Page 46 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 46
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Ridicarea nivelului politico-ideologic ai Regenerarea pădurilor — sarcină
rai
elevilor - o îndatorire importantă a şcolii majoră a silvicultorilor
9,00—11,
10.15 Cui
La Congresul educaţiei baterea unor teme, ca „So Cercul de istorie, la rîn- 10.05 Cui
şi invăţămîntuiui, secreta cietatea socialistă multila,; dul său, alături de celelal în ansamblul măsurilor şmoaselor, care au ten pădurarii Grecu F. Filon, mai
rul general al partidului, to teral dezvoltată ", „Contri te cercuri, contribuie la prevăzute în „Programul dinţa să se extindă prea Mazăre Trăilă, liona Vio- 11.00 Kel Fiii
naţional pentru conserva
varăşul Nieolae Ceauşescu, buţia partidului nostru, a dezvoltarea gândirii inde rea şi dezvoltarea fondului mult", rel, Govrpjanu loan, Bog 11.50 Evo
definea magistral rolul su secretarului său generai, pendente, la completarea însufleţiţi de aceste pre dan Vichante, Vîrvoni Mi 12.50 rain Tel.
prem al şcolii ca avînd privind aplicarea noului cunoştinţelor acumulate la forestier în p e r i o a d a ţioase indicaţii, colectivul rón, Bărboni Vaier, ţL’omoni 10.00 Tel.
1976—2010“, regenerarea pă
datoria de onoare de „a mecanism economico-finan- orele de curs. Dintre teme durilor pe' cale naturală de oameni ai muncii de Cornel, Maris loan, pre 1G,05—17,
forma nu numai muncitori ciar“, elevii au avut posi le dezbătute în cercul de sau > artificială, constituie la Ocolul silvic Haţeg a cum si şefii de districte 17.15 Clu
18.00 Ain
specialişti, ci şi cetăţeni bilitatea să cunoască mai istorie notăm : „România una din verigile cele mai acordat o atenţie deosebită Sinoiu Gheorghe, Gărdea- 18.25 P.C
conştienţi, cu o concepţie temeinic obiectivele făuri — nume de prestigiu . în importante care contribuie organizării campaniei de nu Cornel şi brigadierii sil lu(i
împăduriri din această pri
înaintată despre lume şi rii societăţii socialiste mul viaţa, in tern aţio n a lă “, „60 la creşterea producţiei şi măvară. Astfel au fost a- viei Cotogea Aureli an şi 18.50 toæ 1001
viaţă, profund devotaţi tilateral dezvoltate, să în de ani de la crearea productivităţii pădurilor, la sigurate suprafeţele de îm Mateşoni Marin. 19.00 Tel
cauzei socialismului“. ţeleagă conţinutul noului P.C.R.“, „Formarea statu intensificarea funcţiilor de păduriri la nivelul planu în procesul tehnologic a- 19.25 Act
mic
.n făptuirea acestui dezi mecanism economico-finan- lui naţional unitar român“, protecţie executate de a- lui, s-au stabilit speciile de tît de complex al împă 19,45 Om
duririlor artificiale, un loc
derat se realizează şi în ciar. „Contribuţia secretarului cestea. plantat in funcţie de con 20.05 Fil(
Liceul industrial metalur Informările politice vin general ai partidului la îm In cadrul lucrărilor de diţiile staţionale şi micro- important îl ocupă mate Iuţi
rialul săditor, caro consti
gic din Călan, printr-o di să completeze cunoştinţele bogăţirea teoriei revoluţio regenerare a pădurilor, o staţionale din teren, s-au tuie elementul hotărîtor in turg
„Nt
versitate de forme : cabi politico-ideologiee ale ele nare despre rolul partidu pondere însemnată o au întocmit documentaţiile buna reuşită a plantaţiei cloa
net de documentare, infor vilor, să le facă cunoscute lui ca centru vital al în împăduririle şi reîmpădu- tehnice pentru finanţarea nou înfiinţate. Puieţii fo 22.05 Tel
mări politico, activităţi cul importantele evenimente tregii naţiuni'". Dezbaterea ririle, activitate asupra , că lucrărilor şi planul teh-
