Page 63 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 63
F292 @ SÎMBÂTĂ, 18 APRILIE 198Í Pag. 3
PRIMĂVARA
ZÂRÂNDEANÂ
Căutătorii da comori educaţiei socialiste „Pri
viziune Săptămîna culturii şi Collloteo lucrărilor
lă măvară''zărăndeană“ de la (Urmaie din pag. 1) execuţie. Tovarăşe direc
istic în ianuarie, la ediţia a căluseresc. Pentru prima elăuş, strungarul Viorel Vaţa de Jos, a prilejuit, tor Dumitru Bucur, tova
educativ în aceste zile, numeroase perelor ce trebuiau înlo răşe inginer şef Viorel
cultural-artis- XII-a a „Căluşerului tran oară văd un asemenea Rahotă, matriţerii Mihai cuite. Livrarea materia Monda, dumneavoastră
v silvănean“, prezenţa în căluşer, şi recunosc, e Iiahotă, Cornel Andraş, manifestări dedicate glo
e — prima a- festival a Căminului cul foarte frumos“. Simion Eupu, lăcătuşii rioasei aniversări do la 8 lelor refractare trebuia ştiţi mai bine'de cîte ori
tural din Baru a produs o Cine sînt cei care au ioan Mihoe, Nonuţ Buz- Mai. Expunerea : „P.C.R. încheiată în 1978. în 1980 au fost respinse de către
a< politică se mai găseau delegaţi ai organele de control unele
;eri neaşteptată revelaţie. Evo scos din lada cu zestre duga, Ştefan Bara, Vasile — neînfricat apărător şi
if luţia formaţiei de călu- a satului nestematele ce Jitea, tehnicienii şi elec promotor consecvent al beneficiarului prin unită elemente componente ale
tea economică seri (mixtă) a făcut ca azi dau strălucire vieţii tricienii Mihai Roşu, Mir- idealurilor de libertate si ţile amintite. Pe do altă acestei coloane !
lapcdia parte, utilajele sosite de Să nu ne ducem cu gân
in devenire specialiştii în arta core spirituale a aşezării şi nu cea Pavel, lacob Cineora. progres, de independenţă şi
iul: „Dallas". grafică să-si pună mul numai ei? Oameni ai lo Instructorul e tot matri pace“, urmată de filmul „O la unii- furnizori erau e- dul prea departe. Ieri, de
5 tiple întrebări. Nicicînd cului, intelectuali ai sa ţei’, Petre Bolea, preşe viaţă închinată fericirii po xecutate necorespunzător. exemplu, pentru a se e-
tv. în acest joc bărbătesc de tului au pornit să cerce dintele comitetului sindi porului", expoziţiile de car De exemplu: ramele, u- fectua probele hidraulice
căluseri nu s-au întîlnit teze folclorul local. De catului. împreună cu te „P.C.R. la a 60-a ani şile şi blindajele pentru la robineţii de comutare
fete. „Formaţia din Baru spre căluşerul mixt afla Ioan Ungur asigură — la versare“ şi de artă popu bateria de cocs au pre şl închidere, de pe cir
nc-a adus o simfonie co seră mai demult. Şi, cer- fluier — si partea mu lară — creaţii din actuala zentat abateri dimensio cuitul combustibilului
regrafică, într-o prezen cetînd, au dat şi peste zicală. ediţie a Festivalului na nale (producător C.I.C.M. pentru încălzirea bate
tare scenică deosebită. documente: fotografii fă Căutătorii de comori ţional „Cîntarea României“ Bistriţa). De la abateri de riei, a trebuit să intervi
I : 6,00 Ra- D esfăş u rarea d unsului cute cu aproape o jumă de ia Baru au dat între — au fost manifestări ca o zecime de milimetru s-a nă... Inspectoratul jude
ciimiucţii; 7,00 ne-a oferit trei momente tate de veac in urmă. Au ro s-au bucurat de o cal ajuns la cîte 4 si 5 mili ţean de protecţie a mun
¡,00 Revista cerilor din Festivalul „Cîn- metri. Dar beneficiarul cii. Robineţii au fost exe
.irierul melo- distincte unite intr-un fost recunoscuţi oamenii. tarea României“ — prin dă primire.
