Page 65 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 65
în 1931, în cincinalul calităţii şl eficienţei
Avem capacitate creatoare
şi de acţiune pentru realizarea
integrala a sarcinilor le plai
Convorbire cu tovarăşul LERU CIRCO,
prim-secretar
al Comitetului municipal Deva al P.C.R.
Industria municipiului De trat o nerealizare de 24,5
va, care asigură economiei milioane lei, avem restanţe
naţionale însemnate canti de 484 milioane kWh ener
Strungarul Cornel Vîrdea, tăţi de produse fizice - di gie electrică pe bază de
unul dintre muncitorii frun
taşi de la atelierul mecanic verse şi complexe -, a în cărbune, 9 991 mc beton ce
al I.M. Barza. cheiat primul trimestru al a- lular autoclavizat şi alte pro
nului cu realizări sub posi duse fizice. Neîndeplinirea
bilităţile sale reale. Să le planului la producţia fizică a
concretizăm, tovarăşe prim- făcut să acumulăm nereali-
r 1 secretar. intr-adevăr, aşa este. zări ia producţia 1,7 netă, în
de
milioane
peste
-
lei
în întîmpinqreq zilei d® 1 Noi Dar înainte de a reaminti timp ce la export avem res
acest bilanţ, care desigur că tanţe de 25,9 milioane lei.
nu ne poate mulţumi, trebuie - Care consideraţi că au
şi o glorioasei aniversari a partidului spus că, sub conducerea or fost factorii principali care
ganelor şi organizaţiilor de au determinat această stare
partid, colectivele de oameni de fapt ?
10 apartamente peste dinea că angajamentul va DEPĂŞIRI LA TOTI ai muncii din unităţile eco
plan, au depăşit produc fi respectat întocmai. INDICATORII — Cauzele sînt mai multe
ţia valorică cu 1,2 la su nomice ale municipiului De şi se localizează, în esenţă,
tă şi producţia netă cu PLANUL REALIZAT în perioada care a tre va au acţionat stăruitor şi la Fabrica de ciment Chişcă-
ŞI DEPĂŞIT
0,6 la sută, şi-au realizat în întîmpinarea aniver cut din acest an, oame responsabil, obţinînd unele daga, Ţe&ătoria de mătase
costurile de producţie sării a 60 de ani de la nii muncii de la Exploa rezultate bune. Mă refer în Deva şi F.P.N.C. Mintia. Nu
planificate. în aceeaşi pe tarea minieră Ţebea, or- deosebi la C.T.E. Mintia, care doresc să ne disculpăm, dar
rioadă au fost economisi crearea P.C.R. şi a zilei ganizîndu-se mai bine la a depăşit planul la producţia principale sînt cele de natu
te importante cantităţi de de 1 Mai, tinerii de la toate locurile de muncă de energie electrică cu a- ră obiectivă. Am în vedere,
materiale, între care 30 Cooperativa „Drum nou“ au reuşit să obţină reali proape 70 milioane kWh, în primul rînd, necorelarea
din Hunedoara au orga zări importante. Efortu precum şi la producţia marfă planurilor la producţia mar
mc materiale de con- nizat mai multe acţiuni rile minerilor se concre fă — ca urmare a reducerii
strucţii-zidărie, 15 mc în sprijinul producţiei, tizează în depăşirea sar şi netă ; E.M. Deva, care a planului fizic la ciment cu
cherestea, 300 mp mate soldate cu importante cinilor de plan la produc realizat suplimentar planului 90 000 tone şi a neasigurării
riale de izolaţii, au fost sporuri materiale. Tot 67 tone metale în concentra
colectate şi predate 1,8 odată, cei 300 de utecişti ţiile marfă cu 65 000 lei, te ; I.P.I.C.C.F. cu un plus la materiei prime necesare f<£
tone de hîrtie. au strîns importante can la fizică cu 100 tone de producţia marfă de 725 000 ţesătorie şi la F.P.N.C., ceea
cărbune, şi un plus de
în întîmpinarea celor tităţi de fier vechi, sticle, 50 000 lei la produc lei. Menţionez, de asemenea, ce a făcut ca la cele trei
unităţi să înregistrăm, în pri
două sărbători, construc borcane, maculatură reu că municipiul Deva şi-a de
torii de la şantierul nr. 1 şind să-şi realizeze inte ţia netă. Aceste depă păşit planul la investiţii cu mul trimestru, o restanţă a
REALIZĂRI ALE şiri au fost obţinute în aproape 4 procente, predîn- producţiei marfă de 38,5 mi
CONSTRUCTORILOR s-au angajat să predea gral planul economic,