tural-educative, antrenarea interne şi internaţionale. temelor stabilite a avut şi reia silvicultorii de la O- nico-organizatoric al cam restieri necesari pentru
împădurirea celor 242 ha
elevilor î.n cercurile de Ţinînd seama de particu are loc pe bază de refera eolul silvic Haţeg şi-au paniei de împăduriri, s-a au fost ridicaţi de la pé Jt
profil şi mai ales prin în larităţile de vîrstă «le ele te întocmite de elevi ■ şi concentrat toate forţele, asigurat forţa de muncă pin i-era Reea, în cantitatea
văţământul ideologic al vilor, de pu teica lor de în profesori. pentru buna reuşită a cam 'necesară şi spaţiile de ca şi calitatea prevăzută în
bucu:
U.T.C., care face parte in ţelegere a evenimentelor Ara prezentat cîteva mo paniei din această primă zare, precum şi materialul documentaţiile tel m ice. De (lioprogr
tegrantă din sistemul ge politice, diriginţii celor 16 dalităţi de realizare a edu vară. împăduririle artifi sădîtor ,de bună calitate şi subliniat faptul că activi Radiojui
neral de educaţie politico- clase ale liceului obişnu caţiei politico-ideologiee din ciale se efectuează în sco s-a pornit energic la tatea de producere a puie- presei;
c!iilor; 9
ideologică a elevilor, orga iesc să prezinte pe scurt liceul nostru. Eficienţa lor pul redării în circuitul treabă. ţilor în pepiniera Reea este 9.05 Râs
nizat in scopul educării şi evenimentele' mai impor n-a intimat să se vadă. productiv a unor suprafeţe în această primăvară sil lor; 10,0
formării comuniste a aces tante, interne şi interna Elevii reuşesc să opereze despădurite şi neregenera vicultorii de la Haţeg vor o altă .preocupare impor 10.05 Al
tora, al ridicării neconteni ţionale, după care se o- în cadrul dezbaterilor în te pe cale naturală, pre împăduri o suprafaţă de tantă a silvicultorilor de la 10,25 Al
te a conştiinţei lor socia- presc asupra unora pe ca cum şi pentru sporirea 242 ha cu specii de foioase ocolul nostru, căreia, i se Mioriţa;
ştiri; ll
liste. re le analizează împreună văţământului politico-ideo randamentului productiv si ruşinoase de mare va acordă atenţia cuvenită. In muzică
l’otrivit indicaţiilor C.C. eu elevii, care au studiat logic cu terminologia adec al pădurilor, prin introdu loare economică şi ecologi această pepinieră se ■ pro premier;
al U.T.C., tematica învă- în prealabil articole din vată, ştiu de asemenea să cerea unor specii repede că, reali zi ndu-şi în acest duc şi se livrează anual Buletin
comoara
ţămintului politico-ideolo presă. Trebuie subliniat că interpreteze ştiinţific anu crescătoare şi cu o valoa fel sarcina de plan anuală. peste 5 milioane de puiet i 12,45 Au
gic al U.T.C. în actualul un mare număr de cadre mite fenomene şi procese re economică ridicată. La ora actuală se lucrea de răsinoase şi foioase, a- tece rev
•e; 1.1
an şcolar este axată pe didactice şi elevi sînt abo istorice si social-politice, Jalonând sarcinile majo ză pe - 10 şantiere, cu un tît pentx-u Ocolul silvic 15.00 CU
sarcinile care revin tine naţi la „Scînteia” şi „Scîn- formîndu-şi o solidă con re ale silviculturii în pe număr de 260 muncitori, Haţeg, cit şi pentru cele Radioju:
retului, desprinse din ho- teia tineretului“. Tot în cepţie materialist-dialecti- rioada următoare, secreta îndrumaţi si controlaţi în lalte ocoale silvice din ju nate ec
tăririle Congresului al sprijinul informărilor poli că despre lume şi viaţă. rul general al P.C.R., tova permanenţă de cadrele deţul Hunedoara. Pînă în manenţ«
române.»
