Page 50 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
nwmniu mnwoi
= rr
tf2&CGSZ?AW<rJJlXIXtl&)UXil
16.00 Telex
16,05—16,25 Telc
16.45 Secvenţe
Colegele mele tiv şi-au perfecţionat per 17.00 Coreeană
manent pregătirea, au par
Fotbal: n
ticipat la simpozioane, se U.R.S.S.
siunc <1
Pătrunderea ştiinţei în re, ca urmare a cercetărilor siuni ştiinţifice, Iar lucrări Ploieşti. I
toate ramurile economiei, specialistelor noastre, ing. le lor au fost premiate la Tragerea
afirmarea cu putere a re Marloara Roman şi Ing. ediţia a ll-a a Festivalului 18,50 1001 de Si
voluţiei tehnico-ştiinţifice s-a Maria Bodea, îndrumate de naţional „Cîntarea Româ 19.00 Tclejurna
19.25
Actuali tai
făcut simţită şi în cadrul Ing. Siminci Şlmon, s-a in niei", Menţionez dintre a- 19.45 Fapte de
Centralei minereurilor De trodus în flotaţie un spu cestea cîteva teme : ,,Dia cil şi vie
va, Sub conducerea orga mant indigen, subprodus al logul conducător — miner 20,10 Primăvar
— rauzic
nizaţiilor de partid, cerce industriei chimice româneşti, — calculator, mijloc de 20.25 Fotbal:
tarea ştiinţifică a fost o- fapt care a condus la e- informare despre geologia România,
rientatâ cu deosebire spre conomii anuale valutare de zăcămintelor, utilizarea ca ne direct
penhaga
rezolvarea problemelor ma circa 160 000 dolari, pacităţilor de producţie, va 22,15 Yelejurn:
jore ale unităţilor. In aplicarea măsurilor riante de program pentru
Prezente la planşeta de privind perfecţionarea con extragerea minereurilor“ ca
lucru la I.C.I.T.P.L.C.I.M. De ducerii economiei, hotărîte re au avut printre autori şi
va, unde ponderea femini de Conferinţa Naţională a pe Margareta Morar, Ma ilţAD!
nă reprezintă 40 la sută, la P.C.R. din decembrie 1967, ria Calma, Angela Vereş ;
pupitrul de comandă ol activitatea de informatică „Calculatorul folosit pentru BUCUIţXSŞT
calculatorului Felix C 512 din C.M. Deva este legată determinarea costurilor de I.P.L. Deva, secţia mobilă Haţeg. O parte (lin echipa de lustruitoare conduşii de Pa- dioprogramitl
recent montat, în uzinele de de un colectiv tînăr — în producţie pe produse, la raschiva Marcu. Această echipă execută lucrări de buna calitate şi îşi îndeplineşte in fie Radiojurnal;
preparare sau în labora care pe lingă creativitate, unităţile miniere", în care care lună planul. Foto: V1P.GIL ONOIţJ presei; 8,10 <
diilor; 9,00 B
toare, colegele mele au fost imaginaţie şl preocupare se remarcă activitatea eco 9.05 Răspund«
încurajate, ajutate şi pro pentru Introducerea noului nomistelor Emilia Lucea, lor; 10,00 Bu
movate, încredinţîndu-li-se Koszegy Maria, Cornelia 10.05 Interpr-
se impun şi atributele femi populară; 10
rezolvarea unor probleme Băceanu, Cseg Agnes, Ilea Intim legală ele plaiu Clubul „Femina“ socialiste; K
nine de conştiinciozitate,
grele şi importante pe care minuţiozitate şi îndeminare na Mirea. rile natale, ele acele ţi gistrările cor
le-au tratat cu competenţă întrucît aici lucrează 80 la in activitatea colegelor nuturi ale Zarandului in La Uzina de preparare ganizează la toate secţiile, „Ars Nova“
11.00 Buletin
ştiinţifică. mele se regăseşte aplicată care fiecare colină, fie Teliuc, stăm de vorbă de o dată pe trimestru, in a- Microfonul p
sută femei — condus cu care vale e istorie, Cor Avanpremier
