Page 43 - Drumul_socialismului_1981_04

287 © DUMINICA, 12 APRILIE 1981 Pag. 3

Creaţie şi finalitate

mjmE
Nimic nu poate fi mai consecinţă nu poate fi re­ asigură fortificarea entuzias­
măgulitor decît a caracteriza dus la un scop în sine sau mului şi a convingerilor de
CA, şi a defini omul drept fiin­ la un simplu deziderat per­ participare conştientă şi ac­
IE
ţă creatoare. Tot ceea ce sonal. In acest caz, omului tivă la realizarea obiective­
9 -¿Â vedem în jurul nostru, ex- de ştiinţă, scriitorului, omu­ lor de viitor ale societăţii
ponlru co­
il eu clra- ceptînd bolta cerească şi pei­ lui de artă, ca creatori de noastre.
sajul natural, adică tot ceea valori, şi tuturor celor ce Spre realizbrea finalităţii
»¡Halea ce aparţine culturii de crea­ transmit şi popularizează a- culturii, merită a fi reţinut
ti ' ceste valori — pedagogi, e-
muzicii. E- ţie şi civilizaţiei se datoreşte avertismentul lui Dumitru
■riitorii io- potenţialului uman. Dacă ducatori, ziarişti, bibliotecari, Trancâ : „Cultura unui popor
luăm în considerare faptul că etc, - li se impune a fi pă­
mtriei nu se realizează prin func­
în epoca noastră s-a ajuns trunşi de înalta responsabili­ ţionarea laturilor ei funda­
mlenl anual la zeci de mii de in­ tate ce le revine. mentale : creaţie, valorificare
iii din era Consemnări Critica în dezbatere
reportaj venţii tehnice şi noi produse şi difuziune. Factorul deter­
industriale, la un milion de minant al gradului atins în
Pornind de la adevărul prozatori. Comunicările şi râtul critic va stăpîni un titluri ştiinţifice şi la milioa­
tomaina — sistem propriu de reierin- Puncte de vedere cultură il constituie asimila­
smpionatul cu accesul nelimitat al dezbaterile de o aleasă ţi­ ne de titluri literare, ne pu­ rea". Cu alte cuvinte, crea­
maselor la cultură este as­ nută proiesioncilă, avînd ţe, va cunoaşte sistemul tem da seama de amploa­
iitehnica tăzi, la noi, un deziderat în centru opera lui Octa­ de reierinţe al scriitorului rea creaţiei umane. torii şi toţi activiştii culturali
diversitatea n-au dreptul de a fi mulţu­
împlinit, s-a simţit nevoia vian Goga,, s-au purtat în de care se ocupă şi, bine- Normal ar fi ca o atare Demn de amintit că, după
pirate din repunerii în discuţie a ros­ lumina şi spiritul ultime­ _ înţeles, opera acestuia. In situaţie să ne stîrnească nu­ aprecierea filosofului Al. Tă- miţi de sine, de tot ceea ce
„Cartierul turilor şi responsabilităţi­ lor cercetări privind lec­ siîrşil, spre deosebire de creează sau difuzează, decît
irtea I mai admiraţie. In realitate, nase : „Responsabilitatea nu în momentul în care s-au
:pre viitor, lor criticii literare. Astfel, tura şi interpretarea mo­ diletantul silitor, care, cu ne este bine cunoscut faptul este doar o chestiune de a-
nipresc oricine a pulul urmări dernă a textului. aplomb şi iără complexe, că forţele creatoare şi pro­ preciere subiectivă ; criteriul convins că valorile create şi
competentele dezbateri pe Ideea dominantă, cu va­ produce recenzionare du­ propagate şi-au atins sco­
mâniei. K- dusele create constituie şi obiectiv al responsabilităţii
lizatâ tie tema critici purtate în ul­ loare de generalizare, ca­ pă ureche despre orice u- serioase motive de îngrijo­ se referă la tot ceea ce pul ultim : asimilarea şi, ast­
•ş- timul timp fie în marile ro s-a desprins în urma nivers — de la cel al Iui fel, contribuţia ior la trans­
c:i „Mirea- Blaga sau Mircea Eliadc, rare, cit timp unele desco­ insul poate să facă, poate să
. iPremicril cotidiene, precum „Scîn- acestei reuniuni este a- periri ştiinţifice sint folosite determine ca schimbare po­ formarea caracterului uman,
oducţie a leia“, lie în presa litera­ ceea a înaltei competenţe pînă la cel al lui J. G. spre distrugere, iar unele zitivă“. In plină eră de efor­ corespunzător epocii actuale.
