Page 6 - Drumul_socialismului_1981_04

Tag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

9,00Telescop
n,io Rom an-
nul“. Ilc
lui epist
măsură solariile, pentru a
Ogorul lucrat la timp,- trecut la pregătirea lor, realiza o folosire mai ju­ dulte, 220 capote tineret rel circa 1 000 kg,- Tănase 12,15 Telex
10,00 Telex
pentru a fi cultivate cu le­
bovin, peste 60 de porci,
Poienar din satul Podele a
gume şi zarzavaturi (sala­ dicioasă a terenurilor din 700 hl lapte ş.a. predat o pereche de boi pe 10.05 Teleşcoa
limba ri
comuna bine gospodărită tă, roşii, ceapă, morcovi, incinta întreprinderilor, Predarea animalelor con­ care a încasat 23 500 lei 10,25Şcoala
17,10Reportaj
pătrunjel,
cartofi,
ridichi
pentru cointeresarea canti­
Anvers—
şi altele). Dacă adăugăm la nelor in a-şi cultiva tere­ tractate a fost eşalonată şi un viţel pe care a pri­ 17,20Viaţa c
Zilele primăverii, cu spe­ lilor agrotehnice, ca şi bri­ aceasta cele peste 603 ha nuri proprii. De asemenea, de-a lungul anului astfel mit peste 8 000 lei. Şi ase­ 18.35Desene ;
cificul lor de muncă, se fac gadierii lulius Pădureanu, ale gospodăriilor popu­ unităţile prestatoare de îneît să se realizeze canti­ menea exemple sint multe luri sul:
din plin simţite si la Den­ Silviu Virvoni şi alţii, ce laţiei, loturile individuale servicii vor studia posibi­ tăţi aproximativ egale in in Lucoiu de Jos, printre 19,00Telejuru
suş. Eforturile principale sint prezenţi toată ziua pe şi cele din satul necoope- litatea realizării unor mij­ fiecare lună. Şi în acest an cei ce îşi aduc o contribu­ 19,30Actualii
19,50Ora tin
sint orientate spre desfă­ ogoare. O menţiune aparte rativizat (arid, rezultă că loace materiale necesare în fruntea listei celor ce ţie de seamă la realizarea 20.35Cîntarea
şurarea în ritm înalt şi in merită mecanizatorii ce de­ in oraş şi satele aparţină­ pentru solarii. au dat la stat carne şi planului pe 1981, numărîn- 21.05Călători'
conformitate cu regulile a- servesc cele două unităţi toare, se va obţine în a- Este evidentă dorinţa lapte se numără cei mai du-se şi alţi gospodari Serial ş
mul epi
grotehnice a lucrărilor ce agricole care execută lu­ cest an o producţie stabi­ multor cetăţeni din zona o- buni gospodari din comu­ fruntaşi cum ar fi Rcmus Telejuri
se desfăşoară pe ogoare. crări de calitate superioa­ lită in programul de mă­ raşului Călan şi a satelor nă. Martin Petruţ din Ivan şi 'Aron Nistor din
Factorii cu munci de răs­ ră, evidenţiindu-se lacob suri pentru creşterea pro­ aparţinătoare, de a cultiva Luncoiu de Sus a predat Podele, Nicolae Vasiu din
pundere din localitate sint Vasiloni, Augustin Dănes- ducţiei agricole de pînă la fiecare palmă de pămînt. în primele trei luni ale a-
de dimineaţa pînă seara cu, Voicu Iosivoni şi alţii. 863 tone porumb boabe, 8 Ei vin cu propuneri con­ cestui an 1100 kg de car­ Luncoiu. de Sus, Moisă Mi-
prezenţi pe ogoare, organi- Recent, peste 60 de tone fasole, 1 190 tone car­ crete privind identil'icarea ne, Ioan Benea din Stejă- hoc din Stejărel şi mulţi
alţii.
