Page 58 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ? 2

I'ELEV

16,00Telex
16,05 Tclcşcoală
16,30Emisiune l
mană
18,20Rezultatele
loto
18.25Imagini di
Araba Siri
18,501001 de se:
19,00Telejurnal
19.25 Aclualitatf
19,45Partidul n
al împlin
DOREL MALEA, maistru, ROMAN ROAICfiA, maistru, V IOREL ADAM, PETRU POPA, AUREL LEORINT* liste
secretarul comitetului secţia autonia t izări, maistru principal reparaţii muncitor specialist operator principal cazane, 20,15Film ar tis
de partid, C.T.E. Mintia. C.T.E. Mintia. cazane, C.T.E. Mintia reparaţii turbine, C.T.E. Mintia. U.E. Paroşeni torul Fayî
râ t\ r . Pro
diourilor
21,55Partidului
inimilor r
O icricită coincidentă a oameni, deveniţi acolo — pentru întreaga Vale a si une im»
lăcut ca în ziua de 14 a- in cea mai mare termo­ Jiului, care va primi de 22,15Telejurnal
centrală a ţării din anii
prilic a.c., cînd la C.T.E.
aici nu numai lumină şi
ENiRGETiCIENil Mintia se desiăşura lesti- '60, cînd U.E. Paroşeni a- forţă, dar şi căldură. IKADI'
juriscse Ia 300 de MW —
vitalea laminării Drapelu­
unui
întoarcem
Uleie
lui roşu şi Diplomei dc o- meseriaşi de nădejde şi calendar imaginar şi ne Vt^~*&SMB8XSă
noare colectivului i.E. De­ aliaţi azi în posturi cheie aflăm iajă în Iată cu cei BUCUREŞTI
va, pentru rezultatele bu­ în mai toate termocentra­ care au pus umărul acum di o pro gramul
locul ii pe fora ne obţinute în 1980, o lele fării. energetic ai Termocentra­ Radiojurnal; }
25 de ani la primul grup
presei ; 8,10 C
L-am întrebat pe direc­
altă unitate aparţinătoare
acesteia să aniverseze 25 torul U.E. Paroşeni, ing. lei Paroşeni. Ei se numesc diilor; 9,00 Eu
9.05 Răspunde*
de ani de existentă. Este Alexandru Aruncutcanu, Ioan Saitelichi, Gheorghe lor; 10,00 Bulf
10.05 Atlas fe
ce consideră mai semni­
vorba despre Uzina elec­
în ortyi 1980 trică Paroşeni, unde exact ficativ pentru colectivul Slănişel, Ioan Ilu, Traian ştiinţa şi viaţ
pul Metro; 11,
Ungu-
Albu,
Constantin
ia 14 aprilie 1950 a iost
.ştiri; 11,05 Co
reanu, Gheorghe Domşa,
pus în funefiune primul
nea; 11,20
grup energetic de 50 MW. Teodor Cirnaf, şi numărul lor Exploatări
Radio-TV.; 12.
Era încă una din izbituri­ i.E. Paroşeni — lor ar putea continua pî­ ştiri; 12,05 Re
le politicii partidului nos­ nă la 50, pentru că alifia lă a artistului
Forţa ooleefivuîui — organizaţia de partid tru, ale socialismului, iz- 25 de ani lumină au mai rămas din cei cîte- De la 1 la 3;
blnzi care au urmat şi va sute aliaţi pe ,,barica­ club ; 16,00
16,20 Partidi
Anul trecut, cînd au iost lipsit de interes să a- şi Octavian Băneasă, pre­ s-au cimpliticul an de an, de"‘ la primul paralel de Român — arii
distinşi cu „Diploma de rătăm că mai mult de şedintele comitetului sindi­ dind noi dimensiuni şi la U.E.. Paroşeni. Dc a- miei noastre
plin avint; 16,
întreprindere evidenţiată 50 la sută dintre oamenii catului din întreprindere, iorfă economiei naţionale, pe care-1 conduce in sfer­ tunci şi pînă azi aici au faella Carra
pe ramura energiei elec­ întreprinderii noastre sînt le-a fost greu să extragă patriei noastre. Politica tul de veac dc existentă iosl produşi 33,7 miliarde medicului; 17,
trice", pentru rezultatele membri de partid, munci­ din listele lungi cu frun­ partidului dc industriali- a unităţii. kWh energic electrică. A- ştiri; 17,05 C
lare; 17,15 Ori
bune din 1979, encrgeticie- tori cu o bună pregătire taşi pe anul 1980, pe întreg 'zare a României îşi im­ — ,.Paroşeni“ a iosl o cum U.E. Paroşeni, cu un Cîntece revoli
nii de la Mintia, Paroşeni profesională şi o înaltă cincinalul trecut, să-i no­ plantase un pilon puter­ adevărată pepinieră de colectiv continuu prime­ Orele serii;
şi Gurabarza s-au angajat conştiinţă politică, aflaţi minalizeze pe cei mai buni. nic Intr-un loc cum nu se cadre, formate la şcoala nit dar vrednic şi capa­ patrie; 20,00 5