Stabilirea şi perfecţiona competenţă tot de către o cu consecvenţă în practică spre activităţile clubului cest an am avut acţiuni de 12.00 Buletin
rea tehnologiilor care con femeie, energica şefă a O- îndrumarea t o v a r ă ş u l u i nelia Rus s-a Înfrăţit, „Femina“ cu Maria Gher club „Femina" la secţia de Din comoa
duc la creşterea gradului ficlulul de calcul, matema Nicolae Ceauşescu : ,,Să Încă dc copil, cu doine man, vicepreşedinte al Con nemetalifere Zlaşti şi la nostru ; 12
de recuperare a elemente ticiană Margareta Morar. promovăm o gîndire mai le şi baladele locului. siliului municipal al sindi E.M. Ghelari. Aceste ac Constantin
De la 1 la
lor utile din minereuri, hal In obiectivele pe care le îndrăzneaţă, mai revoluţio Cinci am auzit-o cîntind catelor Hunedoara, preşe ţiuni, fiind popularizate invitaţilor;
de de steril şi alte surse conduc, analistele şl pro nară în ştiinţă, pentru că „Balada Iancului“, Cor dinta comisiilor de femei în din timp, femeile pot for nai; 16,15 Ar
secundare, şi aducerea în numai aşa vom ţine pasul nelia se alia pe scena u- cadrate in muncă, şi Vir mula întrebări legate de citoreşli; li
economice; ]
circuitul economic a noi gramatoarele abordează cu noile descoperiri care nci întreceri inter judeţe- ginia Pop, preşedinta comi problemele care le intere te muzic
metale a constituit preocu probleme din domeniul au loc în lume“. ne, organizată cu cîteva siei de femei de la Între sează, iar specialiştii invi i—v**»
parea inginerelor Valentina geologiei, producţiei, finan- genuri de formaţii — prinderea minieră Hune taţi se pregătesc şi reu lui; 17,00 Bi
17.05 Opinia
Tarnovschi şi Voichiţa Ca- ciar-contabil, folosind teh Ing. MARIA RĂICAN montaje lilerar-muzicalc, doara. / şesc să dea cele mai com Hora munci
reja. nici moderne de prelucrare vicepreşedintă brigăzi artistice, recita Maria Gherman : Acţiu plete răspunsuri. Sub flamur
Pentru reducerea impor şi transmitere a datelor. a Comitetului municipal luri dc poezie — pe ra nile noastre cultural-edu Virginia Pop : Vom con cîntece reve
tului de reactivi de Hota Femeile din acest colec al femeilor — Deva mura comerţ-cooperaţie cative gen club „Femina“ tinua acţiunile clubului Orele serii;
în cadrul etapei a IlI-a se bucură de succes în rîn „Femina“, devenite de- spiritul legi
a Festivalului naţional dul celor 900 de femei din acum tradiţionale. Intenţio Danemarca
Transmisiun
„Cîntarea României“. întreprindere pentru că năm să realizăm mai mul Copenhaga;
sînt foarte bine organizate. te schimburi dc experien nai; 22,50 I
23.00 Bijut
Pentru aceasta am avut ţă, cum a fost cel dintre 23,30—5,00 >
ÎNCREDEREA sprijinul tovarăşelor Ma muncitoarele secţiei meca cal nocturn
ria Koka şi Catinca Busu nice şi lucrătoare de la re TIMIŞOAF
în montajul muzical ioc, secretari ai Comitetu paraţii electrice din C.S.H., maţiile zile
ta tea în iod
ii le rar ,,Gorunii dc la lui municipal de partid pe tema „cea mai bună bo zică uşoară
j'ebea" al I.C.S.M. Brad, Hunedoara, care au parti binatoare“. Dorim de ase Partidul, a
iormuţie clasată pe local cipat şi au asigurat parti menea să diversificăm pro zentului so
1 la la za judeţeană a ciparea la acţiunile noas blemele abordate la clubul Lovrin; lfts 2
bătrini
„Cîntării României", în tre a unor specialişti clin „Femina", în concordanţă de muzică
brigada artistică a unită diverse domenii. Iul aceste cu preocupările femeilor nească; 21.