letin de ştiri; spectacol de o rară fru Aşa a început... ineditul căluşerului mixt le-a acceptat .şi asa. Gă cutaţi la atelierul meca
radio; 10,00 museţe. Vătafii — băiatul Astăzi, unsprezece pe sim şi aici o explicaţie : nic al I.V. Călan. De fapt,
ici; 9,05 Re- şi a obiceiului de nuntă PROGRAMUL marea majoritate a utila aici se pare că a apărut
radio; 10,40 şi fata — execută simul rechi de tineri sînt aplau de la Pelros — un suflu Universităţii politice un cerc vicios.
i marele an- tan mişcările, deşi aces daţi pe scenele actualei nou. Artiştii amatori — jelor nu a putut fi verifi
ic; 11,00 Bu- tea sînt diferite, cele ale ediţii a Festivalului na şi de conducere Deva cată calitativ deoarece, I.C.S. Hunedoara nu si-a
; 11,05 Atlas avînd permanenta îndru conform documentaţiei, trimis delegat care să a-
Avan premie- let el o r d e sf ăş ur în du-seţional „Cintarea Româ mare a comitetului comu Luni, 20 aprilie 1981, anul I:
12.00 Buletin intr-o extraordinară de niei". Apariţia lor este nal de partid şi sprijinul — grupa 1 — Sala Cabinetu această operaţie se execu siste la probele prevăzu
Din comoara cenţă" — m ă r t u r i s e a impresionantă prin dans, lui municipal al P.C.K., o- tă asupra utilajului mon te în documentaţie, iar
ostru; 12,45 maestrul coregraf Sever real al conducerii fabri rcle 17 ; tat. (Cînd anume ? — secţia beneficiară (U.C.C.)
nenadă; 10,00 prin costumaţie, prin în cii, ca şi interesul mani — grupa a 2-a — Sala de şe
5.00 Meridian Tita, iar profesorul Cle treaga desfăşurare. Cei festat de directorul cămi dinţe a Comitetului muni n.n.). şi l-a retras pe a] său.
Radiojurnal; mente Constandin, preşe care impresionează prin cipal al P.C.R., orele 17 ; Este foarte comod să se Maistrul montor Dumitru
împlinirilor eleganţa şi decenţa jocu nului cultural, praf. Tran — grupa a 3-a — Sala Cabine dea vina pe furnizori că Paveloni a avertizat, pe
ram de cîn- dintele Comitetului muni dafir Rahotă — sînt vă tului judeţean de partid,
cri interpreţi cipal de cultură şi edu lui, cei care s-au împrie zuţi tot mai des şi aplau orele 17 ; n-au făcut, că n-au res executantul robineţilor că
polară; 17,00 caţie socialistă Deva, bun tenit cu frumosul, rcdîn- — grupele 4, 5, fi, 7 — (I.M.C. pectat... etc. Dar, stimaţi nu îi va prelua pentru
cu minut ; daţi cu căldură pe sce Bircea, Avicola, Exploa tovarăşi din conducerea montare decît după efec
e ştiri; 19,35 cunoscător al vechimii du-1 în toată armonia lui, nele din sat, de la Va tarea minieră, inspectora
ulii; 20,00 La jocului căluseresc, reeu- sînt muncitori la Fabrica lea Lungă, Livadia, Pe tul de interne), in sălile LV. Călan, de coloana de tuarea de contra-probe,
itece; 20,30 v îşlea : „Deosebit de in de produse refractare Ba troşani, Haţeg, Călan, De de şedinţe ale unităţilor stripare a amoniacului ce cu participarea reprezen
, temelia ţă- respective, după orele de ziceţi ? S-au intirzlat li tantului I.C.S.II.
program.
20,40 Inter- teresantă această forma ru — presatoarele Pauli- va. Spectacolele lor, ca
e muzică u- ţie care pune foarte mul na Mihoe, Maria Fana pabile să entuziasmeze, SE VA DEZBATE TEMA 1 nele lucrări pe platformă Toată lumea aşteaptă
lagăre; 22,00 te întrebări. Dansul călu- tic, Maria Revitea, Vio să sensibilizeze, se impun „Politica P.C.R. de selecţio tocmai datorită unităţii cu sufletul la gură o sem
¡,30 Ring de nare, creştere, educare şi dumneavoastră care, în nătură, o decizie care să
elin de ştiri; şeresc este prin excelen rica Deatcu, macaragis- prin originalitate, fâcînd promovare a cadrelor. Docu
•¡toi) muzical ţă de feciori, or această tele Angola Lupu, Maria publicul să vibreze la mentele Congresului al XII- calitate de producătoare le ia... durerile de cap.
