Page 66 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
1
dumi
19 A
8,30Tot ¡nai:
UN OBIECTIV număr mare de frigidere, roboţi univer nătăţirea condiţiilor de locuit în cămi schimb de la bucătărie Maria Mălăela şi ) 9,05 Şoimii |
sali, maşini de curăţat cartofi şi zarza nele pentru nefamilişti. Din primele zile Elisabeta Gal. 40 de femei de la bucă- t
DE CEA MAI MARE vaturi, săli special amenajate pentru de la înfiinţarea întreprinderii, condu tărie asigură 8 500 mese pe zi, respectiv } 9,13Film sei
pii : „l
ÎNSEMNĂTATE tranşarea cărnii, vestiare confortabile... cerea unităţii a luat măsuri pentru exe în medie peste 200 mese pe zi de por- 1 producţi
Partea cea mai interesantă a „fabricii" cutarea de reparaţii capitale şi moder soană. Adevărate gospodine ! Alături de ^ filme 4.
se află la etajul superior. într-o sală ca nizarea condiţiilor de locuit în toate ele merită să fie evidenţiaţi măcelarii < 9,40Omul şl
în constelaţia întreprinderilor din 10,00 Viaţa s;
structura Combinatului minier Valea re se întinde pe o suprafaţă cît un teren căminele. Această acţiune se află în fa Anghel Stoica şi Karacsony Veronica de J 11,43Bucuriili
Jiului, I.A.C.C.V.J. —„ întreprinderea de sport, se află dispuse, într-o organi ză finală ; sînt în curs de desfăşurare la laboratorul de carmangerie, electri- i 12.30 De siva.
pentru administrarea cantinelor şi caza zare bine gîndifă, utilajele moderne de astfel de lucrări la 4 cămine (Vulcan, cianui Ion Iacob, instalatorul-lăeăluş A- ^ 13,00 Telex
re Valea Jiului — se înscrie printre u- gătit: plite, grătare, friteuze, tigăi bas Petrila, Urioani şi Livezeni). Toate cele lexandru Rtisx, şoferul Vasile Airini- i 13,05Album
nităţile mai noi, cu un profil deosebit culante, cazane pentru fiert sub presiu lalte sînt modernizate. Ce-a însemnat a- toaie şi mulţi alţii. J 15.30Fotbal:
faţă de unităţile miniere şi totuşi, foarte ne, Totul electric, totul din inox, totul ceasta ? în cadrul reparaţiilor capitale Tovarăşul Vilhelm Kleibel, directorul 1 cu Vilei
strîns legat de acestea. Astăzi, fiecare protejat de email şi faianţă, şi totul s-a făcut o renovare totală prin lucrări întreprinderii,, ne-a vorbit pe larg de- ^ Vulcan
Transmi
om al muncii care lucrează într-o uni strălucind de curăţenie ca o farmacie. radicale de zidărie, zugrăveli, instalaţii spre preocuparea conducerii unităţii i de ia l
tate minieră din Valea Jiului cunoaşte O bucătărie fără cărbuni, fără lemne, sanitare şi electrice. în afară de aceas pentru completarea efectivului cu per- > 17,20şali
bine aceste iniţiale dar nu sînt prea fără motorină, fără murdărie pe jos, ta, toate căminele renovate au fost do sonal calificat, care îşi înţelege menirea ) 17,35Filme
mulţi coi care cunosc activitatea şi e- fără fum, fără aburi şi fără mirosuri tate cu mobilier nou, confortabil ; vechi şi responsabilităţile, nominalizînd un şir ţ lupta P
forturile depuse de colectivul său neplăcute. le paturi de fier au dispărut complet, de tovarăşi ca şefii de cantine Radu t rul ves<
n-a
de muncă. De aceea vă prezentăm La etajul superior se mai află o pati fiind înlocuite cu sofale. Căminele 1 Lo- Smaranda de la mina Lupeni, Maria ' Micul
I.A.C.C.V.J. şi oamenii ei. serie, dotată cu utilaj pentru spălarea .nea, 3 Petrila, 6 Aninoasa, 7 Vulcan şi cei mici