Xil-lea al P.C.R. Dintre tice funcţionează aşa-nu- răşul Nieolae Ceauşescu, tehnico-inginereşti de la prezent s-au scos şi livrat dicului;
modalităţile de abordare a mita gazetă „Cadran poli Prof. GABRIELA RADUŢ sublinia la Congresul al ocol, cane participă efectiv peste 4 milioane puieţi fo ştiri; ii
temelor dezbătute, dialogul tie", la care sînt expuse eu secretar al Iî-lea al ţărănimii: „în la executarea lucrărilor în restieri, destinaţi împădu feritei loi
terne a
viu intre cursanţi şi pro operativitate decupări din organizaţiei de partid perioada care urmează tgren, la înlăturarea defi ririlor, concomitent execu rele se
pagandişti s-a dovedit a fi ziare privind evenimentele de la Liceul industrial este necesar să se acţione cienţelor constatate şi sta tând u-se şi celelalte lucrări pământii
cel mai eficient. Prin dez- mai importante ale zilei. metalurgic Călan ze pentru regenerarea pă bilirea măsurilor ce se im de înfiinţare . a culturilor Cîntcee
pretate
durilor şi îmbunătăţirea pun in vederea desfăşură viitoare (semă’nat in sola reşti; 2
tradă; i
0 prezenţă de prestigiu „Sîntem prieteni buni cu să păstrăm în patrimoniul diţiuni a campaniei. Pînă rii, repiearea puiuţilor, bu mint ; i
rii în cele. mai bune con-
pădurilor slab productive,
21.05 P<
taşii! etc.) In această acti
capiii întregii lumi“ — s-au nostru silvic speciile va In prezent s-.au împădurit vitate de produoere a pu- 22.00
urmare din pag. 1) o mare varietate de ge intitulat jocurile muzicale loroase de arbori aclimati peste 100 ha cu gorun, pal ieţilor se evidenţiază teh 23,00—5,i
nuri- — aprecia, ieri, maes aduse în faza republicană nicianul Larione.si Nieolae, cal noc
României“
de
au înălţat un imn de sla trul coregraf Sever Tita, a „Cîntării Şcolii generale zaţi la noi, cum sînt ste tin de munte, larice, brad, responsabilul pepinierei
jarul, fagul şi altele, res-
pionierii
vă partidului la cea de-a membru al juriului fazei din Aninoasa. molid şi pin, evidenţiin- Reea, care depune multă
60-a aniversare, şi condu republicane. De la obiceiul lringindu-.se ponderea ră- du-se echipele conduse de dăruire si pasiune pentru
cătorului său iubit, căruia popular, de la dansurile culturile de puieţi existen
îi datorează copilăria lor tradiţionale •— unde in te' in pepinieră.
luminoasă. Preocupările, e- structorii, cadrele didactice Prin măsurile tehnioo- DEVA
(Patria)
venimentele vieţii de elev s-au dovedit pedagogi ne organizatorice pe care HUN EL
au făcut obiectul pieselor întrecuţi —, la genurile par <F
de teatru, al programelor noi : dansul tematic, mo le-am luat, atit lucrările metodă
brigăzilor artistice şi revis dern, de societate sau la de împăduriri, cît şl ce derurgi
telor. Cu o ironie debor acele jocuri muzicale care le din pepinieră vor ii Achile
dorei
dantă, cu un simţ critic ne-au oferit un spectacol executate in perioada op TROŞA
neiertător, micii artişti au rotund, făcut cu inteligen timă, şi de bună calitate, marilor
sancţionat tot ceea ce nu ţă şi talent, simţire artis creînd păduri durabile, in Marfă
brie) ;
are nimic comun cu idea tică, de adin-c mesaj. Ha tr-o perioadă cit mai scurtă (Rcpub
lul lor de dreptate, purita rul de a fi creator în spec şi cu cheltuieli minime. Martor
te si frumos. tacol, Hunedoara ni l-a o- (Cultur
Pirx i
în acest spectacol de no ferit cu prisosinţă“. Ing. NiCOLAE MĂRGINEANU CAN:
ta zece — pe oare o merită L-am rugat şi pe profe şeful Ocolului silvic dea
.atit interpreţii, instructorii sorul Iuliu Silaghi, de la Haţeg NEA :
(Miner
