Page 62 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Economia judeţului-în consens cu priorităţile Activitatea poîitico-educatîvă în sprijinul realizării producţiei agricole
IT'EÜ
dezvoltări multilaterale a patriei socialiste Creşterea responsabilităţii în folosirea 9,00Tclcşco;

10,25Film aj
(Urmare din pag. 1} roasă investiţiile vor asigura unele rezultate bune în a- eficienta a pămîntului 12,00 Concert
13.00Mozaic
modernizarea producţiei de ceastă orientare. Au fost a- tic-spor
tablou al dezvoltării vieţii e- cocs, fontă, oţel şî laminate, similate produse în valoare 18,20Zimfoab
nivcrsai
conomico-sociale şi spiritua­ creşterea ponderii oţelurilor de 24 milioane lei şi s-au re­ — Pentru început, v-am tre care amintim pe Ni­ 18.35Săptăni:
le a judeţului se constituie de calitate superioară şi ex­ condiţionat piese de schimb în ruga, tovarăşe secretar, să Convorbire cu tovarăşul colae Ştefan, Gheorghe 18.501001 de
intr-o dovadă elocventă a tinderea tehnologiilor cu valoare de 209 milioane lei, vă referiţi la obiectivele IOAN CĂSTĂIANU, Burcea şi Valeria Stoica 19.00 Tele juri
faptului că numai industria­ consum energetic mai redus, s-au economisit 7 000 tone care jalonează activitatea secretarul Comitetului din Romos, Gheorghe Ana, 39,30Actualii
19.50Telccnc
lizarea socialistă este în sta­ sporirea producţiei de utilaj de metal, 1 420 tone de car­ politico-educativă desfăşu­ comunal de partid Romos Mihai Ana din Vaidei, A- 20.35 Şlagăre
re să ofere oamenilor con­ siderurgic. buranţi şi lubrifianţi. Combi­ rată de organizaţia comu­ na Cătănie!, Ioan Ştefan 21,15Film s
Episodu
diţii superioare de muncă şi Acestea sint doar citeva natul minier Valea Jiului s-a nală de partid. ducţiei de grîu cu 150 kg si Ana Răsădeanu din Ro- 22,05Tclcjun
viaţă. direcţii în care investiţiile încadrat în cheltuielile plani­ — Pornind de la sarcini­ la ha, la porumb cu 200 kg, moşel, Ioan Todor şi Au­ Nocturn
Cel de al 7-lea cincinal sînt chemate să-şi spună cu- ficate la 1 000 lei producţie le desprinse din cuvin ţări­ la sfeclă de zahăr cu rel Ghigu din Pişchinţi,
pe care l-am început inau­ vîntul. Dar numai calea in­ marfă, realizind însemnate e- le secretarului general al 2 000 kg,'iar la cartofi cu precum .şi inginerul şef al
gurează cea de a doua e- vestiţiilor nu poate asigura conomii la lemn de mină şi partidului, tovarăşul Nicolae 250 kg la ha. De aseme­ C.A.P. din Romos, Mircea
tapă a făuririi societăţii so­ rezolvarea unor probleme cherestea de răşinaase. Uni­ Ceauşescu, la plenarele nea, s-a stabilit să se li­ Pătrînjan, unul din cei (BfeantdSSS®
cialiste multilateral dezvolta­ majore care vizează creşte­ tăţile miniere Lupeni, Petri la. C. C. al P. C. R., pre­ vreze statului peste sarci­ mai activi agitatori ai co­
te, in care ţara noastră va rea mai accentuată a eficien­ Vulcan, Uricani, Paroşeni şi cum si la Congresul al nile contractuale 10 tone munei noastre — un ade­ BUCUREŞ'j
trece la stadiul de ţară so­ ţei economice în toate ramu­ Bârbăteni au realizat econo­ II-lea al ţărănimii, am pus grîu, 10 tone de po­ vărat specialist şi om po­ tlioprograxnu
Radiojurnal;
cialistă mediu dezvoltată. Po­ rile producţiei materiale. mii între 5 şi 13 milioane lei în dezbaterea coţnuni.ştilor rumb, 40 tone sfeclă de za­ litic —, în convorbirile or­ presei; 8,10
trivit hotărîrilor adoptate de Principiile şi exigenţele nou­ prin reducerea cheltuielilor şi membrilor cooperatori hăr, 11 tone came, 300 hl ganizate pe grupuri mici d ii lor; l
Congresul al Xll-lea al parti­ lui mecanism economico-fi- materiale. La C.S. Hunedoa­ căile şi mijloacele care să lapte şi alte produse, să de oameni, împreună cu 9,05 Audien
Buletin de