înfiinţată din iniţiativa tovarăşului automată a veselei, dulapuri speciale — 10 Lupeni au fost dotate cu mobilier Copil de la Livezeni II, Gheorghe E- 1 să eşti
Nicolae Ceauşescu, în cadrul măsurilor totul în inox —, iar în partea opusă, o nou în anii 1980 şi 1981, celorlalte mo nache (care munceşte cît şapte — a ^ 19.00 Telejun
stabilite de conducerea partidului şi sta linie modernă de deservire pentru sala bilierul fiindu-le înnoit în 1979. adăugat directorul) — de la cantina i 19,30 Cîntarfct
tului în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mese, spaţioasă şi frumos mobilată. Ce înseamnă preocuparea pentru îm nouă Vulcan, Gheorghe Cocotă de la A- > 21.00 Film ai
de viaţă ale minerilor — ne spune tova bunătăţirea condiţiilor în căminele pen ninoasa. Dintre cei evidenţiaţi nu pot să ţ dăm ini
Premier
răşul Vilhelm Klelbel, directorul unită CU CONŢINUT BOGAT tru nefamilişti, rezultă şi din următoa lipsească responsabilii de cămine Gheor- i ducţie
ţii — întreprinderea pentru administra DE CALORII Şl VITAMINE rele cifre : în anul 1980 s-au folosit pen ghe Cazacu de la Lonea, Hortensia Iovi diană
rea cantinelor şi cazare are ca obiectiv tru înzestrarea căminelor peste 4,5 mi de la Vulcan, Gheorghe Dudaş de la Li- > 2,35 Telejun
asigurarea unor condiţii tot mai bune de în ce constă superioritatea unor astfel lioane lei, din care s-au procurat 1 500 vezeni şi Ion Tudoran de la Lupeni, bu- ţ
hrană şi locuit, îndeosebi pentru tinerii de unităţi moderne faţă de bucătăriile dormeze şi 3 000 pături de lînă, aproape cătarii Mitică Arsenoiu de la cantina 1 LUNI, 21
mineri, precum şi alte activităţi de or Petrila, Aurelia Taraş de la Dîlja, Eu- ?
din social. Dar poate această prezentare frosina Drăcea- de la Lupeni şi Otilia ) 1<>,00 Emisiiui
glii ară
sumară nu spune totul. întreprinderea Cănescu de la Uricani, şeful de echipă \ 18,50 1001 de
gospodăreşte 15 cantine şi 7 microcanti- zidari Iosif Birton, şefii de echipe zt rt 10,00 Telejun
T
ne care funcţionează îndeosebi pe lingă gravi Elena Gruiescu, Kiss Ştefan, Issu ' 1 19,25 Actualii
unităţile miniere, un număr însemnat Iosif, Teodor Forgaciu, Constantin Bu- \ 19,45 Documc
de cămine pentru nefamilişti cu un total ciu, şefii de echipe tînuplari Maksai Iu- i Magneţi
de 5 400 locuri, 4 grădiniţe în care sînt liu, Kozman Iosif, Mihail Teodoroviei... 1 20,35 Film se
găzduiţi peste 300 de copii de mineri, o 1848“.
casă pentru odihnă şi recreere în mun t „Complo
ţii Parîng şi alte obiective sociale. între ACESTEA NU SÎNT TOTUL \ 21,30 Cadran
prinderea prestează anual servicii în va 21,55 Emisiun
rară
loare de peste 70 milioane lei, din care Am înfăţişat cîteva din preocupările J 22,10 Telejun
60 milioane lei în cadrul cantinelor mi I.A.C.C.V.J. bar acestea sînt departe de «
niere. a reda o imagine completă. Ceea ce pri- \
Iată şi cîteva amănunte semnificative: mează in activitatea colectivului este i ®£^SSGS5a
în anui 1980 la cantinele I.A.C.C.V.J. preocuparea pentru rezolvarea proble- i C i n e
,s-au servit, în medie 19 000 mese pe zi, melor de viitor privind îmbunătăţirea '
din care 14 000 mese calde acordate gra condiţiilor de masă şi cazare ale mi- l
tuit minerilor la intrarea în subteran şi existente pînă în prezent la cantine şi 8 000 cearşafuri plic, 480 dulapuri, 1 200 nevilor. i de DEVA : P«