formaţiilor, cit şi organiza Conservatorul „Gcorge Di- Lentul,
torii manifestării — muzi ma“ din Cluj-Napoca, pre tofii
ca tînără ca şi cei care şedintele juriului fazei re NO AS/
mansai
i-au împrumutat căldura publicane, să se refere la impie acţiuni cetăţeneşti în localităţile BRAD
sufletului lor a fost la loc prezenţa formaţiilor de co sar fă
de cinste. De la chemarea pii hunedoreni în actuala fi OUAŞI
de dor a tulnicelor care au nală. „Mai avem multe jude a UN PRIM BILANŢ. dată rămase în paragină în lor Crişului Alb din aceas Progresului s-a extins cu lui (P
(Flăcăi
deschis spectacolul, la gla ţe de văzut. Aşadar, mă în Starea vremii din această interiorul oraşelor. Dumi tă primăvară. Şi duminică, 100 de bucăţi plantaţia de Bobby
sul mandolinelor sau chi ţelegeţi... Vă pot spune însă primăvară a fost favora nică. preocupările de acest ne informează tovarăşul arbori ornamentali din cultura
primă v
tarelor, de la fiorul „Ba că am cuvinte numai la bilă bunilor gospodari, tu- fel nu au scăzut în inten Ion Ba.şa, vicepreşedintele specia tuia. BRAZI
ladei" la ritmul tonic al in- modul superlativ pentru turor celor care iubesc fru sitate. biroului executiv al Consi LAN :
virtitelor, de la doină la toată pregătirea care s-a mosul şi vor să-l aibă me Un prim bilanţ a ceea ce liului popular orăşenesc — a 1UA. Comuna care as sardă
ritmicitatea muzicii uşoa făcut la Hunedoara. Desi reu in preajmă — lingă s-a realizat pînă acum în 80 de oameni au lucrat la piră la statutul de oraş a SIMER
torului
re am fost purtaţi pe aripi gur, s-au mai ivit şi stân casă, în cartier, în oraş acţiunile de gospodărire şi evacuarea nămolului din realizat pînă acum lucrări (Mureş
de cint prin virtuozitatea găcii, dar ele au fost es sau comună. Şi nu se poa înfrumuseţare . • însumează grădina de legume a C.A.P. de gospodărire şi înfrumu
si talentul concurenţilor. tompate de talentul, de te spune că cetăţenii jude lucrări în valoare de peste De asemenea, din albia seţare in valoare de ' 225 VF”*
Numărul formaţiilor mu participarea deosebit de ţului, mobilizaţi de depu-’ 125 milioane lei — circa Crişului au fost exlraşi ar lei pe fiecare locuitor. Din
18.
zicale şi interpreţilor a fost caldă, de entuziasmul ti taţii lor în consiliile popu 40 la sută din angajamen bori aduşi de viitură şi au angajamentul anual, de 2,5 S3*»
mare, dar valoarea artis neresc ce au caracterizat lare, nu au demonstrat şi milioane lei, au fost realiza
tică sensibil egală. întreaga manifestare. An în această primăvară că te lucrări în sumă totală Rczu
Intr-o fericită îmbinare de an, ediţie de ediţie, iubesc frumosul şi-l îmbi Gospodărire © înfrumuseţare de 1,125 milioane Ici. în aprilie
cu muzica şi o perfectă Festivalul naţional „Cînta- nă armonios cu utilul. Pen satele Bacea, Brîznic şi în Extr.
sincronizare de mişcare, rea României" şi-a demon © Răspundere cetăţenească centrul de comună, ziua de
dansurile populare au re- strat tot mai mult necesi tru că, spre deosebire de duminică a fost rezervată Extr.
. prezentat cu cinste zonele tatea. La Hunedoara, a- alte primăveri, în cea de toaletării pomilor şi gar Extr.
lolclorice ale judeţului. ceasta a fost reconfirma acum, stimulaţi de îndem tul anual al judeţului, ceea fost efectuate lucrări de durilor de pe arterele prin
„Este îmbucurător, aş tă, creşterea numerică a nurile secretarului general ce reprezintă cii'ca 240 lei consolidare pe 100 m de cipale. Fond
zice excepţional să întil- formaţiilor artistice fiind al partidului, oamenii au pe un locuitor. Au fost re dig. Paralel cu acestea, au lei.