dului, cincinalul 1981-1985 nanciar impun acţiuni ener­ ra s-au recondiţionat 3200 asigure folosirea cît mai redăm în circuitul agricol deputaţi ca ' Nicolae Stăn- vi sta literal'
se caracterizează prin orien­ gice şi conjugate în cîteva tone piese de schimb şi peste eficientă a întregii supra­ 90 ha teren, obiectiv rea­ cioni, Teodor Iordan, Au­ De la fluier
tări şi exigenţe calitativ noi, domenii majore, care depă­ 2 000 tone de cilindri de la­ feţe de pămînt, în cîmp, lizat pînă la ora actuală relia Dobrean, Aurel Bă­ samblu folc
lctin de ş>
solicitind eforturi maxime în şesc specificul ramurilor, in minor. în grădini, locuri intravi­ în întregime. lan, Ioan Vasiescu, Ioan cultural; 11,
acest context Comitetul ju­ Cu toate acestea, avem lane. — Ce acţiuni au fost în- Popa, Amalia Baba ş.a. au
domeniile valorificării resur­ — Şi anul trecut v-aţi ră Radio-T\
selor proprii de materii prime deţean de partid, organele încă multe unităţi producti­ propus o serie de măsuri treprinse pentru cunoaş­ scos în evidenţă ce au de de ştiri; 12,:
folclorului
ve în care nivelul cheltuieli­
terea şi realizarea acestor
şi energetice, în care să se şi organizaţiile de partid mu­ lor de producţie se menţine care să se finalizeze în ob­ sarcini ? cîştigat gospodarii care fo­ Muzică de p
producă o îmbinare cu maxi­ nicipale, orăşeneşti şi din u- ridicat, în care se acţionea­ ţinerea de recolte bogate, losesc eficient fiecare me­ De Ia l la 3
mă eficienţă a dezvoltării ra­ nităţile productive ciu stabili­ dar, după cum cunoaştem, — Avînd obiective con­ tru pătrat de pămînt din club; 10,00
te măsuri concrete care să ză încă insuficient de ener­ crete, întreaga muncă po­ curţi şi grădini. 10,15 Partid
murilor extractive cu cele de determine sporirea producti­ gic pentru utilizarea maximă producţiile nu au fost pe­ visate — pi
litică şi ideologică a dobîn-
— Care sînt neajunsurile
prelucrare avansată. Este e- vităţii muncii şi a producţiei a pîrghiilor de eficienţă. ste tot pe măsura hărniciei dit un caracter mai orga­ constatate în munca poli­ tcce; 10,30 'I
de muzică
vident că o asemenea orien­ fizice, reducerea mai pro­ Amplul program de dez­ oamenilor, a fertilităţii so­ nizat. Dealtfel, din prima tică de masă şi ce preco­ Fotbal ml
tare fundamentală pune în nunţată a cheltuielilor ma­ voltare industrială a judeţu­ lului. zi a publicării cuvîntării nizează biroul comitetului 19,30 Buletin
faţa organizaţiilor de partid, teriale şi, în cadrul acestora, lui, în contextul naţional, ne — Datoriţă capriciilor secretarului general al comunal de partid peitrti Meridiane n
banul cu
a tuturor colectivelor de oa­ a consumurilor de materii cere efort susţinut, iar colec­ naturii recolta a fost se­ partidului la marele forum a le înlătura ? Faptele de
meni ai muncii din judeţ, prime, materiale, combusti­ tivele hunedorene vor şti, ca rios dijmuită. Este adevă­ al agriculturii noastre so­ — Ţinînd seama de vi­ rii de miir
preţi român
sarcini de mare răspundere. bili şi energie - ca cerinţe întotdeauna, să răspundă rat că C.A.P. din Romos şi cialiste, ziarele, abia sosi­ brantele îndemnuri ale se­ şoară; 21,25
In perioada la care ne re­ de prim ordin aie unui me­ prin angajare responsabilă Vaidei au depăşit planul te, au fost afişate pe pa- cretarului general al parti­ Radiojurnal
ferim, judeţul nostru va be­ canism economico-financiar chemării partidului de a a- la producţia de grîu, orz şi nouri la sediile C. A. P., dului la Congresul al II- dans; 24,00 }
0,05—0,00 NC
neficia de un volum de circa eficient. Este adevărat că în duce o contribuţie de primă porumb, dar nu s-au rea­ cooperativei de consum, iea al ţărănimii, ne-am nocturn.
