Page 54 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCfAUSÎ

IT?

!>,00 TCJ<
11,¿0 I'iln
„An
12.15 Pai­
Creso suprafeţele cultivate Participare numeroasă la acţiunile Urmaţi-le exemplul I 12.15 ul i Teii
list!
cu legume de gospodărire Statornicia ză statului, din gospodă­ l«,U# Tel.
10.05 Tel.
17,IU nal­
unei pasiuni riile personale, animale, ţii
fi In
Consiliul popular al o- vorbă cu toţi gospodarii o- Cetăţenii comunei Vaţa lizarea fîneţelor ş.a. Fă­ VâSile Ciuda din Deva, mari cantităţi de produse Coi:
vegetale.
animaliere
şi
raşului Haţeg, paralel eu raşului în idee a utilizării de Jos sînt recunoscuţi pen­ când un bilanţ al muncii str.' Bucovinei este de mai Dip rîndurile lor se deta­ 1VJ0 Via
strădania pentru desfăşu­ fiecărei palme de pământ, tru spiritul lor de gospodari desfăşurate până acum, pot mulţi ani pensionar şi lot şează anul acesta, ca şi în 18,40 Des
9i J
nin
rarea într-un ritm. rapid şi restrângerii curţilor şi ex­ pricepuţi, pentru strădania spune că s-au curăţat pe­ ele atunci un bun gospo­ anii trecuţi, cooperatorii 18,00 Tei
in condiţii de calitate a tinderii suprafeţei cultiva­ ce o depun ca să-şi facă ste 150 ha păşune, s-au dar. Grădina din jurul ca­ Plorian Vuncu şi Aton 19,25 Aci
localitatea tot mai frumoa­
campaniei agricole de pri­ te cu cartofi şi legume. Ca să, mai bine gospodărită. văruit aproape 4 000 pomi, sei, deşi nu esle prea ma­ Dalie, cure, pe baza con­ 19,45 Or;
măvară în cele două coo­ urmare a muncii harnice La iniţiativa consiliului s-au plantat 7 500 fire de re, este întreţinutei aşa tractelor încheiate, au şi 20,30 Ev»
mii
perative agricole de pro­ desfăşurate de cetăţeni, popular, în duminicile din răchită într-un teren cu cum se cuvine. Alături de predat pînă în prezent 21,90 Paj
pomi şi alte mici supra­
tru
ducţie din localitate — Sil- mobilizaţi de deputaţi, pî- această primăvară un ma­ exces de umiditate, ceea ce feţe de culturi, din acest cîte doi viţei în greutate rag
va permite dezvoltarea ac­
vaşu de Jos şi Haţeg — nă duminică, 12 aprilie, au re număr de oameni au an a construit şi un solar de peste 500 kg flecare, 22.15 Te:
pentru care au primit in­
acordă o atenţie deosebită fost însămânţate cu cartofi luat parte la acţiunile de tivităţilor anexe în coope­ pe care l-a cultivat cu ră­ tre 10—12 000 lei, precum
rativele agricole de pro­
efectuării însămînţărilor şi circa 10 ha şi o mare su­ gospodărire a satelor. în ducţie din Vaţa de Jos şi saduri. Mai zilele trecute şi cooperatorii Irimic Va-
pe terenurile populaţiei. prafaţă cu legume. De a- duminica din 5 aprilie au Birtin. Acţiunile gospodă­ a observat că tinerele sile, Mi hai Todor şi Ma­
Fiecare cteţinător de pă­ semenea, mulţi oameni din participat un număr de 640 reşti continuă, consiliul plante nu se dezvoltă prea rfa Todor, care au livrat
mânt — precizează tovară­ oraş si-au amenajat solarii de cetăţeni, iar in cca din popular comunal propunîn- bine. Nu s-a descurajat, a cîte un viţel in greutate BUCO
şa Maria Medrea, prima­ pentru producerea de le­ du-şi să organizeze şi alte găsit şi remediul la In­ de 400—500 kg. dioprog