lea al partidului despre sar
formaţie de la Baru răs na Pop, laborantele, ope frumuseţea simplă şi cu cinile actuale ale organelor a unor piese pentru o Să presupunem că aşa va
toarnă nişte teorii cunos ratoarele, tehniciencle rată a obiceiului şi jocu şi organizaţiilor de partid în nouă investiţie, nu s-a în fi. Nu se vor ivi însă pe
cute şi recunoscute. Tre Magdalena Andraş, Eia lui nostru popular. vederea aplicării politicii de cadrat în condiţiile teh parcurs probleme ca şi la
cadre“.
buie studiat acest feno Gabor, Liliana Necşi, A- Marţi, 21 aprilie 1981, nice de calitate prevăzu turnătorie, ca şi la aglo-
men ni fetelor în jocul driana Bora, Olivia Mi- LUCIA LICIU anul II : te in documentaţiile de merator ?
ru un teanc — grupa 1 — Sala Cabinetu
(Patria); Te lui municipal al P.C.R., o-
ubeşti viaţa reie 17 :
)OARA: Par — grupa a 2-a — Sala de şe mari de cărbune, intimpi-
icâra); Mica dinţe a Comitetului muni nînd astfel cu însemnate de
lerurgistul) ; cipal al P.C.R., orele 17 ; păşiri ziua de X Mai şi ani
tul ui — se- SE VA DEZBATE TEMA : versarea ¡i fit) de ani de la
Vrta) ; Moa- „Subdezvoltarea şi decalajele crearea P.C.R. o Corul stu
(Construclo- economice in lumea contem denţilor Inslitutuiui de mine
NI : La răs- porană — rezultat nl domi O „Lupta clasei muncitoa din Petroşani, dirijor Viadi-
furtuni iu naţiei imperialiste. Conţinutul re sub conducerea P.C.R. mir Ureche, a plecat la Cluj-
de microfon şi cauzele subdezvoltării. Do pentru libertate socialii şi na Napoca pentru a participa la
Şaua de ar- cumentele Congresului al XII- ţională, pentru socialism“ faza naţională a Festivalului
); LUPENI: lea al P.C.R. despre necesi şi creaţiei studenţeşti
fată (Cultu- tatea lichidării totale a colo este genericul sub care la artei
pentru formaţii corale, a E-
)astră (Mun- nialismului şi neocolonialis- Casa de cultură din Petro chipajul „Montana“ de la
3AN: Vaga- mului“. şani a fost deschisă expo generală nr. 1 Pc-
le 1-11 (Lu- ziţia omagială realizată de Şcoala
filiala Arhivelor statului Hu- trila a efect nat in vacanţa
EA: AI ar fo Marţi, 21 aprilie 1981, nedoara-Deva, Muzeul jude de primăvară o excursie In
it (Minerul); anul III :
izită la do — grupa 1 — Sala Cabinetu ţean şi Muzeul mineritului masivul Şurianu. Cei 10 c-
prof.
conduşi
de
levi
Dan
>resc); URI- lui judeţean al P.C.R., o- din Petroşani. Expoziţia cu
de la ma ri rclo 17 ; prinde documente istorice, Cocor au instalat pe virful
ne) ; BHAD: — grupele 2 şi 3 — (Exploa fotocopii şi reproduceri rc- cu acelaşi nume o placă co
memorativă ce poartă urmă
lui — seriile tarea minieră şi I.E.C.), in prezentînd momente din is toarea inscripţie : „Omagiul
roşie); o- sălile de şedinţe ale uni toria de şase decenii a parti pionierilor pelrilcni închinat
impar (Pa- tăţilor respective, după o- dului. a Comitetul sindica
(Flacăra) ; rele de program. tului de la mina Lupeni a aniversării a (>0 de ani de la
Comunist
crearea
Partidului
Marfă fu- SE VA DEZBATE TEMA 7 organizat ieri ..Ziua brigadie
cultură) ; „Transformarea Partidului rului“, la care au participat Român“, o Astăzi, la Insti
tutul de mine din Petroşani,
ostatic in o parte din formaţia de căluşeri de la Baru se, integrează fericit in „obiceiul de Socialist în Partidul Comu minerii şefi de brigadă din
); BRAZI : nunta de la Petros“ — spectacol susţinut in cadrul ştafetei folclorice „Căutătorii de co nist Român — 8 mai 1021 —, cadrul întreprinderii. Cu a- începe' sesiunea de comuni
Lodă; C A- mori“. Foto: VIRGIL ONOIU etapă superioară în dezvol cest prilej au fost aduse la cări ştiinţifice a studenţilor.