ne literară:
ţii, Cornelia impresionea acţiuni-dez, bateri, invitaţii noastre. ne.se crfntci
ză prin originalitatea, prezintă probleme care le Maria Gherman : Voi în re la conac
claritatea şi mesajul cîn- interesează pe f e m e i l e cerca să fac cunoscută ex ga“ - Ars
tecelor ei. Ca solistă vo noastre, ca de pildă, noul perienţa comisiei de femei raturii rom
tru, partidi
cală de muzică popu mecanism economico-finan din I.M. Hunedoara, să ge un fagure
lară, aceeaşi fază a ur ciar, legile noi apărute, e- neralizez. pe municipiu a- prof. univ.
cat-o tot pe primul loc. clucarea minorilor, consoli cest tip de acţiune. Şi, băneanu ;
brărie.
Nimeni n-a ştiut utunci darea familiei, noutăţi în bineînţeles o să-mi sprijin
că primul din cele două modă, cosmetică, amenaja colegele de muncă în ac
cînlece prezentate In rea şi decorarea interioară tivităţile iniţiate.
concurs, „Trec carete a camerelor si multe alte
Iancului“ şi „Ţarina de le. Astfel de acţiuni se or- VIORICA ROMAN
la Muntari“, era compus DEVA :
Dispensarul policlinic din Călan, cabinetul de pediatric 2.
(Patria);
Dr. Mariana Şterca Tonta şi asistenta Mariana Magda con Astăzi despre : de ca, de solista care a HUNEDOA (
sultă pe micu{ul pacient. cucerit sala cu valorile Gîud pentru viitor par (Fiacă
artistice ale melosului metodă —
Modă. Şi în aceas popular zărăndean. Aş vrea să strîng în potirul inimii derurgistul
tă primăvară se poartă Cea mai mică din cei nestematele florilor, lacrimile zorilor, Achile (A
blazonul lung, depăşind şase iraţi — toţi oameni dorei (Coi
Arta de a te gospodări şoldurile, încreţit uşor, care ţin să dea măsura Azurul inundat de incandescenţa luminii TROŞANI f
marilor
Zborul cocorilor, în focul culorilor.
cu buzunare tăiate a- probităţii faţă de sarci Argintul apelor din rîuri de munte, Marfă f
brie) ; To
„Dacă nu-ţi dai, nu ai“ dînc, închis in butoni nile politice, profesiona Şoaptele vîntului, farmecul cîntului, (Republica
sau termuar. Bluzonul
le şi obşteşti — Cornelia
Martorul
de culoare galbenă, bej. Rus răspunde, în cadrul Temerarii Carpaţi cu plete cărunte, (Cultural)
Mărgăritarul spicului, doina voinicului.