bancnoti
5 000 mese pentru abonaţi. în total, anul restaurante. Am purtat o discuţie pe te ml covoare, 11 000 ml perdele, 40 ara- De la conducerea întreprinderii am ) voi Tace s: :
trecut s-au servit minerilor la intrarea ma aceasta cu renumitul specialist al gaze electrice, 20 maşini de spălat rufe aflat ,eă anul acesta se vor mai con- ) (Aria); HUI
în mină aproape 4,2 milioane mese gra artei culinare din Valea Jiului, Gheoi— ş.a. Prin grija sindicatelor, căminele au strui o „fabrică de preparate culinare“ ^ şi impar
tuite pentru care. stalul a suportat 52 ghe Enache. fost dotate cu 9 televizoare, 9 aparate la Lupeni pentru pregătirea meselor i romanţă
Pe
aripile
milioane lei . — în primul rînd — remarca inter de radio, cărţi în valoare de 37 000 lei gratuite pe care le vor servi minerii din ? riile I-II-III
Iată aşadar, o activitate care are drept locutorul — se pot pregăti mîncărurile şi jocuri distractive (şah, remy, tenis de ra cu nor-
obiectiv ' ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢII în cantităţi mai mari. Apoi, prin utila masă) do 16 000 lei. Lupeni şi Bărbăteni şi una la Petrila, ' rul); PETRc;
LOR DE VIAŢA ALE MINERILOR. rea modernă se pot folosi la maximum Pentru a asigura viitorilor mineri care va prepara in special mesele gra- ţ crucea mari
nirea);
Prol
specialităţile din produse de carne şi în condiţii de cazare cît mai bune, se tre tuite pentru minerii de la Petrila. Lo- l (7 Noiembrii
nea şi Dîlja.
CANTINĂ, FABRICĂ DE felul acesta creşte calitatea meselor. în ce la o etapă nouă a creşterii confortu gint (Repub
afară de aceasta creşte mult productivi lui : în prezent sînt în construcţie pen Preocupări deosebite sînt şi în ceea ce < O lacrimă «
PREPARATE CULINARE tatea şi se îmbunătăţesc condiţiile de tru aceşti tineri 4 blocuri de garsoniere priveşte lărgirea posibilităţilor de îmbu- ţ ral) ; Mînie
(Mimcilorest
SAU COMPLEX? lucru ale personalului. — la Lonea, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni nălăţire calitativă şi cantitativă a mese- ^ Muntele as«
Ce mîncăruri se pregătesc aici pentru — cu cîte 102 garsoniere fiecare — ur- lor servite gratuit minerilor la intrarea i resc); Vagal
mineri ? Cercetăm lista de bucate ,,la în subteran. în acest scop I.A.C.C.V.J. J
Recent s-a dat în folosinţă, în oraşul zi“ : Pentru cei ce iau masa la cantină : mînd ca în anul 1982 să se construiască şi-a organizat 7 gospodării anexe pentru ) le I-II (Li
Vulcan, cea mai nouă cantină minieră. ciorbă de fasole cu cîrnăciori, papricaş încă 2 blocuri de garsoniere la Petrila NEA : Mart
Constructorii de la întreprinderea de de văcuţă cu cartofi şi salată, iar ca de şi Petroşani. creşterea porcilor prin folosirea resturi- ^ mult (Minei
dim
Porţile
construcţii-montaje miniere care au înăl sert cornuri cu gem. Pentru minerii din lor alimentare de la cantine, al căror e- t resc); ANII
ţat-o, ca şi minerii beneficiari ai servi Paroşeni: cotlet de porc cu fasole freca PRINTRE CE! MAI HARNIC! fectiv va ajunge la sfîrşitul anului în > la domiciliu
ciilor sale, au găsit că termenul de can tă şi murături asortate, iar ca desert curs la 700, asigurînd cantinele cu 25 ţ URICANI :
tină este inadecvat si i-au zis — unii, prăjitură. Se pot găti practic o gamă ne tone carne de porc realizată, practic, ţ iembrie); T.