Radio ju
12 aprilie peste 700. Acti­
rul oraşului —a primit gume şi verdeţuri timpurii. vitatea de gospodărire a acţiuni de masă, în dumi­ spectoratul judeţean de Concomitent, cetăţenii presei ;
plan de producţie în care Ţinând seama de această vizat, în principal, curăţa­ nicile care urmează. (Re- protecţia plantelor, de satului au predat şi aproa­ d iilor;
9.03 Răt
unde a procurat un pro­
este înscris ce şi cît anu­ preocupare pentru extin­ nuis Miclean, vicepreşedin­ dus * pentru dezinteclarea pe 10 hl lapte de vacă. lor; 10,
me să producă, biroul exe­ derea suprafeţelor destina­ rea păşunilor comunale, te al Consiliului popular solului inlestat cu dăună­ 10.03 G
văruirea pomilor din gos­
popular
cutiv al consiliului popular te legumelor şi cartofilor, podăriile populaţiei, ferti­ Vaţa de Jos). tori. Iată că atunci cînd Un activ contractant tofinam
veghind cu atenţie la res­ se poate afirma că Haţe­ vrei să-ţi vezi munca îm­ cu statul Noi îiu
pectarea acestuia. Prin gul va reuşi să-şi asigure plinită, cu rezultate bune, „ioan
octetul»
deputaţi, prin comitetele din resurse proprii nece­ nimic nu este imposibil. Printre locuitorii salului letin d
de cetăţeni s-a stat de sarul de consum. Uniría pensionarului Rîridul celor care în a- Rcnghct, comuna Gcoagiu, moaşă-
tecc p»
ceste zile, pe lingă alte comunistul Ştefan Lazăr premie:
treburi pe care le rezol­ se bucură de o binemeri­ Buletin
comoar
Cum intri pe poarta soţia sa îşi petrec toată vă, se ocupă şi de solarii, tată preţuire. Şi, pe bună 12,20 IM
Cantităţi tot mai mari da gospodăriei familiei Klein ziua între straturi, intre dc grădinile din jurul ca­ dreptate. El creşte 6 ani­ ţific; 1
pomi şi lirele de viţă de
din Simeria rămîi impre­
sei esle lot mai mare. A-
13,00
male. Doi viţei, de cîte
sionat de ceea ce-ţi văd vie. minţim pe cîţiva dintre a- doi ani, fiecare avind pe­ dio juni
Club c
produse la fondul de stat ochii. O suprafaţă de nu­ — Mi-a plăcut întot­ ceşlia : Remus Cînd a, Tco­ ste 400 kg, pe care-i va triolice
mai cîţiva ari, de la poar­
tii
Munteanu
şi
Virgil
preda la contract zilele
tă şi pînă dincolo de casa deauna — mărturiseşte Stanca din Şo/muş, Troian următoare. Alte două vi­ organiz
16,40
Ioan Klein — să grădină-
Comuna Blăjeni are o stat a 32 bovine adulte, 336 frumoasă, este utilizată resc, cum se zice. Şi când Buştea din llia, Viorel ţele, de cîte un an lie- partid;
Iui ; 11
contribuţie an de an mai viţei, 35 oi, 67 porci ş.a., cu alîta ordine şi econo­ eram în cîmpui muncii Giura din Boz şi mulţi care, sînt in creştere. De 17.03 (
însemnată la constituirea de unde rezultă că au .fost mie de teren incit te şi îmi petreceam aproape alţii. (T. M.j. asemenea, mai are două 17,25 T
fondului central de produ­ deja îndeplinite sarcinile miri de.ee găseşti acolo, tot timpul liber in grădi­ Ca întotdeauna — vaci gestanle de la care, tria nu
ce oşti
se agricole, deci la buna planificate la tineret bo­ în faţa casei, un rinei de nă. Acum, ca pensionar, cînd vor iăla, va obţine rii; 20.