americane ră, fie în diverse foruri ideologice şi profesionale Frazer — criticul nu se va teorii şi ideologii favorizea­ turi intensive spre construi­
sau reuniuni specializate. — de nedespărţit, cleult- încumeta să scrie■ decît ză agresivitatea, terorismul rea societăţii comuniste şi în cazul societăţii socialis­
RILIE Unul dintre aceste foruri, iel — ce trebuie să guver­ despre scriitorii cu care şi alte practici discordante mai ales in zilele sărbăto­ te, în care cultura a deve­
in limba devenit de acum tradiţio­ neze magistratura orică­ este cel puţin egal în ali- convieţuirii paşnice în lame, reşti ale împlinirii a 60 de nit un fenomen de masa,
nilăţi şi competenţă teo­
nal şi dobîndind un pres­ rui adevărat critic. Criti­ retică. E adevărat că ma­ Fiindcă, în ultimă analiză, ani de la crearea Partidului asimilarea valorilor culturale
tigiu din ce în ce mai re­ cul literar este un citi­ totul se reduce la conduită, Comunist Român, se impune constituie un circuit închis,
economică cunoscut, îl reprezintă tor profesionalizat. Rostul rii critici au şi competen­ la modul în care omul înţe­ a reflecta cit mai mult asu­ cu o dublă semnificaţie : a)
lico-ştiinii- „Colocviile de critică“ or­ lui de îndrumare a gus- ţa de a scrie despre ori­ lege să folosească descope­ pra finalităţii actelor de crea­ procesul creaţiei spirituale
cine. Dar pînă a deveni
TÍV. : „A- ganizate de revista „Tran­ tul ui public, de discerne­ mare, criticul este dator in ririle ştiinţifice şi să înţelea­ ţie culturală. trebuie urmărit finalizator pî­
Jisotllll 2 silvania“ în fiecare primă­ v re şi sistematizare a valo­ primul rînd să-şi cunoas­ gă noutăţile ideatice, de la nă la integrarea valorilor la
Cijill vară, la Sibiu. Desfăşura­ îmbucurător este faptul că nivel de masă, şi b) fiecare
ou — cin- rilor se împlineşte prin că propriile limite. E o ca­ sine înţeles că se impune o filosofi ai culturii, de pe po­
noasire te anul acesta între 2—4 litate de preţ care, poale finalitate a creaţiei cultura­ ziţii marxiste, au deschis om, ca element al masei cul­
aprilie, „Colocviile“ s-au interpretarea şi situarea paradoxal, se dobîndeşle le, în sensul formării omului procesul unei astfel de re­ turalizate, devine creator c!e
bucurai de colaborarea operei. Situarea presupu­ treptat, odată cu cultura. nou, eliberat de prejudecăţi flectări. Remarcăm din par­ valori şi constructor conştient
unor personalităţi de prim ne, la rîndui ei, judecata E singura cale prin care şi situat pe cele mai înain­ tea lui Henri Wald că „O- al viitoarei societăţi comunis­
plan ale vieţii noastre li­ de valoare. Aceasta însă critica literară îşi poale tate poziţii ideologice. rînduirea socialistă nu se te. Dat fiind că activitatea
terare — Romul Muntea- nu poale ii emisă decît onora deiiniţia prolund întrucît, la noi, cultura este poate dezvolta fără dezvol­ culturală, în ţara noastră, nu
7,00 Ra­ nu, Mircea Z.aciu, Mircea de pe un solid temei teo­ angajantă care i s-a dat, un fenomen de masă, fina­ tarea puterii spirituale a in­
ta presei; Tomuş, Ion lanoşi, Lau- retic care poale ii dobîn- aceea de conştiinţă de si­ mai este un monopol al unei
:oţ-rutieră; litatea umanistă a creaţiei dividualităţilor ei", dezvolta­ elite, dovadă stind Festivalul
ul sat^e- renţiuUlici, Ion Pop, Con­ dil doar prin sistematice ne a unei literaturi. revine tuturor celor ce se re ce revine finalităţii orică­ naţional Cînlarea României,
luminical. stantin Crişan, Mi hai Zam- studii de specialitate. Nu­ consideră angajaţi în activi­
lalitâţi şi iir ş.a. — critici, poeţi şi mai în felul acesta aclevă- RADU CIOBANU rei creaţii culturale. în spri­ finalitatea umanistă a crea­
oale pen- J tatea culturală. Toţi aceştia jinul acestei dezvoltări, stu­ ţiei de valori spirituale devi­
cUojurnal; L trebuie să se pătrundă de a-
• inregis- diile şi lecţiile ştiinţifice pot ne un principiu de viaţă ol
lopularâ ; devărul că actul autentic de stimula inteligenţa şi orice întregului popor.
