferite activităţi î
şi va fi dat in folosinţă în ,
săptămînă de lucru este în paralel cu aceasta in ' V' ~ - 'V de mobilă diu Brad a avut cinstea aniversării a 00 de k
loc, in cadrul „Lunii cărţii în
firesc să facem şi un bi tensificăm şi ritmul de Întreprinderi şi instituţii“, o ani de la crearea partidului i
lanţ împreună cu factori montare a utilajelor. ' % • v 77 77 dezbatere pe marginea cărţii nostru şi a zilei de 1 Mai. 13 s
«It
,
O
PO-
PLANTAŢIE
NOUA
de răspundere din partea Ing. V. Monda : Cu lui Ion Tudoscscu „Opinia MICOLA. La C.A.P. Unirea {
I.C.S.H. şi I.V.C. Au răs toţii am fi mulţumiţi publică, comunicare de ma s-a realizat o nouă plantaţie ,
să şi propagandă iu societa
puns invitaţiei noastre dacă s-ar respecta ter tea contemporană“, iar la pomicolă pe o suprafaţă «le ,
10 ha. Producţia acestei li- I
inginerul Leonhardt A- menul (30 iunie). Putem S.G.c.L. a fost prezentată, vezi este destinată Intreprin- „
Marţius,
dalbert, coordonatorul lu aprecia astăzi că grafice de prof. Cornelia umană şi dorii pentru industrializarea „
cartea
„Acţiunea
crărilor I.C.S.H. pe plat le de execuţie se respec dialectica vieţii sociale“ n legumelor şi fructelor Ha- 1
formă —. Vioral Monda. tă. Am pus focul la coş, ANGAJAMENTUL DE MUN ţeg. t,3 PENTRU GOSPODA- ,
POPULAŢIEI.
Intre-
RIILE
,
CA
pentru
PATRIOTICA
a-
inginer şef la I.V. Călan, la canalele de fum. Coşul nul 1981, al pionierilor din prinderea de stat „Avicola“ 9
chimistul Romulus Delcn- are tiraj bun... comuna Lunca Cernii a fost Mintia a pus la dispoziţia ’
nu, şeful secţiei uzina Ing. A. Leonhardt: Am realizat in procent de C3 la gospodăriilor populaţiei din ,
judeţ, prin unităţile sale dc 8
cocsochimică, Iosif lacob, spus, totul va decurge sută, iar Ia unitatea de pio desfacere şi cele ale coope-
Inginer sef uzina nr. 1. normal. Nu vom avea nieri din Lunea Cernii de raţiei de consum, peste ,
Jos în procent de 80 la su
în continuare discuţia ; probleme. Chiar după a- tă. Aceste realizări, ea si 100 000 pui pentru creştere. în 8
această lună vor mai fi li- '
Ing. A. Leonhardt: prinderea focului în ba plantările de puieţi. pionie vrati ‘înefi zn ono mii.
Vom face totul pentru a terie, pe baza unor gra- rii din Lunea Cernii Ie în
creării
aniversării
chină
ne încadra în numără P.C.R. m UN NOU l.Acaş
toarea inversă. în săptă- DORIN CORPADE I.G.C.L. Hunedoara, serele Hăşdat. Muncitoarele floricul- DE CULTURA. La Romos se
mîna ce o încheiem s-a toare Viorica Palamar şi Lelica Topor pregătesc gliivccele execută in aceste zile ulti
cu cyclauien pentru a fi trimise comerţului.
definitivat concentrarea (Continuare în pag. a 4-a) mele lucrări de finisare la
Foto: VIRGIL ONOIU