să muncească mai bine, să permanent în fruntea tu­ Şi totuşi au făcut-o cu re­ poate mai lerlil pentru c- muncii în termocentrala bil, se uilă într-o etapă dresă; 20,20
cloric; 20,35 I
se situeze pe un loc mai turor acţiunilor ce se în­ marca de a fi lăsat încă nergetică ; pe malul Jiu­ noastră şi promovate pe de proiundă modernizare ritoare; 21, (
bun în întrecerea socialistă treprind pentru sporirea destul loc şi pentru alţii. lui de Vest, ia Paroşeni, rînd în multe termocen­ în vederea utilizării cu ştiri; 21,05 Pa
pe ţară în anul următor. producţiei. Apoi aş aminti I-am notat aşadar pe An­ acolo unde există apă şi trale din ţară între care, randament sporii a căr­ pămint (IV);
nări; 21,35 V
Cuvîntul lor a devenit de s'udura colectivului drei Mărgineanu, Ioan Ju- cărbune din abundentă — bineînţeles, şi la Mintia. bunelui ,interior şi realiză­ cîntec; 22,01
faptă împlinită. Amplifi- nostru, de acel liant sufle­ la, Nicolae David, Mircea elemente esenţiale pen­ „Paroşeni“ a fost mulţi rii unui agent termic de oră; 23,00—:
cindu-si preocupările şi e- tesc cu o înrîurire imedia­ Fîrtat, Constantin Neag, tru funcţionarea puternicei unt cea mai mare termo­ bună calitate care va a- muzical nod»
forturlle în muncă, ei au tă şi permanentă asupra pe electricienii Constantin termocentrale. Am trăit e- centrală a ţării, vaioriii- junge în curînd în apar­ TIMIŞOARA
obţinut în anul 1980 re­ climatului de muncă, în Raşcu, Tovie Popa, Gheor- mofia momentului, al pri­ cînd cărbunele din zonă. tamentele moderne ale mi­ maţiile zilei;
zultate deosebite, situîn- fond asupra realizărilor g'he Icliim, Nicolae Filipaş, mului paralei la Paroşeni, „Paroşeni“ va li centrul nerilor, ale celorlalţi lo­ tatea în ind
tâţi in cerce
du-se pe locul III in între­ bune pe care le obţinem Rodica Pavel, pe strunga­ alături de cîteva sute de vital al energiei termice cuitori ai Văii Jiului. gică: Timişoa
cerea socialistă pe ţară în­ în producţie. rii Trandafir Călean şi O- ficicnţă pe ş
tre unităţile industriale, De bună seamă că, în vidiu Florescu, pe lăcătu­ Reşiţa; 20,20
chestra popu
fiind distinşi cu „Ordinul timp, oamenii au crescut şii Ilie Antonie, Romulus a Casei mim
Muncii" clasa a Ill-a. din toate punctele de VC‘ Magda, Gheorghe Angliei, Securitatea muncii — rodnicia producţiei lură Timişoa
— Care sînt principalii dere. Au învăţat continuu Constantin Ioana, Aurel O activitate productivă le, conducerea întreprinde­ acordă importante sume de rum cetăţene
tal Păun iţa I
factori ce au condus la a- s-au perfecţionat în profe Şandor, pe Aurel Căsă- ritmică, dinamică, fruc­ rii împreună cu comparti­ bani destinate securităţi: zică uşos/ă;
cest frumos succes ? — sie, au acumulat experien lean, Adam Marian, Aurel tuoasă nu este posibilă fă­ mentul de protecţia mun­ muncii, propagandei şi in­ tllnire cu ari
am adresat întrebarea to­ ţă, au strîns zi de zi rîn Moţ, Silvia Madru. Alături ră asigurarea securităţii cii au stabilit o scrie de structajului pe această te­ de teatru c
81;
Braşov
varăşului Dorel Malea, se­ durile în slujirea aceluiaş de ei contribuţii deosebite depline a muncii, respec­ măsuri menite să asigure mă, alimentaţiei speciale, Teatrul Naţii
cretarul comitetului de scop : mai mult, mai bin la succesele C.T.E. Mintia tarea riguroasă a normelor derularea normală a acti­ procurării unor materiale ra ; Carnet p
partid pe C.T.E. Mintia. pentru ţară, pentru noi o au şefii de secţii Hugo de protecţie, a instrucţiu­ vităţii în toate comparti­ igienico-sanitare, echipa­ Avancronică
— Se poate evidenţia în La acest capitol al cadre Helerman, Cornel Costina, nilor şi legilor în vigoare. mentele de producţie. No­ mente de protecţie şi de
primul rînd puternica for­ lor, al oamenilor — pentru Cornel Ţucmeanu, Ioan Acestei laturi intrinseci a tăm dintre acestea : asigu­ lucru. După cum ne spu­ H]IME