BUCUREŞJ
zînd activitatea ce se des­ locuitori ai satului Peşte- tofi de toamnă, 731 tone de noi terenuri ce pot fi dioprogram u
făşoară in aceste zile bune niţa, circa 20 din Densuş legume de cimp, 270 tone utilizate ca grădini pentru Radiojurnal;
de lucru, mobilizînd mem­ şi aproximativ 70 din sate­ sfeclă de zahăr şi alte legume şi zarzavaturi, cit Grädinäresele presei; 8,10
brii cooperatori, specialiş­ le Poeni şi Criva au luat produse. Deţinătorii de te­ şi pentru folosirea mai ra­ diilor; 9,00 E
9.05 Răspund
tii, coordonînd munca me­ parte la repararea a 20 km renuri agricole le cultivă ţională a celor existente. Sub plăcuţele dreptun­ nentizate, urmăresc zi de lor; 10,00 Bt
canizatorilor în aşa fel in­ de drum, la fertilizarea şi potrivit destinaţiei stabilite ghiulare de sticlă ce aco­ zi încolţirea şi apoi înăl­ 10.05 Gospoci
cit să fie utilizată deplin curăţarea păşunilor şi fî- prin programele de cultu­ DEMIAN GIURIN peră 1 900 mp de răsadni­ ţarea plantelor cu ciţiva popular. /
autofinanţări
capacitatea tractoarelor şi a neţelor, în fruntea acestor ră individuală. vicepreşedinte ţe ale fermei legumicole milimetri, le prăşesc şi 11.00 Buletin
celorlalte mijloace, mecani­ acţiuni situîndu-se Ioan Desigur, va trebui să al biroului executiv din Dobra au răsărit firi­ aerisesc. Interpreţi d<
ce. Ca rezultat al acestui Drăgotescu, preşedintele muncim mai mult pentru al Consiliului popular cele firave din seminţele Tocmai împrăştiau în­ Iară; 11,20
Radio-TV.;
fapt, lucrările din această C.A.P. Peşteana, deputaţii a extinde în mai mare al oraşului Călan sădite. De cîtă grijă, de grăşăminte organice pentru blicitate; 12,
primăvară se desfăşoară în Petru Dărăbăţ, Augustin cită muncă făcută cu mi­ extinderea altei răsadniţe ştiri; 12,05
condiţiuni bune. Pînă în Măran, Valeria Dinişoni şi gală şi pricepere este ne­ intr-o dimineaţă senină din folclorului
Cintece de
momentul de faţă, la C.A.P. alţii. Duminica trecută, un Fruntaşi In contractarea voie — de la semănat pînă această primăvară, cînd am la 1 la 3;
¡Densuş au fost arate 30 ha, număr de peste 200 de ce­ la replantare în cimp şi avut prilejul să stăm de vers 20; 16,(
au fost pregătite pentru în­ tăţeni, mobilizaţi de orga­ produselor cu statu! apoi, peste cîteva luni, la vorbă. „Avem unele dintre 16,15 Cinice
16,25 Tehnic
sămânţat 20 ha, şi au fost nul local al puterii de stat recoltare — pentru ca le­ noi o experienţă de câte în agricultui
plantaţi cartofii pe 8 ha, şi de organizaţiile demo­ gume şi zarzavaturi proas­ 20 de ani ca grădinărese" de ţară şi p.
rii planurilor de producţie
iar la C.A.P. Peşteana au craţiei şi unităţii socialiste Consiliul popular Luncoiu pe anul în curs s-a desfă­ pete să încarce mesele — ne spun Letiţia Oprean 16,55» Statul
fost efectuate arături pe 40 au luat parte la fertiliza­ de Jos s-a ocupat cu stă­ şurat o vie muncă de lă­ noastre ! şi Aniţa Florea, care au Buletin de
limbii roi