aprovizionare a populaţiei vin şi lapte de vacă. Con­ pomi pitici, cu ramuri am vreme destulă şi o u- fruntaşi ! şi preda lapte pe bază de Român
legate pe şpaliori. Mai în­
norc; :
cu carne, lapte ş.a. în con­ siderăm că si celelalte ca­ tilizez cu cel mai mare Numeroşi sînt cetăţenii contract, (ion Coţoi, co­ 21,05 *
formitate cu planul dez­ pitole ale planului pe 1981 colo, fire de viţă de vie folos plantînd legume, să- salului Bîrsău care livrea- respondent). zi intr
vor fi realizate în întregi­ îşi trimit ramurile, tot pe rii i
voltării economico-sociale sîrme, pînă departe de pînd, stropind ceea ce Non s
pe anul 1981, localitatea me şi chiar depăşite. Afirm vedeţi că am în grădină.
aceasta ţinînd seama de rădăcină. într-un colţ,’ — Vorbeaţi de folos.
are sarcina să livreze pe faptul că toţi cetăţenii co­ straturile trase cu sfoara, Care este folosul, tovară­
bază de contract 120 cape­ munei noastre şi-au însuşit in care au scos deja ca­ şe Klein ?
te. bovine adulte, 329 viţei, petele fire de ceapă ver­
indicaţiile şi orientările — Anul trecut ani ob­
42 oi, 80 porci*. 115 miei, date de tovarăşul Nicolae de, usturoi, salată şi spa­ ţinut 400 kg mere, iar de DEV
1 000 hl lapte de vacă, 21 Ceauşescu, secretarul gene­ nac. fn alt colţ, tufe de pe cele 13 fire de vie am de b; îi
voi
hl lapte de oaie, 835 kg ral ai partidului, la cel de agrişe, zmeură, mlădiţe făcut aproape 350 litri de (Arta)
lină eto.. Consiliul popular al Il-lea Congres al ţără­ de căpşuni. Fiecare me­ must. Ne-am asigurat toa­ şi lm]
roman
comunal a desfăşurat o nimii cu privire la creşte­ tru pătrat, ba mai mult, te legumele şi verdeţuri- Pe ar
permanentă muncă politi- rea contribuţiei zonelor fiecare centimetru de su­ le de care am avut ne­ riile ]
ra cu
co-organizatorică cu cetă­ necooperativizate la consti­ prafaţă, este semănat sau voie, ba am mai dat şi la ml) 5 ■
ţenii asupra avantajelor tuirea fondului de stat de cultivat cu ceva, fără să copii, cînd veneau să ne crucea
n ir ea)
produse agricole. în fieca­ lipsească trandafirii, pan-
valorificării produselor din seluţele, garoafele. Ioan viziteze, căci toţi patru (7 Noi
gospodării prin contracta­ re zi localitatea noastră li­ sînt încadraţi, au familii. gint i
vrează 600—700 1 lapfe, iar Klein — care a lucrat pe­ O lac
rea cu statul. Pînă în mo­ in perioada trecută din a- ste 25 de ani în construc­ Dar, folosul cel mai mare ral);
mentul de faţă au fost ob­ este că munca în grădină dul -
cest an au fost deja preda­ ţii, mîndrindu-se cu nu­ farul)
ţinute rezultate bune în te 10 bovine adulte, 7 vi­ meroasele obiective so- — în aer liber, în soare Iată cît de ordonată şi îngrijită este grădina lui Szabo toresc
realizarea cifrelor stabilite ţei, 4 porci şi altele, (ioan cial-eulturale la înălţarea — îi dă omului sănătate, Ioan, membru al C.A.P. Haţeg. EI cultivă tot felul de legume ştie i
PETIÎ
în plan. Sînt încheiate con­ Andraş, primarul comunei cărora a contribuit —, şi poftă de viaţă. şi diferite flori. Este, după cum sc vede, o adevărată micro- rcsc);
fermă legumicolă.