ţă a organizaţiei noastre că în fond ei au făcut ş Trînc. activităţii de producţie i se rarea asistenţei tehnice la nea Olimpiu Popovici, teh­
de partid, care mobilizea­ fac totul — se cuvin men Pe aceşti oameni, pe acordă o atenţie deosebită majoritatea lucrărilor şi în nician principal cu protec­
ză energic şi convingător ţionate şi cîteva nume d mulţi alţii ca ei se spriji­ la I.E. Deva — în fiecare special la lucrările cu un ţia muncii la C.T.E. Mintia, DEVA : Pe
oamenii muncii la o fruntaşi între fruntaşi nă cu nădejde organizaţia unitate aparţinătoare, in grad ridicat de periculozi­ numai în anul 1980 au fost de bancnote
voi face să
activitate susţinută, fruc­ Mărturisim că interlocuto de partid, întreaga activi­ toate secţiile, atei icrele, la­ tate, completarea şi reac­ alocate fonduri în aceste (Arta); IIUN
tuoasă. Poate nu este rilor noştri, Dorel Male tualizarea instrucţiunilor scopuri In valoare de pe­ şi impar (
tate profesională şi politi­ boratoarele. proprii de protecţie a mun­ ste 900 000 lei, această su­ romanţă t
că ce se desfăşoară cu re­ Pentru prevenirea acci­ cii (prin metoda metalo- mă fiind crescută sensibil Pe aripile i
riile
I-1I-ILI
Preocupări, rezultate, perspective zultate dintre cele mai bu­ dentelor de muncă şi a grafiei), organizarea si pentru anul în curs. ra cu non­
ne la termocentrala Mintia.
eul);
PETRO
profesiona­
îmbolnăvirilor
Ca urmare a măsurilor
— Tovarăşe director le- nergie electrică furnizate desfăşurarea concursului şi acţiunilor întreprinse, a crucea marii
de protecţia muncii cu o
ronim Rusan, vă rugăm sistemului energetic na­ participare numeroasă din preocupărilor susţinute din nlrea); Prob
(7 Noiembrie
reieriţi-vă la preocupările ţional do C.T.E. Mintia din cadrul întreprinderii, efec­ partea tuturor factorilor gint (Rcpub
şi rezultatele colectivului 1969 şi pînă azi, cele mai tuarea unor acţiuni de responsabili cu protecţia O lacrimă c
C.T.E. Mintia din ultima mult de 435,8 milioane control şi îndrumare pri­ muncii din întreprindere, ral); Familie
V
citoresc);
vreme, la perspectivele kWh produşi în plus în vind respectarea strictă a numărul accidentelor şi al bondul — s
sale. anul 1980, sau producţia normelor de protecţia mun­ îmbolnăvirilor profesionale rcaifărul); I
— Prima preocupare şi netă suplimentară de a- cii de către întregul per­ este în continuă scădere, rul ştie mai
cea mai importantă a con­ proape 8 milioane lei şi sonal muncitor. în anul 1980, de pildă, la PETRILA :
resc);
ANIN
stituit-o întotdeauna şi o realizarea unui volum do De menţionat că în fie­ C.T.E. Mintia nu s-a înre­ vals (Muu
constituie şi acum munca piesa de schimb de circa care an pentru protecţia gistrat nici un accident de CÂNI: Vedi
directă cu oamenii. Mă 5 milioane Ici în anul tre­ muncii în întreprindere se muncă. sardă (7 Noi
refer la recrutarea şi pre­ cut. Putem completa şi cu Pe aripile v
gătirea lor în şcolile cîteva din realizările des­ 1-1I-III (Sie
RAŞTIE: Pa
noastre de specialitate, la tul de bune din anul cu­ Cu toată căldura... triaj; Cumj
încudrarca corespunzătoa­ rent : o producţie de e- HAŢEG :
re pe posturi şi promova­ nergie electrică de circa Şeful Centralei termice alcătuim un colectiv mic, plus (Pol
rea pe baza principiului 70 milioane kWh, o pro­ de ia Gurabarza, loan Lut, dar harnic şi priceput, ca­ Recursul la
„ornat potrivit Iu locul po­ ducţie mariă de aproape LAN : Bl
trivit", la soluţionarea tu­ 4 milioane Iei şi o pro­ era mlndru că Ia succesul re se străduieşte şi reu­ (Casa de <
şeşte să obţină constant
furaţi copi
deosebit înregistrat de în­
turor problemelor — de ducţie netă de 3,3 milioa­ SIMEKTA :
muncă, de viată, sociale ne lei — toate peste pre­ treprindere — locul III în rezultate bune. Centrala dul trei —
noastră asigură energic
— cu care se conirunlă vederile de plan. întrecerea socialistă pe fă­ roşul); ILI.