ha, a fost pregătită o su­ rea a 75 ha păşuni, la cu­ ruinţă de contractări, în murire in scopul încheierii Toate aceste operaţii le cele mai multe norme con­ apăr şi te c
dorinţa de a asigura livra­
prafaţă de 25 ha şi s-au răţarea de muşuroaie a u- rea de carne şi lapte încă de contracte cu statul. In fac aici, la Dobra, grădi- venţionale. Numai la recol­ 18.00 Orele
teneu. Ciut;
plantat 8 ha cu cartofi. O nei suprafeţe de 45 ha, la din primele zile ale anu­ acest fel s-a ajuns ca la năresele. Letiţia Oprean, ta precedentă au obţinut o 20,30 Magaz
contribuţie de seamă la întreţinerea drumului din­ lui. în adunările cetăţe­ ora actuală să se realizeze Sidonia Presecan, Aurora producţie totală, de pe ce­ ţific; 21,00 1
bunul mers al campaniei tre Stei, Criva şi Poieni, neşti, cu prilejul vizitelor cifrele de plan stabilite Tomuţa, Aniţa Florea, Ma­ le 100 hectare ale fermei, 21.05 Rad ioc
o au specialiştii ce lucrea­ evidenţiindu-sc Aurel Co- făcute la oameni acasă de pentru 1981. S-au încheiat ría Cocerhan şi Ana Ca­ de 2 241 tone de diferite zi intr-o oi
rii
muzic
ză în cele două unităţi a- ţoi, Ioan Ţibianu, Viguţa către colective special con­ contracte pentru livrarea a lcan, care fac parte din legume. Harnicele femei Non stop n
gricole — inginerii Aure­ Cătănoni, Marta llioni, stituite, cu ocazia întocmi­ circa 25 capete bovine a- cele patru echipe perma- n-au fost numite întîmplă-
lian Cazacu şi Petru Mil- Paulin Pîrvu, Cornel Bar- tor grădinărese de către —
coşoni — care veghează cu boni, Minuc Mărgăritoni, oamenii din sat. Ele se o- = 1
atenţie maximă la realiza­ Cornel Preda si mulţi alţii. cupă de grădinărit şi in
rea densităţii optime la LEONIŢA DÂNESCU gospodăriile de pe lingă DEVA: I\
hectar, la respectarea regu- primarul comunei Densuş casă cu aceeaşi experien­ (Patria) ; 1
Noi suprafeţe cultivate ţă acumulată în decursul dul III -
(A r t a) ;
anilor.
Capcana m
De primăvara timpuriu căra) ; Anei
cu legume şi pînă cînd verdele câm­ tul); Cas
(Arta) ;. Re
pului devine ruginiu, iar structorul“)
în întîlnirile organizate necultivate. Pentru a veni roadele împrumută ceva Infernul di
de Consiliul popular al o- în întîmpinarea numeroa­ din căldura şi culoarea seriile l-n E
cadorul
raşului Călan cu cetăţenii, selor cereri ce ni se fac, soarelui, din zori de zi iembrie) ;
s-a reliefat cu multă pu­ s-a trecut la identificarea pînă când lumina albă a sprezece
tere dorinţa oamenilor de unor zone cultivabile noi. zilei capătă reflexe viole­ PENI : El
tur al) ; V
a contribui, prin efort pro­ Astfel, in zona Oraşului te, harnicele grădinărese dut şi regi
priu, la realizarea unui nou s-au depistat 3 hecta­ muncesc cu răbdare pă- Aventură i
plus d^ produse agroali- re, iar în a oraşului vechi mintul care le răsplăteşte citoresc);
va nu ere
mentare. Aceasta, şi prin — aproape 15 ha. Aceste din plin. seriile I-ll
punerea în valoare a su­ terenuri au fost repartiza­ ESTERA ŞINA TRILA : T
prafeţelor pînă mai ieri te cetăţenilor, care au şi Serele de la Sîotandrei — grădini veşnic verzi. Foto: VIRGIL ONOIU citoresc); .
