Page 69 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 69
ay
‘SMëfeea Jb3. Htrm^ ® '
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂ! Folosind din plin orice clipa db tirop prielnic
Toate forţele mobilizate la
SEMĂNATUL PORUMBULUI!
Mii troleze, pe toată durata zilei-lumină, fiecare parcelă de teren.
@ Specialiştii, lucrătorii din agricultură, mecanizatorii să con
O Acolo unde terenul permite, să se intre imediat la pregătirea te
1
COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEOOARA AL P C renului şi semănat . @ Prin organizare mai bună, prin întărirea
ordinii şi disciplinei, să se recupereze integral rămînerea în urmă
CO ms I LI U LU I PO PULA R JUDEŢE AN;
pricinuită de capriciile vremii !
Anul XXXIII, nr. 7 294 MARŢI, 21 APRILIE 1931 4 pagini - 30 bani
Locul specialistului nu este In birou, ci pe cimp,
acolo unde se ară şi se seamănă!
Í în întîmpinarea zilei de 1 Mai şi 1 în Legea privind organi tofi; cea de sfeclă sau cea acolo unde se hotărăşte
i i zarea producţiei şi a mun care seamănă în aceste zile soarta recoltei, dar îmi pla
i a glorioasei aniversări a partidului i cii în agricultură este con porumbul — ne spunea ce să mă implic în toate
turat deosebit de clar şi
Nicolae Gheorghiu, inginer
lucrările importante ce se
precis rolul specialiştilor în şef la C.A.P. Şoirnuş — au desfăşoară în unitatea
FLUXUL CĂRBUNELUI Caroi, Molnar Ştefan, Ni buna desfăşurare a activi lucrat în permanenţă sub noastră. în aceste zile de
N-A SUFERIT colae Piţ, Nicolae Ţinea, tăţii pe ogoare. Nu ne-am supravegherea mea. Faptul efort maxim,, sînt de dimi
precum şi echipa de mi propus astăzi să abordăm mi se pare firesc, deoare neaţa pînă seara pe cîmp,
înlrucîl era duminică neri de la puţ, condusă de problema respectivă în ge ce a trebuit să veghez la la arat, la pregătit terenul,
— zi dc repaus pentru Petre Pui an, sub coordo neral, ci să vedem care respectarea întocmai'a nor la semănat.
iniueri —, noi, cei de la narea maistrului Toro Er- este participarea acestor melor tehnice cu privire la — Dacă ar fi să faceţi
întreţinere — sectorul win şi a inginerului şef cadre de conducere în ac adîncime, densitatea plan o radiografie a zilei dum
VIII electromecanic al electromecanic Aurel Ma- telor la hectar, aplicarea neavoastră de lucru, în a-
minei Petrila — am fost riş. Truda le-a fost insă tuala campanie agricolă de corectă a erbicidelor si al ceastă perioadă de maximă
mobilizaţi să efectuăm încununată de succes. Lu primăvară, ţin-înd seama tele. strădanie, ce n-e-aţi putea
lucrări de revizii şi re crarea a fost executată de faptul că însămînţările La rîndul său loan Fie spune ? — l-am întrebat pe
paraţii la linele utilaje şi — calitatea acestora, înca rea, preşedintele şi ingine Dumitru Petre, inginerul
instalaţii din subteran. în timp şi de bună cali drarea în timpul optim — rul şef al C.A.P. Cărăstău, şef a! C.A.P. Mărtineşti.
tate, aşa incit luni dimi
Nu începusem insă lucrul stau la baza recoltei de considera :
cînd telefonul a sunat neaţa, la prima oră de cartofi, plante furajere, — în ce mă priveşte, nu TRAIAN BONDOR
prelung in atelierul nos producţie, fluxul cărbu sfeclă de zahăr, porumb numai că înţeleg necesita
tru. Mecanicul de la puţul nelui din abatajele minei etc. Aşadar, unde sc află tea prezenţei specialistului (Continuare in pag. a 2-a)
cu scliip anunţa că unul Petrila spre ziuă n-a a- •maşina de semănat şi unde
din cele două cabluri pla vut de suferit. Cu toţii este inginerul agronom ?
te ale puţului s-a rupt şi scos cablul defect şi în am hoţărît să dedicăm a- în marea majoritate a
că întirzierea remedierii locuit cu altul nou, cores cest succes zilei de 1 Mai cazurilor (cum s-a putut Opfimizarea transporturilor
defecţiunii ar afecta flu punzător, tr.ebuia reparat şi celei de a 60-a aniver deduce din articolele apă
xul de transport al căr podul de siguranţă din sări a creării partidului rute în ziarul nostru în
bunelui din primele ore rampa puţului. 24 de ore comunist. Alături de mi campania agricolă de pri vizează şi resursele interne
ale zilei de luni. fără întrerupere £iu lucrat neri, vrem să întîinpinăm măvară), specialiştii s-au
Ne-am organizat urgent şefii de' echipă Kovacs cu rezultate dintre cele aflat în tarlaua unde se de reducere a cheltuielilor
pentru intervenţie. Era o Alois, Nicolae Ambruş, mai bune cele două irn- lucra la pregătirea terenu
treabă grea, dar foarte lăcătuşii Ştefan Bolovan, portante sărbători. (Vasi- lui, la erbicidat, la semă
importantă pentru pro Toader Blag, Iosif No- le Beldie, lăcătuş, I. M. nat. La Autobaza de trans în transporturi, in concor
ducţia minei. Trebuia ghiar, Vereş Carol, Rezi Petrila). -f- Maşina de plantat car porturi Hunedoara nu se danţă cu progresul tehnic.