tiecare, la menţinerea — Şi trecînd Iu capito­ ră in 1980 şi conferirea termică pentru 5 000 de u- mina); GH
odată un »
unui climat de muncă să­ lul perspective ? „Ordinului Muncii“ clasa partarnenle din Brad' şi torese).
nătos, în deplină înţelege­ — Perspectiva imediată a Ili-a o modestă contri­ pentru unităţile industria­
re şi conlucrare, dar şi o constituie amplele lu­ buţie o are şi colectivul le din perimetrul oraşului. BB^aaai
Este de apreciat că, în-
sub semnul fermităţii şi crări de termoiicare a pe carc-1 conduce cu tr-adevăr, acest colectiv,
competentă de mulţi ani.
responsabilităţii în tot de cnergclicieni înscrie
ceea ce lacom împreună. Văii Jiului cu energie ter­ — Dacă i.E. Deva are an de an rezultate bune
Timpul p
Aşu am reuşii să ne con­ mică de la U.E. Paroşeni 15 ani de activitate, iar ziua de 17
solidăm un colectiv cu şi tcrmoiicarea municipiu­ U.E. Paroşeni a împlinit in producţie, că îşi mo­ Vremea va
dernizează continuu acti­
care pe drept cuvînt ne lui Deva de la C.T.E. Min­ 25, suma lor face cît rece. mai a
cerul va fi
putem mîndri. Ar urma tia. în atent ia noastră sînt vîrsta unităţii noastre — vitatea, că are oameni cu rul va eleve
vechime şi experienţă, cu
preocupările pe linie teh­ şi alte preocupări de per­ patru decenii de existen­ tul va suf
nică şi de organizare a spectivă, respectiv unele ţă, pe care le-am aniver­ care pe drept cuvînt se intensificăr
nă la 45—
muncii, pentru uşurarea modernizări ale instalaţii­ sat anul trecut. Sîntem poate mîndri. între ci se nord-vest. ’
condiţiilor de lucru şi lor, extinderea în conti­ bucuroşi că iaccm parte numără lăcătuşul A.M.C. ni mă va o c
creşterea productivităţii nuare a atelierului meca­ dinlr-un asemenea colectiv Gheorghe Dobircău, elec­ 2 şi 3 gra
muncii. nic şi a depozitelor de tricianul P.R.A.M. Voicu ximă Intre
La nmnt*
— Iar rezultatele ? zgură, mecanizarea activi­ prestigios de cnergclicieni Lup, lăcătuşul specialist neral fruir
— Unele se regăsesc în tăţii de revizii şi repara­ care prin rezultatele sale Constantin Bolcu, opera­ variabil. Ci
ceea ce am spus mai îna­ ţii, reducerea duratei de sc afirmă tot mai mult pe torul cazane Sabin Sîrba posibile i
formă do
inte. Altele sini cele pe­ staţionare a agregatelor plan judeţean şi republi­ — fruntaşi intre huntaşii soare. (Mc
ste 58 miliarde kWh c- în reparaţii. can. Noi, la Gurabarza, colectivului. viciu: Oar
Arhitectură modernă Ia Centrala termoelectrică Mintia.