fabrică de preparate culinare — alţii, limitată de sortimente. Conducerea în Cîţi dintre muncitorii subterani care, fără cheltuieli. în prezent este în curs t pilc vînti
I-II-III
(Stc
complex. Nu pentru că ar suna mai înainte de intrarea în şut, se bucură de de amenajare cea de a 8-a gospodărie J RABARZA :
frumos, ci pentru că este mai aproape treprinderii şi a cantinei şi-au stabilit masa gustoasă şi consistentă acordată anexă la Lupeni, la a cărei construcţie ţ indienii —
de adevăr. Unitatea de preparate culi legături strînse cu conducerile unităţi gratuit prin grija partidului şi statului participă prin muncă, o zi pe săptămî- 7 norul) ; OR
nare din Vulcan va avea în final — lor beneficiare, cu comitetele de sin sau dintre nefamiliştii care, întoreîn- nă, personalul TESA al întreprinderii, se > impar (Pati
deocamdată este dată numai parţial în dicat şi comitetele de cantine, se fac du-se de ia mină găsesc la cămine o ca (Flacăra);
folosinţă — o capacitate de pregătit sondaje în rîndul minerilor ţinîndu-se meră confortabilă, odihnitoare şi plăcu lucrează la renovarea şi modernizarea ţ Marfă furat
celor 4 grădiniţe pentru copiii minerilor ,
8 500 porţii pe zi şi o sală de mese pen seama de dorinţele lor la întocmirea tă, îşi pun întrebarea: cine sînt acei ca tură); HAT
în plus (Po
tru 750 persoane pe serie, în care 1 500 meniurilor, de propunerile şi cerinţele re prin munca lor de fiecare zi se stră şi a casei de odihnă şi recreere din 1 Recursul la
Parîng.
ţ
persoane servesc masa de 3 ori pe zi', muncitorilor care lucrează în subteran. duiesc să facă aceste condiţii de hrană LAN ; Bc:
deci 4 500 mese. în plus, bucătăria can Se depun eforturi pentru a le satisface şi cazare cît mai bune ? Nu credem că Eforturi susţinute se fac pentru imbu- l (Casa de <
tinei prepară zilnic 1100 mese gratuite cit mai deplin şi a se asigura calitatea, sînt prea mulţi din cei care îşi pun a- nătăţirea în continuare a activităţii tu- blestemul p
pentru minerii din Paroşeni, urmînd să iar conţinutul de calorii şi vitamine se semenea probleme. Tocmai de aceea, turor secţiilor, pentru ridicarea şi per- t temui iubii*
(11 Iunie);
mai. preia în acest trimestru pregătirea asigură prin respectarea gramajelor, l-am rugat pe responsabilul „fabricii de fecţionarea pregătirii profesionale, pen- ţ tilnire de g
a 1 900 mese gratuite pentru minerii prin pregătirea termică cît mai cores preparate culinare“ să prezinte cîţiva tru creşterea răspunderii, ordinii şi dis- 1 riile I-TI (?
din Vulcan şi 300 pentru abonaţii de la punzătoare, prin valorificarea în tota din colaboratorii săi. „Avem personal ciplinei în muncă. în ceea ce priveşte 1 ABBA (Luit
aceeaşi mină, iar ulterior mesele gra litate a produselor alimentare. care este demn de toată stima pentru pregătirea profesională a personalului > Cumpăna (
tuite pentru Aninoasa. priceperea şl munca lui : bucătăreasa funcţionează deja cursuri de calificare \
Clădirea, cu două nivele, întinzîndu-se CONFORT MODERN şefă Sofia Nagy care, lucrînd în mese pentru fochişti centrale termice, maşi- 1
pe o suprafaţă impunătoare, dispune .la ÎN CĂMINE ria de bucătăreasă din anul 1947, a nişti pentru utilaje de transport pe ver- /
parter de magazii şi depozite spaţioase, acumulat o bogată experienţă, bucătă ti cală şi sînt în fază de organizare ’
camere frigorifice şi alte încăperi dota Eforturi deosebite se fac de către reasa Mariana Panţîru, şefa laboratoru cursuri de perfecţionare a calificării ţ
te cu instalaţii şi maşini moderne — un personalul întreprinderii pentru îmbu lui de patiserie, Maria Docea, şefele de pentru bucătari şi gestionari. i
Timpul i
19 aprilie :
mmm , > ?ş. menţine ret
' lipiiÎM *:»•.:. :»î*; iîiis
ros. Vor c
locale sub .
iar in zona
te sub for
şi ninsoare,
fia moderat
est. Tem pe
va oscila i
2 grade,
maximă înt
Izolat se \
gheţ slab
Pentru 2(
1981 : Vrerr
put, cu cer
vremea vs
proces de
dimineaţa :
condiţii de
La munte
cerul noros
sori slabe,
zenta inten
km/h din
Bucătăria — toiul în inox, totul in alb. Foto: 1. T.KÍU (Meteoroloc
Alexandrin: