Page 70 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ?

Agitatorii—exponenţi Optimizarea CONSILIUL POPULAR — FACTOR DE DECIZIE
ŞI REZOLVARE A PROBLEMELOR LOCALE s Wi 'EL
ai opiniei înaintate transporturilor Comitetele le cetăţeni -

9,00 Telcşc
4 (Urmare din pag. 1) 10,20 Curs c
Bucuros că poate împăr­ în secţia noastră se ivesc pinie faţă de cei care în­ 10,40 Curs
tăşi din experienţa colecti­ zilnic cerinţe privind rea­ calcă disciplina de pro­ plus remorci la transpor­ ¥iaiie si mereu în acţiune 11.00 mană Film i
velor de agitatori, a căror lizarea unor dispozitive ducţie. tul interurban. Apoi, nu. mai episod
activitate se regăseşte în- noi, după proiecte compli­ Lăcătuşul Traian Negruţ: lăsăm şoferii să se plimbe Una din formele prin care mareîndu-se în mod deose­ 11.50 Evoluţ
J
tr-o serie de succese, tova­ cate. De pildă, ni s-a ce­ Din formaţia noastră de consiliile populare de la bit Iosif Rob, deputat şi 12.50 mint Telex
răşul Iulian Mic, secreta­ rut să executăm nişte dis­ muncă fac parte oameni cu maşina ba după com­ toate nivelurile îşi organi­ preşedintele comitetului de 16.00 Telex
bustibil, ba după o piesă
rul organizaţiei de partid tribuitoare pentru blumin- merituoşi în procesul de la garaj. Am redus kilo­ zează activitatea pentru a cetăţeni, Vaier Bcri-an, Ioan 16,05 Teleşc
de la secţia sculărie a în­ gurile C.S.H., la un preţ producţie. Totuşi, unii din­ rezolva“ multiplele probleme Turdeănu, Vasile Zaharie, 17,15 111 an
lui V.!
treprinderii mecanice din de livrare scăzut, de cali­ tre ei, în special rectifica­ metrii de regie prin par­ cu care se confruntă uni­ Nieolae Curuţ, Gligor Opriş, 18.00 Aim an
Orăştie, ne prezintă la în­ tate şi într-un termen cît torul Ioan Dan, mai lip­ carea autovehiculelor a- tăţile administrativ-teritoria- Emil Suciu, Tudor Renghea. 18.25 P.C.R.
proape de locul de muncă,
ceput situaţia. îndeplinirii mai redus. Cu răbdare am seau de la serviciu. Am eliminînd astfel zilnic vreo le sînt şi comitetele do ce­ S-au executat astfel două luţioni
toare
indicatorilor de plan. Cu explicat muncitorilor mai încercat să mă apropii de 600—700 kilometri cîşti- tăţeni constituite la nivelul poduri, unele lucrări la că­ 18.50 1001 d
mîndrie ne aminteşte că întîi necesitatea încadră­ el, să-l cunosc mediul în gînd în acelaşi timp circa fiecărui sat din comună. A- minul cultural, săpaturi 19.00 Tcleju
pentru rezultatele obţinu­ rii în grafic pentru a nu care îşi petrece timpul li­ cestea au menirea de a pentru pozarea conductei 19.25 Actual
19,45 împot:
te în 1980, colectivul în ca­ crea greutăţi beneficiaru­ ber. Aşa am reuşit să a- 220 litri de combustibil. iniţia, organiza şi mo­ de apă- potabilă şi altele, lui vei
— Dar despre utilizarea
re îşi desfăşoară activita­ lui, precum şi mecanismul flăm cauzele care-1 făceau parcului auto la capacitate biliza . cetăţenii la reali­ toate în valoare de peste lupta
tea a primit una din diplo­ să lipsească uneori nemo­ zarea unor lucrări edilitar- 770 000 lei. popori
mele de secţie fruntaşă pe tivat de la lucru. Cu răb­ ce ne puteţi spune ? gospodăreşti, în localităţile în prezent, se lucrează 20,30 Teatri
— Am extins, la o serie
:U VII
unitate. în primele 3 luni VIAJA DE PARTID dare l-am convins să-şi co­ respective. în ce priveşte la canalizarea străzii Fcre- 22,10 Tcleju
(I.M.H.,
din acest an, s-a înregis­ recteze atitudinea faţă de de beneficiari drumuri), comuna noastră — Geoagiu deului, lucrarea f i i n d coor­
secţia
T.C.H.,
trat o depăşire de 11 la realizării distribuitoarelor muncă, faţă de colectiv. Şi prestaţiile de transport în — avem o experienţă bună donată de comitetul de ce­ EP
sută a planului producţiei la un preţ redus. Astfel, ei Ioan Dan a înţeles aşa cum pe linia folosirii acestei for­ tăţeni condus de Ioan Gîr-
maria, au fost depăşite au înţeles bine că trebuie se cuvine acest lucru. La schimburile II şi III. Pe o me de conlucrare cu ma­ job, sub îndrumarea de­ ir!f-
maşină lucrează acum doi
sarcinile la export, iar pro­ să acţioneze cu fermitate ora actuală el constituie un şi trei şoferi. Preconizăm sele, dovada fiind înseşi re­ putatei Simina Samoilescu.