produc bunuri materiale, Perfecţionarea n-am mai
ci efecte utile, ca la orice căutat-o în actele con
unitate de profil din ca tabile, • ci acolo unde -ple
Programul şefului de brigadă nu este doar de şase ore drul I.T.A. Chiar şi pen cau ori soseau din cursă
tru efecte utile reducerea
maşinile de marfă. La in
cheltuielilor materiale - este terlocutorul nostru, loan
Mina Uricani are în cel mai înalt procent de permanenta calificare a cu-piese de schimb direct un deziderat al fiecărui Şufana — şeful atelierului
funcţiune, în prezent, un calificare a oamenilor. Pe oamenilor a dat roade în de la suprafaţă. La even om al muncii ce-.şi desfă exploatare marfă —, cu
»¡ngur complex de susţine de o parte, însăşi tehnolo totdeauna. Toţi cei nou ve tualele avarii se pierde însă şoară activitatea aici. Vor vintele „optimizarea trans
re si tăiere mecanizată, cu gia de lucru cu complexe niţi in brigadă sînt orieri-. mult timp. îşi ia el sufi bind despre cheltuielile porturilor“ revin foarte
care este dotată brigada reclamă o înaltă califica taţi spre cursurile de cali ciente măsuri de precauţie materiale, ne-am adresat des în discuţie.
condusă de Laurenţiu Ke re, iar pe de altă parte, ficare. Numai luna trecută din timp, .dar totuşi,.. Ca celui mai în măsură să ne — Deci, optimizarea
lemen. Celelalte complexe şeful de brigadă, în cei 16 au absolvit cursurile patru să ştie că totul va merge prezinte situaţia — conta transporturilor... !
nu mai funcţionează, une ani la mina Uricani. s-a ajutori-mineri şi trei mi bine în abataj, îşi răpeşte bilul’ şef Gheorghe loan. — Pentru a nu mai e~
le fiind în ateliere pentru din timpul său liber. Cu fectua transporturi nera
reparaţiile capitale, iar ce schimbul III, cu care n-are — Aveţi rezultate bune ? ţionale, pe rute ocolite sau
le noi în fază de montare, Somplexele mecanizate — utilizate cum se întîlni la mină, — Avem, cu toate că pri încrucişate, încărcăm par
cum este cazul complexu- • procedează la transmiterea mul trimestru este o pe cul auto la capacitatea
lui de înălţimi mari ce va deplin, ou randamente maxime sarcinilor aproape zilnic rioadă mai dificilă pentru n o m i n a l ă. Folosim ma
fi introdus în sectorul II în... staţia de autobuz din transporturi, în lunile fe şini de mare capacitate
pentru exploatarea simul oraş, cînd pleacă ortacii la bruarie. şi martie am rea
tană a straturilor 17 şi 10. şut. Acolo poate vedea şi lizat o economie de 150 000 DORIN CORPADE
Laurenţiu Kelemen locu starea de spirit a acestora, lei la preţul de cost. A-
ieşte împreuna cu aproape pe cine poate conta în ceasta a presupus perfec
toţi ortacii lui în acelaşi schimbul III, le dă progra ţionarea organizării muncii (Continuare in pag. a 2-aJ
cartie^. între ei s-au le mul de lucru. , Dacă nu-i
gat prietenii trainice. A- convins că totul va fi bine.
ceasta însă nu-1 împiedică nu-i departe de mină, se
pe şeful de brigadă să fie convins că mult mai bine neri. în scurt timp v-a repede pînă acolo şi co
foarte sever cu oamenii din te descurci cu oameni care vorbi şi despre ei la fel boară în subteran, deşi
subordine. îi place ca dis ştiu ce au de făcut în a- ca despre cei trei şefi de programul sau de lucru s-a
poziţiile pe care le dă în ba-taj, Mai ales în situaţia schimb — Matei Mihai, Ion încheiat pc acea zi.
abataj să fie executate în actuală, cînd abatajul fron Postolaehe şi Vereş Bela Şeful său de sector, ing.