29 miliarde lei pentru inves­ cursul anului 1980 în jude­ mărime la înflorirea continuă lizat producţiile de grîu la consiliului popular. Pentru propus să intensificăm
tiţii, care să asigure valori­ ţul nostru au fost obţinute a patriei socialiste. C.A.P. Pişchinţi şi Romo- aprofundarea acestor do­ munca politică de masă,
şel, la ultima nici pro­
ficarea superioară a resurse­ ducţia de porumb. Cau­ cumente a fost instruit ac­ să revitalizăm gazetele de ifâm 1
lor materiale şi umane de ca­ zele nu sînt numai de tivul de partid, iar mem­ perete, întrucît unele ar­
re dispunem. Un loc im­ ordin obiectiv. Vrînd-ne- brii biroului comitetului ticole nu vizează direct DEVA : f
portant în îndeplinirea o- comunal au făcut o serie problemele cu care ne con­ de bancnoi
biectivelor ce revin jude­ vrînd, trebuie să recunoaş­ de expuneri pe marginea fruntăm. voi face s
tem şi o serie de aspecte documentelor amintite. In (Arta); nu
ţului nostru îl ocupă in­ 'negative din activitatea şi impar
tensificarea în continuare a noastră, privind organiza­ acelaşi timp agitatorii, în­ VASILE PÂTAN romanţă
prospecţiunilor geologice în rea muncii, repartizarea l’e aripile
riile
i-il-ii
vederea valorificării zăcă­ ra cu noi
forţei de muncă, densita­
nil);
PETR
mintelor minerale şi de căr­ tea la hectar. Tocmai de Campania agricolă de primăvară crucea mar
buni, punerii în funcţiune a aceea, în dezbaterile care nirea); Pro
noi capacităţi productive şi de au avut loc pe ferme în (7 Noiembr
prelucrare, creşterea gradu­ C.A.P., în adunările gene­ (Urmcte din pag. 1) satului Nandru. Terenul gint (Repu
O lacrimă
lui de mecanizare a lucrări­ rale ale comuniştilor, s-au fusese arat în primăvară ral); Fămil
lor miniere. în metalurgia fe­ subliniat asemenea defi­ s-a muncit la arături pen­ şi, probabil, cînd pămîn- citorcsc); ’
cienţe. Studiile întreprinse, tru ca ziua semănatul să tul era moale, deoarece bondul —
ceafărul);
propunerile făcute au creat se desfăşoare cu viteză brazdele erau mari şl în­ rul ştie mai
Cimpu Iui Ncag. Aspect sporită. Mecanizatorul ne tărite, ceea ce făcea difi­ ANINOASA
clin noua carieră de exploa­ posibilitatea să ne stabilim, cile erbieidarea şi pregăti­ miciliu (Mu
tare a cărbunelui Ia supra­ peste plan, următorul an­ mai spunea că în ziua a- CÂNI: Ved
faţă.- gajament : depăşirea pe ceea va face 18 ha, depă­ rea terenului pentru semă­
Foto: VIRGIL ONOIU lltlÉÏ* comună în acest an a pro- şind norma de lucru sta­ nat. Acest fapt nu i-a de­ sardă (7 No
Pe aripile \
bilită pe o maşină. zarmat pe mecanizatorii i-ir-m (St
• • j rrsrza 4 j-z-jzD < RAştie: p.
Ferma nr. 4 Deva. Me­ care lucrau cu dirzenie la tria); Cum
Pe drumul cărbunelui, din abalaje la instalaţiile de preparare (I) canizatorul Petru Corlă- discuit, hotărîţi ca dumini­ GEOAGIU-J
că să raporteze terminarea
teanu lucra la erbieidarea
rată
(Cast
terenului pregătit pentru a insămînţării porumbului pe HAŢEG :
(Poj
plus
primi sămînţa de porumb,
Puncte bune şi puncte nevralgice iar Boja Francisc semăna. întreaga fermă. Recursul 1;
în ziua raidului n-osU-h
B<
LAN :
(Casa de
îmbunătăţirea calităţii în felul acesta producţia cauze obiective se face şi tru cocs prevăzută în plan Şeful fermei, ing. Sabin pe ogoarele unităţilor agri­ RIA : înl
cărbunelui este un proces extrasă din subteran spo­ exces de umiditate. Aceas­ (c fiind o cenuşă limită Blada, ne-a asigurat, că se cole de stat s-a muncit cu trei — ser
deosebit de complex care, reşte, dar cui foloseşte o ta, după cum am văzut, se de 8,6 la sută, ce nu poate munceşte eu seriozitate ¿i hărnicie şi responsabilitate şui); TLIA
na).