ductivitatea muncii reali­ pentru economisirea meta­ adevărat exemplu in mun­ să extindem lucrul în zultatele obţinute. De asemenea, în satele Cig- BUCURE
zată este mai mare decît lului, energiei electrice, că şi societate, pe primul schimburi şi la transportu­ încă de la început tre­ mău, Renghet, Homorod, se dioprogran
Radiojurna
cea planificată. Toate aces­ combustibilului, pentru fo­ trimestru din acest an rile interurbane. Un drum, buie precizat că, pe lingă' acţionează - în permanenţă presei; 8,1
tea sînt o urmare firească losirea eficientă a timpu­ fiind declarat evidenţiat în dus-întors, la Bucureşti du­ comitetele de cetăţeni alese pentru reparaţii şi întreţi­ diilor; 9,oo
a muncii politice de ma­ lui de lucru. întrecerea socialistă. Un caz ra patru zile. Cu doi şoferi pe circumscripţii electorale, neri de- drumuri, decolma- 9.05 ltăspu
lor; 10,00
să desfăşurate pe multiple Maistrul Emil Popovici : ieşit din comun s-a în­ se reduce la jumătate. Am am format comitete pe lu­ tări de şanţuri, făcindu-se 10.05 Alter
planuri, în care un loc de Apariţia unui nou număr tâmplat cu tînărul Nieolae mai eliminat şi „abbnaţii“ crări, pentru a determina eforturi deosebite pe cei 10,25 Atlas
seamă îl ocupă munca de la gazeta de perete, împros­ Sava, care la un moment garajului, care făceau ce mai mult interes din partea 7 km de drum Geoagiu — Mioriţa;
ştiri; 11,05
la om la om. Notabil este pătarea datelor la graficul dat a abandonat liceul pe făceau şi intrau cu maşi­ unui grup de cetăţeni care Homorod, drum expus în 11,20 Av
faptul că agitatorii au o de producţie, a fotografii­ simplul motiv că nu are na în reparaţie. Autobaza beneficiază direct de obiec­ permanenţă alunecărilor de dio-tv. ;
prezenţă activă în fiecare lor şi realizărilor în dome­ timp de studiu, deşi i-au a luat măsuri pentru re­ tivul respectiv. De exemplu, teren. - ştiri; 12,05
clorului n
formaţie, contribuie la pro­ niul creaţiei tehnico-ştiin- fost create condiţii din cele ducerea orelor de regie. în satul Bozeş, pentru con­ în lumina recentelor ho- comunişti
movarea opiniei combative ţifice, a fruntaşilor la pa­ mai bune pentru acest lu­ în atelierul mecanic cău­ strucţia podeţului de peste tăriri de partid şi de stat, cintece; 13
faţă de tot ceea ce este noul de onoare, în faţa că­ cru. împreună cu alţi a- tăm argumente la această pîrîu, s-a constituit un co­ cele 21 comitete de cetă­ 15.00 Club!