tocmai. Dacă îi este tea tal în care lucrează an? o — electrolăcăluşi desăvîr- Iacob Stoica, a încercat să
mă că greşeşte ? Nu, pen înclinare de 38—40 de gra şrţi care, pe deasupra, au completeze portretul acestei
tru că în prealabil se con de. O mică neatenţie la solide cunoştinţe dc mi brigăzi, arătînd că este o
sultă cu oamenii şi .decide păşirea cadrelor de la com nerit. brigadă foarte bună, tînă-
asupra celei mai bune so plex şi unul cedează mai Despre folosirea judici ră, cu oameni foarte price
luţii. Chiar dacă este îm mult deeît celălalt. Pentru oasă a timpului de lucru puţi. La rîndul său, şeful
părtăşită părerea unui va a intra sub cadrul alătu ar avea foarte multe de de brigadă, prin exemplul
gonetar, întotdeauna el, şe rat ai nevoie de o jumă spus. Fiind departe de puţ, personal, a ştiut să se im
ful de brigadă, este cel tate de oră spre a-1 readu este nevoit să-şi transpor pună şi, în acelaşi timp.
care dispune executarea ce la normal, timp în care te materialele de la dis să fie stimat şi apreciat de
lucrării. s-ar. putea face destule lu tanţă mare, iar pentru că întregul colectiv pe care îl
Brigada lui Kelemen este cruri în abataj. Preocupa nu are o magazie în sub conduce. I.V. Căl.-in, vedere spre benzile de turnare a fontei.
Foto: VIRGIL ONOIU
una dintre brigăzile cu rea Iul Kelemen pentru teran. se aprovizionează CONSTANTIN IOVÂNESCU
1
CONSUM REDUS DE ENERGIE TIVITATE. O frumoasă şi e- te uţ> reuşit schimb de expe PATRIOTICA. Drumul ce
moţionnntă festivitate a ’avut rienţă privind activitatea de duce înspre păşunea „Lun
La Combinatul minier Bărbăteni şi Uricani şi-au toc la C.A.P. nihiţa. Membrii protecţia muncii şi securita ca“ a C.A.P. din satul Boz,
Valea Jiului, de la înce concentrat toată grija a- cooperatori, în frunte cu tea minieră in industria lian comuna Brănişca, avea o
putul anului, s-au econo supra evitării pierderilor conducerea unităţii, au ţinut ţilor şi azbocimentului. Au porţiune mlăştinoasă în rare
să marcheze, intr-un cadru
participat cadre tchnico-ingi-
misit peste 2,5 milioane de aer comprimat prin festiv, ieşirea Ia pensie — nereşti, şefi de secţii si for animalele intrau aproape pî-
kWh energio electrică remedierea neetanşeităţi- a SIMPOZION. La între Ia împlinirea vîrstei de SO maţii. muncitori. ® PREMIUL nă la genunchi. Zilele trecu
te, mai mulţi săteni au por
lor pe reţele, evitării prinderea cinematografică .ju de ani şi a <¡0 do ani dc I PE TARA. „Perspectiva lu
(cantitate cu ajutorul că funcţionării în goi a unor deţeană a avut loe ieri o in muncă efectivă in cadrul fer minoasă a copilăriei fericite“ nit la refacerea acestei por
reia o unitate ca I.M.' instalaţii, oprirea func teresantă manifestare con mei zootehnice — a coopera — concursul eu buletine dc ţiuni de drum. La această
sacrată aniversării partidului
Bărbăteni ar putea func ţionării compresoarelor — simpozionul „60 de ani de toarei Victoria Niţă. Tradi Cunoaştere a documentelor acţiune de muncă patriotică
s-au
frunte
Ionel
aflat
in
ţiona timp de o lună de activitate revoluţionară tn ţionalele flori, urări de să celui de .al XH-lea Congres
între schimburi, încărca nătate şi viaţă lungă au în al P.C.R. — a adus Dorinei Hanţa, Cătălina Gaşpar,
zile). Este un rezultat rea la capacitate a tutu fruntea naţiunii române“. La soţit, astfel, retragerea din Irimie, de la Şcoala genera Gheorghe Cismaş, Gaşpar
activitate a acestei femei, e-
imediat al atenţiei ce se ror mecanismelor şi uti reuşita simpozionului şi-au xemplu permanent de hărni lă nr. 5 Deva, premiul I pe Puiuţ.
adus contribuţia loan Frăţi-
acordă reducerii continue lajelor de transport. Ţe lă,- directorul filialei Arhive cie şi conştiinciozitate in ţară (un televizor „Sport“).
a consumurilor specifico lul acestor preocupări lor statului, Ionel Codreanu, muncă. (Adriana Benea, co Acelaşi concurs a oferit pio
nierilor hunedoreni, prin răs
activist al Comitetului jude
de energie electrică. Ast este evident : cărbune ţean de partid, Emerlc Ho- respondentă). kî SCHIMB DE punsurile bune, 1GS do men
EXPERIENŢA.
întreprin
La
fel, minerii din Lupeni, mai mult, cu un consum rovitz, directorul întreprinde derea de lianţi din Chişcă- ţiuni (in valoare de 400 lei
Vulcan, Lonea, Paroşeni, redus de'energie. rii cinematografice, h FES - daga a avut loc zilele trccu- fiecare). g PRIN MUNCA
» o tm*** * < - a mo» * ww * asm* a cm*** p î