tracte pentru livrarea la Blăjeni). vals
CÂNI
Noieu
r / xrxur r t I A MKff f /AHO»! Jf
Timpul bun de lucru impune grăbirea semănatului porumbului Sub privirile îngăduitoare ale unor RAD/
(Mine
şi im
consilii populare comunale na (i
(U.mDre din pag. 1) calitatea semănatului. Lu­ răstău sînt de însămânţat săptămânii viitoare. Pro­ BAI :
crarea a început sîmbătă 40 ha din care în 3 zile blema ar fi putut fi rezol­ în timp ce semănatul bate pasul pe loc de d
tură)
— Viteza planificată este şi s-a mers cu 8 hectare de lucru s-au semănat 24, vată plnă acum, deplasîn- în pi
de 75 ha la zi, dar pînă în pe zi. ceea ce este meritul me­ du-se o maşină de la Brad, cazanele de ţuică fierb de zor un i
prezent n-am atins-.«. — De ce aşa puţin, cînd canizatorilor Nicolae Cul- Zdrapţi sau Mesteacăn, LAN
sardă
— De ce, tovarăşe direc­ norma unei semănători da şi Ioan Bota, al coope­ unde semănatul porumbu­ în timp ce în multe in alte comune), funcţio­ NU-IT
tor 7 este de 10 ha ? ratorilor Ştefan Petruş, lui încă n-a început. Dacă unităţi agricole din con­ nează din plin cazonele nie);
— Fiindcă muncim doar — Fiindcă durează mult Nicolae Julea şi Ştefan nu s-a procedat astfel, a- siliile unice agroindustria­ de fiert ţuică. în aceste de g
ou 8 maşini de semănat, prepararea şi încărcarea Lup, ca şi al ing. Ioan cum este tîrziu să se în­ le Haţeg şi Toteşti însă- zile, cînd timpul permite I-II
din cele 11 pe care le erbicidului. La fiecare Florea, preşedintele coope­ treprindă aşa ceva. Solu­ mînţatul porumbului cu­ efectuarea întregii game ba f
na) ;
avem în dotare. Odată cu hectar şi jumătate stăm rativei, prezent de dimi­ ţia pentru sporirea vitezei noaşte un ritm susţinut, de lucrări agricole, cîte dată
incorporarea seminţei sub cîte 30—40 minute pentru neaţa devreme pînă seara zilnice la semănat este u- în unele cooperative agri­ 8—10 bărbaţi sînt „ocu­ rrsr)
brazdă se efectuează şi er- această operaţie. tîrziu la cîmp, coordonînd tilizarea mai plină a în­ cole această importantă paţi" la cazan. I-ara vă­
bicidatul, ceea ce atrage Faptul este adevărat şi îndeaproape însămînţarea tregii zile de lucru, de di­ lucrare nici nu a început. zut la „lucru" în Unirea,
viteze reduse de lucru... Şi se explică prin prezenţa porumbului. mineaţa devreme pînă Ieri, în comunele Unirea Boiţa şi Densuş. Şi ne-am
încă n-am reuşit să găsim doar a doi cooperatori la La unitatea agricolă din seara tîrziu, deplasarea şi Răchitova, la primării, întrebat: atlt de mare.să
cadenţa potrivită. semănat, ceea ce face ca Tîrnava de Criş trebuie forţelor, imediat ce lucra­ la specialiştii unităţilor fie dezinteresul consiliilor
£n zilele din urmă, pe operaţia să se lungească semănate cu porumb în a- rea se încheie în coopera­ am constatat multă reţi­ populare şi al primarilor Kt*
15
raza consiliului s-a atins o prea mult. ceastă primăvară 177 ha. tivele mici spre unităţile nere, la începerea semă­ pentru această stare de Ex
viteză zilnică de circa David Faur, şeful sec­ Din suprafaţa amintită au agricole ce au de însămân­ natului porumbului şi, în lucruri ?