Ratliojurns
înapoiat.'* rora se opresc întotdeauna gitatori din secţie i-am ex­ afirmaţie. Maistrul Emil mitet anume format, care ţeni existente în comuna nate ccon
Cum îşi îndeplinesc sar­ grupuri de oameni, consti­ plicat pe îndelete că gre­ Vots precizează : „întregul s-a preocupat de procura­ noastră şi-au adus o deose­ tul medic
cinile agitatorii ? Ce pro­ tuie tot atîtea prilejuri de şeşte, că - este în interesul volum de lucrări de între­ rea materialelor, mobilizarea bită contribuţie ş i - p e linia tin de ştir
bleme ridică în convorbiri­ a discuta diferite proble­ lui şi al colectivului să-şi ţinere şl reparaţii s-a or- cetăţenilor la muncă şi ţi­ realizării planului de con­ gazinul fei
mele eter
le pe care le organizează 7 me. în convorbirile pe ca­ reia studiile, ceea ce pînă • ganizat în afara timpului nerea-unei evidenţe stricte tractări şi achiziţii de la 18.00 Orele
Răspunsul îl primim de la re le-am organizat, am în cele din urmă colegul de exploatare a mijloace­ a contribuţiei aduse de că­ gospodăriile populaţiei. moria pă
mai mulţi agitatori: scos în evidenţă metodele nostru Nieolae Sava a şi lor de transport, formaţii­ tre fiecare participant la La recentele adunări ce­ ncsc ; 20,3
ţionare; 2
Suibinginerul Nieolae Ra­ folosite, fapt ce a făcut ca făcut. le de lucru, programul de executarea lucrării. Merită tăţeneşti, ce au avut loc în tradă ; i
du : Munca de la om la om unele formaţii de lucru să Asemenea acţiuni — du­ muncă, asistenţa tehnică şi evidenţiat în acest sens a- satele comunei, s-a hotărît ştiri ; 21,0;
tui pămîn
cere din partea agitatoru­ se situeze pe un loc frun­ pă cum ne spunea tovară­ dimensionarea schimburi­ portul lui Aurel Căliman, ca pe viitor comitetele de găre în s
lui pricepere, răbdare, tact. taş în. întrecerea socialis­ şa Maria Munteanu, secre­ lor stabilindu-se în raport deputat şi preşedintele co­ cetăţeni - să se preocupe şi într-o oră
Dacă se adresează omului tă. în acelaşi timp, am de­ tar adjunct al comitetului cu volumul, lucrărilor de mitetului, Simian Rusu şi da organizarea şi înfiinţarea stop muzi
pe un ton tovărăşesc, folo­ monstrat influenţa negati­ de partid al întreprinderii executat“. Iosif Curuţ. în satul centru de asociaţii legumicole, po­
sind un limbaj pe înţele­ vă pe care o au asupra — iniţiază şi alţi agitatori .„Au şoferii o vorbă a de comună, aproape toate micole şi ale crescătorilor
sul tuturor, cu siguranţă procesului de producţie ab­ din unitatea noastră între lor : „banul vine numai cît obiectivele realizate în ul­ de animale.
că, efectul convorbirii este senţele nemotivate ale u- care pot fi amintiţi • Ioan se-nvîrte roata“. Noi am a- tima vreme, au fost execu­ IOAN VÂLEAN
cei scontat. Am să dau, nor muncitori din secţie. Nistorescu, Avram Ploeş- duce o completare : iar tate sub directa îndrumare vicepreşedinte al biroului DEVA :
clin numărul mare de con­ Acest lucru a declanşat de teanu, Mărioara Nieolae, cînd roata' stă, nu numai şi cu sprijinul efectiv al executiv al Consiliului nouă (Pa
vorbiri, un singur exemplu. fiecare dată o adevărată o- Iosif Borza, contribuţia lor că nu se face planul, dar comitetelor cetăţeneşti, re- popular comunal Geocgiu Benares (
RA: Lanc
fiind hotăritoare mai ales se încarcă nejustificat şi căra); Ro
în ceea ce priveşte instau­ preţul de cost. Poate este cere continuă a consumul!?* Micuţa
lar Ana Pasca, din Că- rarea climatului sănătos de cel mai plauzibil argument de materii prime şi materia­ (Arta) ;
(Construe
răstău (Baia de Criş) a muncă. pentru modul cum se mun­ le“ — a fost ordinea de zi ŞANI : L<
a consfătuirii de lucru orga­
impresionat prin origina­ VASILE PAJAN ceşte la A.T.A. Hunedoara. cruaurari nizate la întreprinderea de (Unirea);
litatea cîntecului şi talen­ tricotaje tip lină, cu maiştri, vedea (7
de glorie
tului interpretativ, ca şi O In faţa colectivelor de şeii de brigăzi şi muncitoare PENI : P.