Pe mama Sofia am gă cartofi şi porumb, lotul gri perlat sau alb, cu comitetului sindicalului Pirx (Mu
sit-o în grădina casei, asigurăm din grădina tigheîe care să-i accen din întreprindere, do ac Verdele crud din plaiul smălţat CAN: Vor
(Luc
dea
planta cartofi ajutată de noastră. Noi n-am cum tueze linia sport. se tivitatea politico-cduca- Furia vîntului, stînca malului bilii (M
„moşu", care ne-a uimit părat un kilogram de poartă, in orice mo tivă şi cultural-arlistică. Dragostea omului din stîlpul sculptai, NEA : Se
cu vioiciunea Iul la cei cartofi, deşi creştem în ment al zilei, cu o fustă în această calitate ea în Itoate de hori din sărbători, (Minerul):
(Muncitor«
82 de ani pe care îi are. fiecare an şi cîte doi dreaptă, mai scurtă, cu deamnă prin exemplul Tot ce e sfînt pe străbunul meu pămînt, Vedere
„Iacă, măi am cîteva rîn- porci. Am primit şi lot şliţuri nu prea mari, pc carc-l dă. Modestia Aş vrea apoi, o, Românie, (Muncilor-
duri şi-s gata. Dau de de la C.A.P., muncim şi sau eu pantaloni strimţi. şi talentul se întîlnesc Să-nchin potirul plin Porţile di
mâncare ia purcei, îmi acolo" şi oricare din fa Sînt preferaţi pantofii pentru a li model. în Şi să-mi primeşti ofranda brie); BR
eşarfă albi
scol nepoţica şi merg la milia Oprişoni are în pri cu tocuri plate. Deci. orice împrejurare, la cu zâmbetul senin. GURABAI
fabrică, că-s schimbul viri irizarea caldă a orice manifestare Corne ELENA M1TEA rupt (Min
doi. Dimineaţă am fost bucuriei cînd vorbeşte moda acţstui sezon pre lia ştie că participarea lucrător meşteşugar, întoarcere
Ultima ;f<
la C.A.P., am recoltat despre muncă. Arta de a supune tinereţe, confort începe cu sine. Cooperativa „Drum nou“ GEOAGTU
ceapă. După-amiază vin te gospodări în casa de la şi evident, eleganţă. L. LARA Hunedoara poveste c
copiii si soţul ele la lucru numărul 22 nu are secre dc ciiltur;
noua prii
şi continuă ei munca în te. Ea se numeşte mun BRAZI: i
gospodărie". că. Pentru Sofia Opri- Natalia Podan, Elisa- bil : CA
Copiii sînt Băiuţ — soni munca în fabrică beta Bucla, Aurora Ber- la manşa:
tură) :
£
fiul, electrician la coope (I.P.I.L.F.), în C.A.P. sau ghianu, Rafila Hanga, alergători
rativa „Retezatul“, şi in preajma casei, e totul. Victoria Sabău, Iuliana gă (Mure:
Cornelia — nora, trico- „Dacă nu-ţi dai, nu ai Toadcr, Estera Stana, focului
teză la cooperativa „Ha- Maxima aparţine Sofiei Maria Balog sînt cîteva
ţegana“ din Haţeg. Ti Oprişoni şi conţine ade dintre cele care, la ini
neri, frumoşi, harnici şi vărul vieţii întregii ei fa ţiativa comitetului de
in producţie şi acasă la milii. sprijin din cadrul co
rîndul lor părinţi a doi „Dacă nu-ţi dai, nu misiei de femei a car Timpul
copilaşi drăgălaşi — Ali ai !“. tierului nr. 9 din ITu- 15 aprilie
na şi Alin. împreună cu Să luăm exemplul a- neţloara, vin periodic la moaşă, e
Cu totul
părinţii şi-au ridicat aici, cestei femei simple, cu Leagănul de copii pen ploi slab«
pe strada ce duce spre gînduri şi fapte curate. tru a ajuta la recondi- slab la n
Silvaşu de Sus, o frumoa „Dacă nu-ţi dai, nu ai" ţionarea lenjeriei celor rul nord
minime \
să locuinţă, care poartă — crezul Sofiei Oprişoni peste 170 de micuţi. Fo tro 4 şi
încă mirosul proaspăt al înmănunchează înţelep tografia surprinde un maxime
construcţiei. Grădina din ciunea şi cinstea care în aspect din munca aces de. Da mui
preajmă a umplut cu soţeşte gospodarul nostru tor femei de mare ome neral fri
bucate, în fiecare toam ce se respectă, respectând nie, din grija lor ma schimbat«
nă, cămara. „De la cea munca. ternă pentru aceşti co zeula in
100 km A
pă. usturoi, morcov, pă pii. (Foto : Toan Vlad. nordic. (
trunjel. roşii, la varză. LUCIA LICIU corespondent). Vir-hi: ii