portativ : creaţie spirituală implică o facultate a gîndirii, după cum
1.4.00 Trei finalitate umană şi, drept
veselă î ; operele literare şi lectura lor VICTOR ISAC
de muzi-
lubul ar­ 0 ptimăaa^ă
de ştiri;
pentru / \
muzică; mt%t ptimâaeu
ti roma*
iojurnal ; H&toua
rări de Cîteadată
Î0,30 Tur- Vibrează cîmpul, cum pe Iac o natiă
22.00 Ita- Se mişcă în bătaia unui vîni,
anoramic Verzi pete de viaţă s-au răsfrînt
m de ro- faufozeCe apxaape
etîn de în codru, sus pe deal şi în livadă.
le darfs ;
muzical Nu-i ceaţă, ci e abur cit un munte
Ieşit din miezul lutului bogat, Potecile pădurilor Căruţele de ieri
Pe care l-ain arat şi semănat
Să fie spicul cit o-naltă frunte. nu duc unde crezi ce nu duc nicăieri
copacii silit martori mai (rec şi azi prin mine
Porumbul să se-ntindă cit oceanul,
Morgana Minbească soarelui ştiuleţii copţi, păinintul urme Iasă
arele din Odihnitoarea boltă-n miez de nopţi
)NEDOA- cîteodată frunzele depun mărturie de-a curmeziş pe inimi
impar Să-nvăluie în mulţumiri ţăranul.
pentru şi urmele ne dor,
irgistui) ; Să fie timp de împliniri visate, jurînd cu faţa spre soare
a dure- ei vin se nasc şi mor
sca oda- ■ Un an al comunistei noastre vreri,
lonstrue- O primăvară între primăveri potecile pădurilor nu duc unde crezi chiar fără voia noastră, |
I : Mar- Cu pace, bunăstare, libertate !
dt (Unl- „Armonii de primăvară“. cu-un strigăt mut din pleoape j
i plus (7 ele duc în ISTORIE fiecare inimă
ic vals AUREL D. CÂMPEANU Desen de DORINA ITUE ei au rămas de strajă |
«I: Mar- şi fiecare floare.
) ; Nau- pe lungul drum ce-aduce |
i); vul-
afărul) : ISTORIA aproape.
i; LO-
dimincţii MIRCEA ANDRAŞ ADRIAN POPA
\ : Stu-
şi car- V y V
ANI- Mamata Uicaîatâ
pilotului
; 1JR1-
Noiem-
iventură Totdeauna flamura tricoloră
roşie) ; au purtat-o braţele celor care DAN VERONA: ţii din România/ De unifor­ neori forma arhaică sau mi­ este privit dintr-un unghi
tele de neclintiţi au stat lingă tîmpla ţării, ma unui veac de fier/ Pli­ tică, sint străbătute cînd de cam simplist.