Sesiunea se va desfăşura pe
Decrfield tarea mişcării revoluţionare cunoştinţă şi rezultatele în
ră); SIME- şi democratice din România“. trecerii socialiste pe primul 7 secţiuni, in cadrul cărora
vor fi prezentate 131) de lu
dc gradul trimestru al anului. © Peri crări realizate de peste 250
l-II (Mure- oada 20—30 aprilie este de
clarată decadă de producţie de studenţi. Temele de cer
BA (Lumi- record in toate întreprinderi cetare sînt legate direct de
le miniere din Valea .Jiului. activitatea din mineritul Văii
tor, la După Piatră se
Buceş Pietrei şi Valea Bueeşu- parate de radio, maşini construieşte un cămin Colectivele de mineri sînt lio- Jiului.
lui.
de spălat şi de cusut, şi
SS Lucrările de gospo multe altele — toate do cultural eu 200 locuri tărite să extragă în această
Mi Scurtă prezentare. dărire şi înfrumuseţare, vezi ale creşterii conti (piatra necesară a fost perioadă cantităţi cit mai C. A. VOINESCU
Situată la limita judeţu pentru această perioadă, nue a bunăstării si con transportată deja). La
lui nostru spre Alba, pe
;crii din 17 sînt aproape încheiate. fortului oamenilor. Fieca Mihăileni şi la Buceş-
drumul naţional Brad—A- Au fost văruiţi toţi pomii re sat are astăzi legătură Vulcan continuă construi gaţie să recruteze munci- »
brud, comuna Buceş cu şi gardurile, au fost cu cu Bradul de cel puţin tori pentru întreprindere, ţ
, 89, 87, 49, prinde 7 sate — Mihăi- răţate faţadele caselor şi două ori pe zi, iar la Bu- rea căminelor culturale, G.M. a luat bucuros de- J
în plus, la Mihăileni va
ieni, Stănija, Grohoţele, şanţurile, au fost plan ees şi Buceş-Vulean au începe în curînd con legaţia şi a plecat. Şi s-a j
, 51, 20, G0, După Piatră, Tarniţa, Bu- taţi arbuşti şi flori. E o tobuzele circulă din oră struirea unui pod care a dus, s-a tot dus, dar de >•
ceş-Vulcan şi satul de plăcere acum să treci în oră. fost distrus de viituri. Şi întoarcere a uitat. Recent 5
centru Buceş —, toate in
ri: 1 390 056 ar mai ii multe de notat, a Parazitism. A tunat a fost depistat în compa- J
tr-un relief de un pito pentru că locuitorii Buce- » şi i-a adunat... in strada nia altor pierde vară, du- )
resc deosebit. şului — harnici şi buni | Cîmpului nr. 2 — Petro- cînd viaţă parazitară. Ca <
ŞBHBB2HB
*3 Realizări economice, gospodari — vor să-şi . şani, într-o casă părăsi- prin farmec, G.M. şi-a a- |
As Pînă acum, planul anual facă pe zi ce trece co lă. Se aciuiau aicea doar dus aminte că, de fapt, f
îSlSI25ÎSE3 I
de contractare a anima muna tor mai frumoasă, să se odihnească. în res- el se află... în delegaţie. '
il pentru lelor şi produselor anima de-a lungul drumurilor S3 Autoapro viziona re. în mai prosperă. Î * ful timpului hoinăreau Va îi însă nevoit să-şi a- I
ilie 1981 : liere a fost depăşit la vi satelor curate şi prime această primăvară au fost S2 Cîţiva dintre cei mai prin oraş după ce-o pica. mîne cu încă trei luni *
oroasă, cu ţei şi oi, (472 faţă de 407 buni. Cu ajutorul prima ' Adică duceau o viaţă pa- întoarcerea. Nu-i hotărî- I
Vor eâdea nite. depistate şi redate circui rea lui, ci a instanţei de J
locale sub şi, respectiv, 88 faţă de Să I’îine de După Pia tului agricol zece hectare rului comunei, tovarăşul ) razitară. Se numesc Csi-
şl averse 80), a fost realizat la tră. De 3-4 ori pe zi, cup de teren, iar peste 100 ce Simion Chifor, notăm pe . coş Dezideriu, din Mo- judecată.