fără îndoială, trebuie ur­ asemenea producţie în ca­ reflectă negativ tot asupra ii modificată). Interesul răspundere şi că, paralel, atingîndu-se o viteză de
mărit încă din abatajele re o anumită parte este întreprinderilor miniere. La este ca acest A (cantitatea se efectuează şi erbicida- 200 ha. Bazindu-se pc acest
minelor. în abataje, pe de fapt piatră şi nu căr­ claubajul de la mina Vul­ de brut) să fie cit mai rea culturilor semănate în fapt, Dumitru Fintînu, in­ iho-
fluxurile de transport, în bune ? „Costă prea mult can, atunci cînd cărbune­ mare, ceea ce doresc de toamnă. ginerul şef al Trustului
instalaţiile de sortare şi — ni s-a spus — executa­ le vine mai umed, şi nu se fapt şi minerii şi prepara­ Ferma nr. 2 Peştişu Ma­ S.M.A., opina că în cursul
apoi în cele de preparare rea unor lucrări care să întîmplă întotdeauna, este torii. Dar î.n lupta pentru re. Formaţia de mecaniza­ zilei de duminică unităţile Rezultatei
există numeroase posibili­ permită evacuarea separa­ îngreunată alegerea steri­ a fi cit mai mare se ne­ re, coordonată de ing. Ga­ agricole de stat vor rapor­ aprilie 1981
tăţi pentru ridicarea cali­ tă a sterilului. N-ar fi e- lului. glijează calitatea. Or, a- briela Petruţă, lucra pe o ta realizarea planului la Extr. I :
tăţii. Această idee ne-a ceasta reduce simţitor şan­ tarla aflată în apropierea însămînţarea porumbului. 8, 41, 57, 4
sugerat ancheta de faţă la Acţiunea de presă a ziarului nosiru sele de realizare a planu­ Extr. a i:
minele Vulcan şi Paroşeni lui de cărbune pentru cocs. RITMUL DE LUCRU TREBUIE INTENSIFICAT 81, 40, 35,
şi la preparaţia Corceşti, în întreprinderi miniere
pentru ca următoarea, i- De ce ? Pentru că mixtele C.A.P. Beriu. Pe prima­ pă cum recunoaşte ingine­ lei. Fond de
dentică, să se desfăşoare la M — cărbunele energetic rul comunei, Iosif Nistores- rul Dorin Bibolaru, „se­
minele Lupeni, Bărbăteni, —, pe seama cărora ar pu­ cu,. şi pe inginerul şef al mănatul porumbului nu __
Uricani şi preparaţia Lu­ tea creşte cocsul, nu pot fi C.A.P., Ioan Manolescu, merge satisfăcător. Pînă vi­
peni. reduse din punct de vede­ i-am găsit în cîmp, la locul neri (ieri — n.n.) am atins ;V*5*
La mina Vulcan investi­ re al cenuşii, întrucît le numit „Luncă", unde me­ o viteză medie zilnică de
gaţia ne-a fost întrucîtva scade puterea calorifică canizatorul Ioan Murgo! abia 7 ba". Timpul
uşurată, date fiind nume­ ficient“. Dar ce eficienţă Pornind de la acest ne­ sub 2 600 Kcal. Singurele semăna ultimele suprafeţe în cîmp, mecanizatorul ziua cie 1
Vremea va
roasele măsuri luate în poate avea sterilul introdus ajuns am dori să detaliem date ale ecuaţiei la care cu porumb. Urma ca în Ioan Lăscoi lucra la semă­ cerul varu
ultimul timp în vederea în cărbune ? o situaţie care este mai se poate umbla ar fi bru­ cursul după-amiezii lucra­ nat, iar brigadiera Valeria precipitaţii
îmbunătăţirii calităţii căr­ într-un material anterior puţin acceptată de factorii tul şi cenuşa sterilului (s). rea să continue la „Şesu Spineanu se ocupa de er- formă de
de ploaie,
bunelui brut. Cu toate a- aminteam că umiditatea dă de răspundere de la între­ Cu cît creşte cenuşa ste­ Mare“ pe o suprafaţă de bicidare. Cam puţine for­ deluroasă
cestea încă mai există su­ multă bătaie de cap pre­ prinderile miniere. După rilului, înseamnă că s-a 32 ha, parcelă unde se e- ţe. Se speră într-un spri­ poviţft şi