ORAŞ- nea noastră cea de toate zi­ un ton suav, cind de unul Considerăm că greşeala îşi
: mortal fără de teamă. lele/ N-o lăsa frămîntată de melancolie. „Viaţa la treizeci are rădăcinile în scenariul
(Flacă- „Viaţa Ia freizeoî cai/ Şi nu ne lăsa la chere­ şi trei de ani“ este ca un lui Florian G recea şi Elelte-
:: întîl- Au trecut furtunile valuri, valuri, mul neantului/ în celula ci­ rie Voiculeseu. Acest scena­
i — se- vilizaţiei cobai“/. Dan Vero­ rîu de cristal ce curge şi riu, aşa cum demonstrează
mltură); incercînd să spulbere trupul ţării ; şi trei de ani“ na priveşte lumea din Inte­ parcă nu se mai termină. E imaginea globală a filmului,
.mei, in- foc cumplit şi ape-au trecut sălbatic riorul ei, îi urmăreşte fuga de o plăcere fermecătoare. cade în păcatul lăcuirii ade­
BUAZI : peste pămîntu-i ; prin timp,._ mişcările ei reale vărului. La un moment dat
10 pe Recenta carte, a lui Dan şi fenomenale, urcuşurile şi MIRON TIC (situat cam în prima treime
: Prun- Verona produce cele mai a acţiunii), avem chiar sen­
u-delenii oameni răi dînd fărădelegii ţara multe şi mai plăcute satis­ zaţia că tînărul personaj cen­
Zîzanla sub picior zdrobeau libertatea sfintă ; facţii cititorilor săi, din două
Bietul motive. Primul, că autorul tral are de înfruntat nu atît
11 (Mu- lanţul greu şi roata frîngeau martirii nu se prea dă în vînt, ca asperităţile inerente ale vie­
asa din neamului nostru. mulţi alţii, să-şi publice an ţii, ci mai curînd pe cele
ELARI : de an, cărţile. Al doilea mo­ confecţionate de scenarişti.
rese). tiv este că truda şi munca Fără îndoială : dacă realiza­
Dar oricîl de multe mînii trecură poetică îmbracă în timp, cea căderile ei, tot ce se creează torii ar fi avut încredere în
peste trupul patriei, s-o doboare, mai înaltă formă artistică, o şi tot ceea ce se întimplă. Fata Morgana problemele reale ale tinere­
tului, n-ar fi apelat la falsa
implicare totală în construc­
niciodată flamura tricoloră ţia poemelor. Fiecare poem Un poem este închinat lui dilemă cu care este confrun­
n-am părăsit-o. Jim Clark, automobilist de tat eroul.
pare a fi scris eu o mare formula I : „Nu bătrîne, tu Noua producţie a Casei de
şi o nestinsă plăcere şi bucu­ nu participi/ La această filme Numărul patru — mar- Calitatea îndoielnică a ma­
Astăzi steagul patriei noastre este rie, cu o încredere complexă, cursă pe care o urmăresc a- cind şi debutul regizoral a! teriei prime literare influen­
evident,
şi
calitatea
ţează.
pe deplin convingătoare. Ne
—
înfrăţit cu flamura purpurie bucură atenţia şi dragostea cum/ Din fotoliu, aşteptînd lui Elefterie Voiculeseu foarte travaliului regizoral care a-
sentimente
trezeşte
şi-amîndouă flutură-n plinătatea ce s manifestă pentru ma­ meciul de fotbal/ Crainicul, contradictorii. Pe de o parte deseori produce autentice
corect, m-a informat c-ai a-
zilelor noastre. rele nostru poet Eminescu, pucat-o spre cer/ Cu Lotu­ este apreciabilă intenţia ci­ mostre de umor involuntar.
căruia-i închină citeva poe­ neaştilor de a vorbi iar, in ca­ Păcat de Dinu Manolache
me memorabile, aşezate aşa sul tău într-o duminică de drul unui film de actualitate şi Dîana Lupescu (rostul dis­
Arătaţi copiilor steagul ţării! cum se şi cuvine, în frun­ cenuşă/ Se spune c-aveai ge­ despre problematica atit de tribuţiei nu prea so descurcă
niu, bătrîne,/ Ai fost denu­
Cele trei culori să le fie crezul ; tea volumului. Iată, reprodu­ mit scoţianul zburător, de ¡licitantă a tineretului, pe de in labirintul figurilor de hîr-
cem citeva versuri din poe­
sub înaltul flamurei lui să crească mul „La mormînlul lui Mi- oîteva ori/ Ai dat ochii cu altă parte ne deranjează in­ tie). realmente talentaţi, adu-
cînd aerul înviorător al vîr-
schimbul de mîino. iiai Eminescu“ : „Tatăl nos­ moartea, dar tu de fiecare filtrarea masivă a locului co­ stei in atmosfera stătută a
tru carele zaci în pămînt/ Cu dată/ Te-ai ridicat şi-ai por­ mun. Altfel spus : procesul filmului.
toate că locul tău este în nit mai departe“/. Poemele de maturizare parcurs de
NECULA1 CHIRICA cerI Ocroteşte-1 pe toţi poe­ lui Dan Verona îmbracă n- Vlrgil, protagonistul filmului. AL. COVACI