o Cea de a Vl-a ediţie dansul de femei din Ociu, muncă din unităţile econo­ fruntaşe. $ Numeroase lu­ tural) ;
crătoare de la secţia din Hu­
mice şi instituţiile comunei
a săptămânii culturii şi e- formaţie ocupantă a pri­ Caravana scclo-ştUnţlfică Ghelari au loc în aceste zi­ nedoara a întreprinderii „Vi­ (Muncitor
duca{iei socialiste „Primă­ mului loc în faza jude­ le expuneri „60 de ani de la dra“ au luat parte cu viu Poveste c
fărul) ;
vara zărăndeană", de la ţeană a actualei etape a în cadrul programului nităţi agricole, instituţii, crearea Partidului Comunist interes la prezentarea cărţii vals (Mii
protecţia
şi
me­
„Poluarea
Vaţa de Jos, s-a consti­ „Cintării României". Obi­ principalelor activităţi ale şcoli, cartiere, sate, aşe­ Român“.* Printre cel ce au diului înconjurător“ de Porţile d
luat parte Ia asemenea ex­
tuit intr-o caldă manifes- ceiul de nuntă de la Pră- caravanei socio-ştiinţifice, zăminte culturale au avut puneri dedicate măreţei ani­ C. Răuţiu, organizată la lo­ rose) ; A
bondul —
* tare dedicată glorioasei văleni, cîntecele interpre­ care îşi desfăşoară activi­ loc simpozioane, întilniri versări a partidului se nu­ cul de muncă al acestora de citoresc) ;
lucrătorii
ogoarelor
mără şi
aniversări de la 8 Mai. tate de grupurile vocale ale oamenilor muncii cu de la brigăzile „Măgura“, către biblioteca municipală. te formic
Masa rotundă „Concepţia de la Luncoiu de Jos şi tatea la Deva şi Petrila cadre din diferite sectoa­ „Centru“ şi brigada a IlI-a © în ziua de producţie efec­ sie) ; Ol
tuată Ia sfirşttul săptăminli
P.C.R., a tovarăşului Tomeşti, de fluieraşii de în perioada 20-26 aprilie, re ale activităţii pe tema ale C.A.P. Ghelari. © La fi­ trecute, lucrătorii din foirou- condam n;
saj din
*•
liala din Hunedoara a Băncii
Nieolae Ceauşescu, cu la Rişculiţa, solisţele vo­ ieri, în adunări generale „Educaţia materialist-şti- Naţionale are loc azi după- rile şi serviciile funcţionale GEOAGll
privire la necesitatea în­ cale Maria Herbei şi Do­ ale organizaţiilor de partid, inţifică — coordonată fun­ amiază dezbaterea „Determi­ ale Ocolului silvic Hunedoa­ gostea ir
făptuirii unei profunde rica Oncu de la Tomeşti U.T.C., sindicatelor şi narea socială a artelor. Arta ra au ieşit în teren la sola­ tură) ’;
Barkley
revoluţii agrare", con­ au fost momente folclori­ O.D.U.S: s-a prezentat ex­ damentală a formării o- socialistă — factor al pro­ rul şi pepiniera din Topliţa (Popular)
mului". Tot ieri, în une­
cursul gen „Cine ştie, cîş- ce apreciate de numerosul punerea „60 de ani de la gresului pe calea făuririi so­ unde au semănat culturi cu rea clinti
molid pe mai mult de 40 mp
tigă“ pe tema : „60 de ani public, iar dansurile popu­ le cercuri ştiinţifice ale cietăţii socialiste multilateral şi au executat lucrări de în­ CALAN :
dezvoltate“. Alături de lucră­
făurirea Partidului Co­ elevilor au fost organiza­ sa de ci
sub flamura partidului“, lare de la Crişcior au cu­ munist Român". De ase­ torii de aici, din partea Uni­ treţinere a culturilor de go­ Divina
simpozionul „România so­ les îndelungi aplauze. O te uczucuen, sesiuui ue versităţii cultural-ştilnţifice run şi molid din pepinieră 1LTA : ^
i.e dezbateri, sesiuni de
menea, în întreprinderi,
cialistă promotoare a des­ contribuţie de valoare la menea, în întreprinderi, referate, experienţe ştiin­ participă profesorul Ion Că- pe o suprafaţă de 5 ari. r.a>.»