mult visat
URICANI :
Si această iniţiativă a în 1 Toate forţele pe cîmp, gemenilor
După program — Să le urmăm exemplul ! r.i'out să se antice. BRAD : U
(Steaua ro
ZA : Nici
în gospodăria proprie O familie ia semănat! crimă (Mit
în salul Ocolişu Mic, a- gospodărie inimoasă, bo­ ne întreţinută şi casa im­ de horticultori Bietul Ioai :
(Patria);
parţinător comunei Orăş- gată, care să-i asigure cele punătoare din salul Reea Tînăra iamiiie ele inte­ (Urmare din oag. 1) mulţi oameni plimbîndu-se ra) ; GEO
tioara de Sus, sint foarte necesare traiului fără să este mărturia unei Înde­ lectuali Mar ia şi Dumilru pe stradă. pelul rupt
mulţi oameni care deşi lu­ mai tie nevoie să cumpe­ lungate şi utile îndeletni­ Roman eslc cunoscută bi­ cit să nu avem surprize. Maria Ciornei, primarul ră) ; HAT
novra
(P<
crează in alte localităţi re de la oraş. Satele au ciri. ne în Geoagiu. Nu doar Tarlalele ce le semănăm comunei, ne-a spus, cu in­ Ultimul r<
ale judeţului, se ocupă cu trăit întotdeauna din sur­ Terenul din faţa datorită profesiilor pe ca­ cu cartofi au fost fertiliza­ dignare : Secretul
multă hărnicie şi pricepe­ se proprii şi au livrat o- re Ie exercită în comună te cu îngrăşăminte organi­ — Avem două tovarăşe de culturii
tal (11 P
re de gospodăriile proprii. raşeior carne, lapte, ali­ întreprinderii — ea inginer horticol, iar ce, odată cu plantatul ad­ ce muncesc la sediul coo­ Ţara caii«
Printre aceştia se numără mente în general, în In incinta şi în vecină­ el prolesor de chimic Ia ministrăm îngrăşămintele perativei agricole — este reşul) ; 1
şi Severin Crişan, lucră­ schimbul măriurilor indus­ tatea Ţesăioriei de mătase liceul agroindustrial - ci, chimice punîndu-le direct vorba de Graţiela Tăru- gheată
LARI :
tor la cocseria Întreprin­ triale pe care Ic primesc. din Deva există înlinse mai ales, datorită hărni­ în brazdă, acolo unde se poancă şi Ileana Daniela fron •’lui
4
derii „Victoria“ din Călan supraleţe de teren bun, ciei. priceperii şi pasiunii aşează cartofii. — ce nu participă deloc la
şi ginerele său, Petru Pă- îndeletnicire roditor căruia în trecut nu cu care îşi gospodăresc campania de primăvară.
răian, electrician la ferma rentabilă i se acorda nici o desti­ cei şase ari de teren agri­ — Vă gîndiţi la produc­ Duminica trecută le-am I |®R<
din Călan a LA.S. Haţeg. naţie sau, în orice caz, col pe care îi deţin Ungă ţia ce se va obţine la hec­ convocat să vină să ajute
Familiile Crişan şi Pără- Alexandru Murg, din toarte puţină întrebuinţa­ casă. An de an, grădina tar ? la sortarea şi încărcarea
Rezultau
ian au, chiar in centrul satul Reea, comuna To- re. în lumina orientărilor de tîngă casă eslc toi mai — Vrem să realizăm cir­ cartofilor. N-au venit. As­ aprilie l
satului, o casă foarte iru- teşti, se ocupă de produ­ şi indicaţiilor date de to­ roditoare. ca 40 000 kg. De aceea vom tăzi. aţi văzut, stăteau în
moasă, o gospodărie bine cerea răsadurilor şi semin­ varăşul Nicolae Ceauşescu — Nu mai cumpărăm acorda şi în continuare o birou, în vreme ce încăr­ Extr. I:
Extr. a
pusă la punct. Curtea este ţelor de legume. Şi n-o Ia cel de-al II-iea Congres roşii, ardei, gogoşari, mor­ atenţie majoră întreţinerii carea cartofilor o făceau 22, 13.
piină de păsări, livada din iace doar pentru grădina al ţărănimii, a actelor covi şi alte legume de la culturii de cartofi. un lucrător de la zooteh­
spatele casei numără peste proprie, ci şi pentru a ie normative in vigoare, con­ magazinele C.L.F., ni le Luni de dimineaţă, îna­ nie şi cei doi puşti. lei. Fond de
100 de pruni, un mare nu­ valorilica pe piaţă, venind ducerea unităţii a proce­ producem noi din abun­ inte de începerea şedinţei Aprobăm indignarea pri­
măr de meri, nuci ele. Tot astiel în sprijinul celor dat în primăvara acestui dentă — ne spune Dumi­ comitetului de partid din marului comunei, dar ne şi
acolo se află şi 15 stupi. din împrejurimile Haţegu­ an la punerea în valoare tru Roman. Iată, în cele C.A.P. (în paranteză fie mirăm de ce nu se iau cu­
Grajdul adăposteşte doi lui şi din oraş, care sădesc a suprafeţelor respective. două solarii am semănat spus, şedinţa nu era opor­ venitele măsuri, mai ales
cai, două vaci cu lapte, legume. Terenul din ¡aţa întreprin­ roşii timpurii, salată,, ar­ tun convocată), cei prezenţi fiindcă situaţia se repetă.