nesc în judeţul Hunedoara, dublată de o impresionan dat întrebuinţare mult mai parate sau înti'.eţinute dru continuat lucrările de ex B BRETEA ROMANA. 50
si la formaţiile de copii. tă creştere calitativă". mare irnor* pămînturi altă muri însumînd peste 1 800 tindere a zonelor verzi pe de săteni din Ruşi au e-
km, s-au făcut lucrări de străzile Libertăţii, Cuza xecutat lucrări de con O
extindere sau amenajare si Vodă şi Vânătorilor. Con- strucţii la căminul cultu
O în întâmpinarea aniver despre „Cincinalul 1981—1985 întreţinere a parcurilor şi forrn unei tradiţii, edilii o- ral şi la magazinul mixt,
sării a sase decenii de la — cincinalul calităţii şi efi zonelor vei'zi pe 625 ha, au raşului au în întreţinere Timi
crearea Partidului Comunist cienţei“ © La sediul biblio două noi obiective ce se ziua ci
Român, în municipiu au a- tecii municipale a fost ame fost reparate sau întreţi parcul „Filimon Sîrbu“. .înalţă în sat. Locuitorii din me fr
vut loc numeroase manifes najată o deosebit de intere nute străzi în suprafaţă Ocolişu Mare au realizat o riabil
tări instmctiv-educative. Ieri santă expoziţie de carte sub E HAŢEG. Extinderilor serie de lucrări de îmbu tea. \
după-amiază, oamenii mun pînd de la crearea sa şi pînă genericul „20 de ştiinţe ale totală de 28 600 mp, s-au rat, c
cii de la şantierul I al l.C.S. în prezent, dezbatere la care secolului XX“. e> Astăzi du- făcut consolidări sau îndi de spaţii verzi şi plantare nătăţiri funciare ca : ame porari
Hunedoara au participat la au participat activişti cultu pă-amiază, la orele 18 şi 20, guiri de maluri pe 76,5 km: de arbori pe străzile cu najarea unor drumuri co din si
simpozionul organizat de co rali care lucrează în reţeaua Grupul folcloric „Mara“ din construcţii noi le-au fost munale, curăţarea a 60 ha ximă
lectivul Muzeului „Castelul cinematografică din judeţ, q Plantarea de pomi, arbori destinate şi activităţile de 24 gr;
Corv in oştilor“, sub genericul Comitetul municipal al fe Siglietu Marin aţi ei prezintă şi arbuşti totalizează de păşuni şi fineţe, repa 3 şi I
spectacole-concert
in
două
„Glorioasele tradiţii de luptă meilor, împreună cu biblio sala casei de cultură. In pro 185 500 bucăţi, iar gard viu gospodărire de duminică la rarea unor poduri şi po Tim
revoluţionară ale muncitori teca municipală, a organizat s-a plantat pe o lungime Haţeg. în zona centrală s-a deţe etc. Printre cei care 15 şi
mii hunedorene“. o Tot ieri, la casa de cultură o întâlnire gram: Ion Dolănescu, Ange de peste 124 700 ml. plantat gard viu pe 200 m, s-au .aflat mereu în frun in gei
la Teliuc a avut loc o dez a lucrătoarelor din întreprin lica Stoican, Tiberiu Ceia şi tea obştii amintim pe variai
batere etică pe marginea n- deri şi instituţii cu tovarăşii orchestra „Meseşul“ din Za s-au amenajat spaţii verzi La
nor filme artistice şi docu Filimon Şerb, lector univer lău; prezintă profesor Miliai S BRAD. Duminică de pe o suprafaţă de 1000 mp Gheorghfe Manciu, María moas;
mentare româneşti, care re sitar la Institutul de subin- Florea. duminică, brădenii au ieşit pe malul pîrîuîui Galbena Coceag, Rodica Manciu. tul v
flectă aspecte ale activităţii gineri, şi ing. Salvina Lucaci, în număr mare să înlătu şi pe bulevardul Tudor Traían Gheorgheoni şi cări
sud-v
şi politicii partidului înce- de la l.C.S.H-, care au vorbit SABIN ÎONESCU
re efectele revărsării ape- Vladimirescu. Pe ’ strada Gheorghe Mi hoţ.