referate, experienţe ştiin­
şantiere de construcţii, u-
ţifice.
tinderii păcii în Europa“ reuşita spectacolului care şantiere de construcţii, u- ţifice. roi. © „Posibilităţi de redu­ :abin ionescu
au fost manifestări poli- a încheiat săptămîna cul­
tico-educative de larg in­ turii şi educaţiei socialis­ — a — e — o — o — ® — o — o ~ o — e> — © — © - a - a ~ o — o — a — ® — o — m
E
teres. Săptămîna culturii te de la Vaţa de Jos a — a — o — a — o
şi educaţiei socialiste de adus-o — într-o aleasă ţi­ Rezulta
la Vaţa de Jos a prile­ nută scenică — ansamblul Locul specialistului nu este în birou, ţionale t
juit şi expuneri privind folcloric „Getusa“ al Cen­ Extr. I
trecutul de luptă al po­ trului judeţean de îndru­ ci pe ctesp, acolo unde se ara şl se seamănă l Extr. a
porului român pentru li­ mare a creaţiei populare 15, 6.
Extr.
bertate naţională şi uni­ şi a mişcării artistice de (Urmare din pag. 1) liştii din agricultura jude­ cum ! Este treaba preşedin­ specialişti la locul Unde se 24, 25, 4;
tate statală, întîlniri în masă. ţului au înţeles şi înţeleg telui, a brigadierilor. Tot semăna porumbul. Am în­ Extr.
care s-au dezbătut per­ o Ştafeta folclorică — Ziua mea de lucru în­ menirea ce le revine, în­ într-o duminică, ne aflam tîlnit însă şi excepţii. La 13, 28, 3.
F i
spectivele de dezvoltare „Căutătorii de comori“ cepe foarte devreme. Cînd semnătatea participării ne­ într-un alt raid în zona Tirnava de Criş, inginerul Extr. :
ale comunei în actualul îşi continuă întrecerea în se luminează sînt la secţia mijlocite la bunul mers al Consiliului unic agroindus­ Florea Tomuş se afla la 35, 14.
cincinal, şezători literare cadrul fazei pe consilii de mecanizare şi organi­ lucrărilor ce se desfăşoară trial Călan şi ne-am oprit sediu, chemat — cum ne-a Extr. i
dedicate centenarului lui unice agroindustriale. La zez munca pe oameni şi în aceste zile pe ogoare. în satul Ohaba, unde o ma­ spus — de urgenţa rezol­ 29, 17.
Extr. J
Octavian Goga. 45, 37.