Timpul
iar ocolul opt oi. Meritul — Ce supraiaţă de ră­ derii, ce măsoară 1 416 dei. ridichi, spanac şi- au încărcat două remorci Dealtfel, aşa procedează şi ziua de 2
acestei frumoase gospodă­ sadniţe aveţi ? mp a fost împărţit în Io­ căpşuni. Plantele odată re- cu cartofi. Foarte bine, nu­ alţi lucrători de pe raza mea va
rii revine, evident, celor — 32 mp, din care 12 turi de cite un ar fiecare picate (care repicare o fa­ mai că după ce a început comunei, cum ar fi cei ce schimbătc
doi bărbaţi, dar şi celor cu roşii şi 24 cu ardei şi atribuit unui număr de cem în pahare de plastic), şedinţa nu prea a mai avut muncesc în cooperaţia de dea prec
două gospodine ale casei gras şi gogoşari. Am mai 138 lucrători ai ţesăioriei, ie mutăm în solarii, de cine face respectiva opera­ consum, a căror participa­ de ploaie
caracter «
— Valeria Crişan şi Delia semănat în răsadniţe var­ celor ce au merite în rea­ unde, după prima inflores­ ţie. La orele 15,30, sacii cu re la campanie este nulă. va sufla
Părăian — care lucrează ză de vară, castraveţi, fa­ lizarea sarcinilor de pian cenţă, le plantăm direct cartofi erau urcaţi în re­ Desigur atenţia principală cu intens
cu multă plăcere în gos­ sole. Anul trecut am vin­ şi şi-au manifestat dorinţa în cimp. Aşa am obţinut morcă de un om mai în trebuie îndreptată spre în sudul
tinge vit<
podărie. Prima dintre cele ciul răsaduri în valoare de să cultive legume şi zar­ anul trecut, de exemplu, o vîrstă şi de doi şcolari de mobilizarea tuturor cetăţe­ din secto
două ne spunea: 5 000 lei. ¡n plus, lucrez zavaturi. Cei care au frumoasă recoltă da roşii 12—13 ani fiecare (care în nilor satului la însămînţări. ratura mi
— Familiile noastre îşi cei 14 ari de grădină îm­ hiat teren în folosinţă au — aproximativ cîte două schimbul participării au în acest scop conducerea să între
cea max:
asigură din surse proprii preună cu nora mea, din şi început să-l sape, să kilograme pe fiecare lir(U). cerut voie să urce în po­ cooperativei agricole de grade.
tot ceea ce au nevoie pen­ care ne-am asigurat con­ focă straturi, să-l cultive, Văzînd rezultatele ob­ dul sediului C.A.P. pentru producţie, comitetul comu­
La mu.
tru hrană, ba realizează sumul propriu de legume în laţa blocului adminis­ ţinute pînă acum. cinci a strînge ouă de porum­ nal de partid, consiliul neral ca.
şi importante cîştiguri bă­ şi zarzavaturi, fără să trativ şi în vecinătatea vecini ai tinerei tamilii de bel). Unde erau coopera­ ponular trebuie să desfă­ mult nor
neşti prin livrarea la stat cumpărăm din comerţ. staţiei de pompe există, de horticultori le-au urmat şoare o activitate convin­ cipi taţii
de carne, lapte, miere de Deşi are 74 de ani, Ale­ asemenea, teren neiolosit. exemplul. Desigur, numă­ torii ? înainte de masă au gătoare pentru ca ritmul ploaie. \
intensific
albine, fructe. Eu cred că xandru Murg lucrează cu Conducerea întreprinderii rul lor va creşte în vii­ fost cîţiva. dar au plecat lucrărilor actualei campa­ km/oră *
tor. (I. Coţoi, corespon
a hotărîl să înfiinţeze aici
(Meteoro
folos pentru el şi pentru
fiecare familie ce trăieşte roi
L în sate ar trebui să aibă o co, copiii săi. Gospodăria bi­ livezi de pomi iructiieri. dent). pe la prînz. în Şoimuş am fice. Liana T>
nii agricole să se intensi­
văzut în ziua aceea foarte