F.x
35—40 ha, iar raidul în­ ţiei S.M.A. de la C.A.P. fost pregătite pentru a ţat suprafeţe întinse. Se acelaşi timp un optimism Trebuie să spunem că 2G, 5
treprins prin cîteva uni­ Lunca, ne-a prezentat pa­ primi sămînţa circa 80, impune, de asemenea, o exagerat: „Avem supra­ dacă unii cetăţeni bat u- Fo
tăţi agricole cooperatiste leta de lucrări ce se efec­ din care s-a.u semănat 25. coordonare mai la obiect feţe mici, nu e nici o gra­ liţele satului, iar alţii se Iei.
ne-a permis să depistăm tuau în ziua aceea: două Iată deci decalaje mari în­ a semănatului din partea bă“ — ne asigurau ei. Şi află la cazanele de fiert
cauzele care au condus la tractoare pregăteau tere­ tre arături, pregătirea te- consiliilor de conducere în acest fel amină de la ţuică şi nu în cîmp, unde m
a.-eastă situaţie. nul. unul semăna porumb, i-enului şi semănat. Ritmul ale unităţilor agricole, a o zi la alta începerea se­ este locul fiecărui locui­
C.A.X’. Rişca. Se seamă­ mecanizatorii Ioan Dragoş lent cu care se lucrează la consiliului unic agroindus­ mănatului la porumb. tor din sat in aceste zile 83
nă într-o tarla din vecină­ si Ioan Muntean efectuînd încorporarea seminţei sub trial, a consiliilor popu­ în timp ce pe cîmp hotărâtoare pentru recol­ Ti!
tatea Grisului,' pe un te­ lucru de bună calitate. Sînt brazdă se datorează faptu­ lare pentru fojosirea la în­ sînt prezenţi doar meca­ ta acestui an, vina o 16 o
ren pregătit foarte bine, de semănat 60 ha cu po­ lui că unitatea este deser­ treaga capacitate a maşi­ nizatorii şi câţiva ţărani, poartă şi consiliile popu­ core
îngrăşat în prealabil cu rumb. din care pînă acum vită de o singură maşină nilor şi agregatelor. In uliţele satelor cunosc o lare care nu mobilizea­ cer
tea
gunoi de grajd. Pe agre­ s-au însămânţat circa 28, de semănat porumb care ziua raidului nostru, de vânzoleală ca în zilele de ză întreaga suflare a lo­ slab
gatul de semănat şi erbi- rezultînd o viteză zilnică nu atinge mai mult de pildă, la C.A.P. Ribiţa, pe sărbători! Şi cîte lucrări calităţilor la efectuarea sect
cidat muncea mecanizato­ de 9 ha. Puţin, căci odată 8—9 ha pe zi. Florian To- tarlaua aflată lingă şosea, nu sînt de făcut în cîmp. la timp şi de bună cali­ fică
rul Gheorghe Damian, un cu semănatul nu se face şi muş, inginerul şef al coo­ semănatul porumbului a în legumicultura sau în tate a lucrărilor agricole. ratu
prii:
lucrător harnic şi priceput. erbicidarea. dar ziua de perativei, recunoaşte că în- început la orele 9. La ore­ zootehnie ! Dar şi mai Aceste rânduri sînt un în­ gra<
Ing. Ioan Suciu. preşedin­ lucru începe tîrziu, după sămînţatul este întîrziat şi le 13 maşina stătea din grav este că in satele co­ demn la reflecţii, la in­ xivn
tele unităţii, ne-a vorbit ce se înalţă soarele si se sugerează .că unitatea ar lipsă de sămânţă, iar oa­ munelor Unirea, Răchito­ trarea grabnică în atri­ Gin
favi
despre densitatea ce se fac multe pauze pentru mai avea nevoie de o se­ menii ce trebuiau să asi­ va şi Densus (şi după buţii ! mei
realizează — circa 72 mii odihnă. mănătoare, altfel lucrarea se gure aprovizionarea sc în­ cîte am fost informaţi şi S. CERBU oui
plante la hectar —, despre La cooperativa din Că- va prelungi şi pe parcursul tinseseră la soare.