Rapoltu Mare s-a desfă­ utilaje. Plec odată cu trac­ Din păcate, am avut oca­ şină planta cartofi. între­ vării unor hîrtii, în vreme
Extr. í
încheierea săptămânii şurat confruntarea dintre toriştii la eîmp. Acolo ve­ zia să consemnăm şi as­ băm de inginerul şef al ce semănatul porumbului 27, 7.
culturii şi educaţiei socia­ formaţiile de pe raza con­ ghez la calitatea lucrărilor: pecte de altă natură, şi a- C.A.P. Streisîngiorgiu şi era lăsat în seama meca­ Fond d
liste „Primăvara zărăn­ siliului unic agroindus­ adîncimea la care se încor­ nume lipsa de participare brigadierul Miron Marian nizatorilor şi a celor doi lei.
deană" a coincis, dumini­ trial Simeria. înscriin- porează sămînţa, buna re­ a unor specialişti la semă­ ne spune că ar fi fost pe oameni ce alimentau ma­
că, cu faza pe consiliul du-se în criteriile regula­ glare şi funcţionare a ma­ natul sfeclei de zahăr, car­ acolo, dar a plecat unde­ şina, iar erbicidarea hol­
unic agroindustrial a şta­ mentului de desfăşurare şinii, curăţarea ei periodi­ tofilor şi porumbului.. E- va, nu ştia precis unde. Am dei de grîu, aşijderea. A i v¡
fetei folclorice „Căutăto­ a kMetei, o frumoasă pre­ că. Inginerul şef a-1 unei u- ram, de pildă, într-un raid, revenit la faţa locului, du­ lipsi de la faţa locului o
rii de comori". Spectaco­ zenţă au avut — valori- nităţi agricole se aseamănă într-o duminică de la în­ pă vreo două ore, dar nici- perioadă mai îndelungată Timpul
lul de pe scena Căminu­ ficînd folclorul local — eu omologul său din indus­ ceputul lunii aprilie. La atunci conducătorul tehnic de timp, a lăsa să se des­ ziua de
lui cultural din Vaţa de grupurile vocale din Sîn- trie, adică se ocupă de lila se plantau cartofii în­ al unităţii nu se afla la făşoare semănatul fără a- se menţ
Jos a fost deschis de che­ tandrei şi Bobîlna, rapso­ coordonarea părţii tehnice tr-o tarla din apropierea semănat. Să fi avut alte sistenţă tehnică, ni se pare £1 mai î
şi varia
marea tulnicăreselor din zii populari Victoria Tă- a procesului de producţie, satului Cuieş. Ioan Cionca, probleme de rezolvat, mai de neadmis, ştiut fiind că lat, vor
Bulzeştii de Sus. urmate măşan (voqe) şi Petru Fi- aşa că aportul lui la bunul inginerul şef al cooperati­ importante decît semăna­ soarta recoltei depinde toc­ de ploa
de cele din Blăjeni. Co­ limon (vioară) din Rapoltu mers al muncii este hotă- vei nu se afla la faţa lo­ tul ? Pentru un inginer mai de calitatea acestei la mc
nord. T
muna Blăjeni a fost re­ Mare, varianta hunecţo- rîtor. Dar nici treburile or­ cului, plecase de diminea­ şef asemenea treburi nu Importante lucrări. Or, ci­ va fi ci
prezentată şi prin forma­ reană a „Mioriţei“ pre- ganizatorice nu scapă a- ţă în satul Bacea, să mo­ există. în perioada cînd ne altul are datoria să ve­ 2 şi 3 f
ţiile de taraf, grup vocal, zentaţă de Şcoala genera­ tenţiei sale. bilizeze oamenii Ia campa­ campania de primăvară se gheze la calitate, la respec­ presiuni
nă ia m
fluieraşi şi solistele voca­ lă nr. 2 Simeria, ca şi şe­ Asemenea aspecte am nia de primăvară. Oare află la apogeu ! Miercuri, tarea normelor tehnice sta­ peraturi
le Zoriţa Vurdea şi Iulia- zătoarea de la Căminul întîlnit foarte multe în ac­ mobilizarea cooperatorilor 15 aprihe a.c„ ne aflam în bilite, dacă nu inginerul 15 gradi
vent br
na Pătrui. Rapsodui popu- cultural din Băcia. tuala campanie agricolă, la lucru cade in sarcina Consiliul unic agroindus­ agronom, condticătorul teh­ slab la
ceea ce relevă că specia­ unui inginer şef ? Nicide- trial Brad. I-am găsit pe nic al unităţii agricole 7