ficiente rezerve. Spre e- paratorilor. Adică nu nu­ aceştia „ tot ce iese din fectua pregătitul terenului jin cu mijloace mecanice va sufla m
sificări loc:
xemplu, nu in toate aba­ mai lor, ci şi minerilor, mină înseamnă producţie lucrat bine, recuperîndu-se cu trei pluguri şi două din partea S.M.A. Orăştie, oră din n
tajele se practică alegerea pentru că antrenează mul­ de cărbune“, iar prepara­ o cantitate cît mai mare discuri. aşa cum s-a promis. De a- ratura min
şistului vizibil, drept pen­ tă argilă, care eu greu torii au datoria să extragă de cărbune. însă ce se re­ Avînd în vedere că au fost semenea, se simte nevoia tre minus
tru care la sortare ajung poate fi spălată de pe gra­ doar masa utilă. Ei bine, cuperează de aici nu în­ semănate doar 52 de hecta­ unui ajutor mai concret cea maxirr
grade. Din
însemnate cantităţi de ste­ nulele de cărbune şi deci ecuaţia de bilanţ după ca­ seamnă neapărat cărbune re din planul de 141 al u- din partea organizaţiei co­ va depune
pentru cocs. Condiţia ca a-
ril. Tot din subteran este ridică conţinutul de cenu­ re se calculează eficienţa nităţii, se cere intensificat munale de partid, a consi­ sol.
scoasă la suprafaţă o a- şă. TT miditatea cărbunelui muncii de preparare are cesta să fie cît mai mare mult ritmul de lucru. „Ţi­ liului popular, care trebuie Timpul i
numită cantitate de steril poate fi mai greu Combă­ citeva cunoscute care tre­ este ca cenuşa cărbunelui nînd seama că la Orăştioa- să acţioneze in sensul mo­ zilele de l
din lucrările'de pregătiri tută. Pe de o parte, dato­ buie să dea de gîndit tu­ brut să fie cît mai mică, ra de Jos mai sînt de se­ bilizării celor care n-au în­ I9S1 : Vren
ţine rece
care. la fel de bine, ar pu­ rită infiltraţiilor din stra­ turor celor ce concură la chiar sub limita admisă. în mănat aproximativ 20 de ţeles că trebuie să se mun­ intra intr-t
tea fi lăsată în subteran. turi, ale căror efecte sînt creşterea producţiei de căr­ aceste condiţii preparaţiile hectare, ceea ce înseamnă cească zi şi noapte, că de încălzire, 1
Este adevărat, după cum mai complicat de preve­ bune, mai ales pentru plătesc bonificaţii minelor, încă două zile de lucru, efortul şi răspunderea fie­ valului. Ce
bil. Vor c
am aflat, nu peste tot este nit, iar pe de altă parte, cocs. Aceasta arată cam însă sînt mai mulţumite vom transfera aici încă o cărui locuitor în parte — slabe local
posibil acest lucru, întrucît normele de securitate a aşa: Aa = Cc+Mm+Nn deoarece au asigurate con­ semănătoare, sporind astfel indiferent că este membru
La muntt
fluxul de transport fiind muncii impun umezirea + Ss, în care A este canti­ diţiile de realizare a pla­ forţele mecanice la Beriu" cooperator sau nu — de­ cerul noros
comun la cele mai multe cărbunelui pentru comba­ tatea de cărbune brut in­ nului la sorturile superioa­ — n'e spune Ioan Şendres- pind viitoarele producţii a- sori locale
sectoare, materialul exca­ terea prafului. Ceea ce ac­ trat în preparaţie, eu ce­ re. eu, şeful secţiei de meca­ gricole. rafale de
(MeteoroJo:
vat din lucrările de pre­ ceptăm mai greu este fap­ nuşa stabilită a ; C este nizare. Ludovic I'
gătiri ajunge în cărbune. tul că în spatele acestor cantitatea de cărbune pen­ CONSTANTIN IOVĂNESCU C.A.P. Căsfău. Alei, du­ ESTERA 58NA