blocul E, cu 20 de apar chiar să-l depăşească cu condiţiile economisirii a du-se peste plan 43 de a- lioane lei. La i.M.C. Bircea,
Constructorii din cadrul tamente, cu 60 de zile 5 000 lei la acţiunile fi peste 300 mc lemn de partamente. Avînd permanent realizarea planului la pro
şantierului nr. 1 al T.C. mai înainte faţă de ter nanţate şi cu 15 000 lei mină şi a 17 mc cheres in centrul atenţiei ridicarea ducţia fizică a fost grevată
Deva muncesc cu hărni men, blocul 22, cu 60 de la cele nefinanţate. între tea de răşinoase. O con calităţii produselor şi spori de neasigurarea cantităţilor
cie, hotărîţi să întîmpine apartamente — cu 10 zi cei mai harnici tineri tribuţie de seamă Ia rea rea eficienţei economice, in suficiente de agregate de
ziua de I Mai şi aniver le mai devreme, iar blo s-au numărat Geta Mana- lizarea acestor succese industria municipiului Deva balastieră, iar la C.T.E. Min
sarea a 60 de ani de Ia cul 33, cu 40 de aparta ţe, Maria Ciorna, Victo şi-au adus-o minerii şefi cheltuielile materiale la 1 000 tia planul la producţia de e-
crearea P.C.R. cu rezul mente •— cu 30 de zile ria Necdoni, Viorica la- de echipă Traian Băzu, lei producţie au fost reduse
tate deosebite. în prime înaintea termenului pla coboni şi Marieta Henţ. Laurian Teica, Ştefan cu 14,2 lei, iar cele totale — Convorbire consemnată de
le trei luni şi jumătate nificat. Stadiile actuale (Vasile Grigoraş, cores iuşko, Francisc Pal şi or cu 4,3 lei. Cu toate acestea, DUMITRU GHEONEA
ale anului ei au realizat de execuţie dau certitu- pondent). tacii lor. pe ansamblul municipiului, ia
L -J producţia marfă am înregis (Continuare in ccg. a 3-a)
r r xse.rer f ¡ oeo<D©G©fS©o© a © "i oBso»8a®8 0Boa8®eoais()0®(iBi>®o9i'oaos®'5i)e®oea‘»'iseai)
În Asociaţia economică horticolă Deva
Unii ou răsadul în eliup, alţii
E LOCUL III PE ŢARĂ.
Ansamblul folcloric „Rus
ca“ al Institutului tic sub- Pe platforma indiisfcnaîă a i. V. Calara
ingincri Hunedoara (in la -şedinţe în miezul zilei
structor prof. Itusalin Işfă- s s
noni) a obţinut locul III in
faza finalii a întrecerii for Din planul total legume rezultatele de pînă acum : la varză timpurie şi la ră-
maţiilor artistice studen — de vară şi de toamnă planul culturii de gulioare, dăcinoase, iar ceapa verde
ţeşti, din actuala ediţie a — în suprafaţă de 441 ha,
Festivalului naţional „Cin de două hectare, este rea se recolta deja de pe o su
tarca României“. £3 ŞCOA s-au plantat şi semănat lizat, terenul pe care ur prafaţă de 5 hectare.
LA NOUĂ, ÎN CONSTRUC 130, s-a pregătit terenul pe mează a fi plantate varză Pe terenul fermei nr. 2, Analizele comisiei do furnizori. Tocmai cînd tre
ŢIE. Prin contribuţia in o suprafaţă do 210 ha şi de vară, roşii, ardei gras recepţie.,continuă. S-au fă buia intensificată livrarea
bani şi muncă a cetăţeni am văzut un singur trac
lor din comuna Balşa, în s-au erbicidat 128 ha. Au este arat şi nivelat din tor care discuia. Pe ingine cut verificări şi în teren, de. piese pentru secţiile
satul de centru se con fost aplicate 4100 tone de vreme, iar mecanizatorii ra Mihaela Muntoiu, şefa dar lucrurile se poticnesc chimice şi celelalte obiec
struieşte o nouă şcoală, cu îngrăşăminte organice pe Iosif Ţîr şi Nicolae Caş- tot pe la Moreni, Rîmnicu tive ce concură la produc
două niveluri. In aceste fermei, n-am găsit-o. „Este
zile au fost procurate noi 145 ha şi 17 tone substan van afinează şi modelează la şedinţă, la brigada De Vîlcea, Bucureşti, Buzău şi ţia de cocs. Iar beneficia
materiale (ciment, var, ni ţă activă pe 120 ha. O si solul. va a C.A.P." — ni se spu Bistriţa. Deci incertă ră- rul dă acum din colţ în
sip, parchet, uşi), iar cetă tuaţie bună s-ar părea. La fermele nr. 1 şi nr. mîne şi în continuare a- colţ. Stilul de muncă a-
ţenii satului participă la ne. Cit de oportune sînt