în zona lapte de vacă, iar la bo cîţiva dintre cei mai har | Ieşti, judeţul Mureş, Gu- o La coafor. S-a dus *
munte la- torul brutăriei din sat — tăţeni din comună au în
re. Vîntul vine, porci şi lapte de dată nu demult în folo gospodăriile lor solarii nici şi inimoşi gospodari J Iaci Iosif, din Uricani, ca orice femeie la coa- î
cu inten- oaie se depun in conti sinţă — scoate cîte 80 de pentru legume şi zarza din satele comunei : Nas- * Ioan Cheta, din Vulcan, for. A fost servită, apoi 9
10—SO km/ nuare eforturi pentru tasia Boboaie, Romulus ! şi Szekely Alexandru, din s-a îmbrăcat cu o haină '
. Tempe- creşterea numărului de pîini rumene. Sînt apro vaturi. La Şcoala genera
oscila în- vizionate cu pîine de aici lă din Buceş, elevii au a- Doica (din Mihăileni), Ta- | Valea lui Mihai, judeţul de blană şi a plecat. Nu- |
grade, iar contracte. satele Grohoţele, După vut şi anul trecut solar, tiana Miclăuş, Viorel | Bihor. Dar cum casa din mai că haina nu era a ••
; 8 şl 13 ig Reparaţii de dru Piatră şi Tarniţa. Uneori unde au produs roşii, Marc (Buceş-Vulcan), E- * strada Cîmpului nu prea ei, ci a lui N.D. Faptul |
local se muri. In fiecare zi se fac
slabă la chiar şi Buceşui. Şi e bu varză, ceapă. Şi acum îşi lena Hărăguş, Ion Baba, | oferea condiţii de locuit, s-a petrecut la unitatea *
reparaţii la drumurile nă pîinea brutarilor din petrec mare parte din o- Ion Ancuţa, Claudiu Ma- , organele de miliţie s-au de coafură „Lux“ din ţ
Buceş — După Piatră şi După Piatră !... teş, Marioara Gavrilâ, ) gîndit să-i prezinte pe cei Deva. în ziua de 21 mar- *
pentru Buceş — Stănija, deterio rele de practică în sola
aprilie S Bunăstarea — în creş rul lor. Nu-1 neglijează Gheorghe Matei (Buceş- J patru instanţei de jude- tie a.c. Valoarea hainei : J
va men- rate de viiturile de ape tere continuă. Din fiecare nici în zilele vacanţei. sat), Petru Orb, Ion To- I cată. Ca să primească o 3 500 toi. Cine era hoaţa ? {
>ut şi va din această primăvară. casă cel puţin un om lu 6B Alte noutăţi. La Bu- modan, Iancu Petru (Stă nouă locuinţă. Miliţia municipiului De- »
îs lent de Zilnic participă la aceste nija), Viorel Jorza, Traian J ® Plecat în delega va a reuşit s-o depisteze (
tul Inter crează în mină şi cîştigă ceş-Vulcan se execută în
ii varia- lucrări peste 500 de oa bine. Locuitorii acestor prezent — cu contribuţia Hărăguş, Nicolae Codrin ţie. Gheorghe Mateuţ, de şi s-o reţină. Este Roza- *
recipitaţli meni. meleaguri au în casele cetăţenilor în bani şi (Grohoţele), Teodor Bră- » 26 de ani, de loc din Dîn- iia Radu, de 24 de ani, j
Decolmalări. Alţi nu lor aproape tot ce le tre muncă — lucrări de in dean, Avram Cristea, Ion ! jeşti, judeţul Vilcea, era din Bahna, judeţul Mu- J
rece, cu meroşi cetăţeni am întîl buie. In comună sînt 59 troducere a apei potabile Igreţ (Tarniţa), Viorel 5 încadrat Ia LV. Călan. în reş, neîncadrată in mun- »
idea nin- nit la lucrările de decol- de autoturisme proprieta la şcoală, cămin, magazin Vulturar, Traian Jorza, luna noiembrie anul tre că. Va fi însă încadrată I
tare cu Î
km /oră. matări de maluri pe Va te personală, peste 450 şi locuinţe personale. Tot Ion Rus (După Piatră). cut a iest trimis în dele- în rigorile legii.
serviciu : lea Salului. Valea După televizoare, peste 900 a- din contribuţia cetăţeni- DOINA COJOCARU » Rubrică zalizată cu sprijinul
>. Inspectorati 'ui ludctccm d<? interne