lucrările de construcţie, a înseamnă oare aceasta 3 Deva, plantatul răsadu şedinţele acum, in plin se prinderea focului la bate doptat faţă de furnizori se
VA SPORI PRODUCŢIA că legumicultorii deveni se rilor în cîmp este, de ase zon, la ore de vîrf (aflăm ria nr. 1, cu toate că acest întoarce asupra lor ca un
DE LEGUME ŞI VERDE pot lăsa cuprinşi de auto- menea în atenţie. Săditul
ŢURI. Se extinde cu tocă că aceasta 'a fost convo obiectiv este de acum fi bumerang. Inginerul Pam-
800 mp suprafaţa celor trei limiştire ? Din cele ce ur verzei timpurii a fost efec cată pentru ora 12), cînd nalizat (apreciere făcută de fil Cuteanu ne-a informat
solarii ale C.A.P. Boşorod, mează se va vedea că o a- tuat, depăşindu-se planul toate forţele trebuie con inginerul şef al I.V. Că- că se vor trimite din nou
ceea ce va aduce unităţii semenea atitudine nu e la această cultură cu 0,5
un venit in plus de 40 000 centrate pentru grăbirea lan, Viorel Monda). Totul delegaţi la unităţile ce ri
lei. H „CHIPUL ŢA motivată, iar cei ce o a- ha, iar pentru varza de ritmului la semănat ? Or, depinde acum de furnizo dică probleme. în loc să se
RII“ s-a intitulat activi doptă o fac în detrimentul vară, care se va cultiva"pe aici, munca se desfăşura
tatea practică, de creaţie recoltei. 15 hectare, răsadul este a- rii de utilaje. I.M.U.T., intensifice livrările, să fie
plastică, organizată la gră anemic şi nici un specia I.U.C.F. „AVERSA“ I.U.T. determinaţi furnizorii (prin
diniţa nr. 4 Orăştie, sub „La ferma nr. 4 Ilărău sigurat în totalitate în pro list nu era prezent în cîmp. intermediul ministerelor
îndrumarea educatoarei Eva se lucrează la întreţinerea priile răsadniţe. Tot in sco După cum se vede, în a- şi C.I.C.M. se află tot în
Zdrincu. Activitatea a fost răsadurilor ce vor fi plan pul obţinerii unei recolte aceeaşi situaţie prezentată de resort) să-şi recupereze
precedată de un program sociaţia deveană sînt legu restanţele, se intensifică...
artistic susţinut de forma tate în cîmp" — ne spune bogate, suprafeţele planta micultori care se scoală în de noi în cronicile ante schimburile de delegaţi.
ţii ale şoimilor patriei din inginerul şef al asociaţiei te sînt irigate zi şi noapte zori dar şi care o fac cînd rioare. Trebuie să preci
Orăştioara de Jos, Romos, horticole, Ioan Făgădaru. cu aspersorul şi se comple Acum, cînd gongul a bă
Geoagiu, Aurel Vlaicu şi e soarele sus. Am dori ca zăm că în cele două săp- tut bine cîteva măsuri din
grădiniţele cu program nor Că producerea legumelor tează eventualele goluri rîndurile acestea să-i îm tămîni de cînd ne aflăm
mal nr. 2, 3 şi 4 din O- în cantităţile şi în sorti dintre rîndurile legumelor bărbăteze şi mai mult pe pe platformă n-am văzut,
răştic. (Prof. Emilia Că- DORIM CORFADE
linescu, corespondentă), ig mentele stabilite nu este timpurii. în aceeaşi zi urma primii dar să-i mobilizeze n-am auzit să fi sosit vreo
LA CURĂŢATUL PĂŞUNI privită ca o sarcină facul să se semene tomate şi pe ceilalţi. tonă de utilaj de- la aceşti (Continuare in pag o 3-a)
LOR. în scopul îndeplinirii tativă o demonstrează bu castraveţi la ferma nr, 3.
programului de măsuri a- na organizare a muncii si Aici s-a realizat plantatul E. SÎNA
doptat de Consiliul popu
lar al comunei Topliţa pri
vind curăţarea păşunilor,
locuitorii din satul Dealu
Mie, în frunte cu comuniş
tii şi deputaţii, participă in
fiecare duminică la acţiuni
de muncă patriotică, cfec-
tuind, in ultima vreme, lu
crări de curăţare a păşu
nilor pe 15 hectare. Con
tribuţii deosebite la aceste
acţiuni au avut cetăţenii
Ion Şendroni, Ioa'chim Lup,
Lăseuţ. Motoc, Gaşpar Lup,
Andrei Curpenar, Marga
reta Vilcean, Lucrcţia Lup,
elevii Marius Talhcl, Mar
cel Vlad, Virgil Lup, De-
mian Lup şi alţii.
Complexul de voci de la Chimindia. Se seamănă porumbul pe suprafaţa planificată, după toate regulile agrotehnicii.
Foto: VIRGIL ONOIU
