Page 73 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 73
BïaGc&BS 3n$* Hcjw*
!>■ <•
SALĂ m UECp^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE; UNIŢI-VĂ !
Cinstire muncii minerilor
COLECTIVULUI MINEI BĂRBĂTEN1 I S-A DECERNAT STEAGUL ROŞU SI DIPLOMA DE
ONOARE DE ÎNTREPRINDERE FRUNTAŞĂ PE ŢARĂ IN ÎNTRECEREA 'SOCIALISTĂ PE
ANUL 1980 triei cărbune cît mai
ALEMUL Palatul cultural din Lu- executiv al U.G.S.R. a mult şi mai ieftin.
la
Ieri
după-amiază,
în numele Comitetului
tovarăşul
cuvîntul
peni a avut loc adunarea
luat
Au luat apoi cuvîntul
Petru Furdui, care a e-
festivă prilejuită de în-
tovarăşii Tudor Mocanu,
e-
mînarea Steagului roşu
vocat
semnificaţia
maistru miner. Ion Nichi-
şi Diplomei de onoare de
ta, Pompei Tomolea şi
atmosfera de entuziasm
unitate fruntaşă pe „ţară venimentului, înscris în Nicolae Oprea, cunoscuţi
minei Bărbăteni pentru si abnegaţie cu ca şefi de brigadă, eviden
realizările obţinute în re poporul nostru înfăp ţiaţi prin rezultatele lor
WP UI AR JUDEŢEAN cursul anului trecut în tuieşte programul parti deosebite în muncă, ing.
extracţia de cărbune, în dului, hotărîrile Congresu Iulian Costescu, director
întrecerea socialistă din lui al Xlî-lea al partidu tehnic al C.M.V.J., şi Du
industrie. mitru Condrache, ad
Anul XXXIII, nr. 7 295 4 pagini - 30 bani La festivitate au partici lui — marea întrecere în junct al ministrului mi
pat tovarăşii Ion Ciucu, care sînt angajate toate nelor, petrolului şi geolo
colectivele de oameni ai
prim-secretar al Comite muncii. în continuare a giei. în cuvîntul lor, şi-au
tului judeţean Hunedoa înmînat Steagul roşu şi exprimat mulţumirea şi
Vizita de lucru a tovarăşului preşedintele Uniunii sin Diploma de onoare de în profunda recunoştinţă fa
ra al P.C.R. Petru Furdui,
ţă de grija pe care parti
dicatelor din ramura mi treprindere fruntaşă pe dul şi statul, personal tova
nieră, petrol, geologie şi ţară, care au fost primi răşul Nicolae Ceauşescu,
Misóla© CiiiişiSEii în sectorul energie prim-secretar al te de Vasile Pupăzan, se o poartă minerilor, ară
Petru
electrică,
cretarul
de
comitetului
Barb,
Comitetului municipal de partid, Ovidiu Avrames- tând că succesul obţinut
în anul trecut este rodul
partid Petroşani, mineri, cu, directorul întreprin muncii întregului colectiv
agricol Ilfov şefi de brigadă, cadre teh- derii şi Zabaria Parasca, al minei, al sprijinului e-
preşedintele
comitetului
nico-inginereşti, invitaţi.
în cadrul festivităţii, sindicatului. fectiv primit din partea
C.M.V.J., şl ministerului,
T o v a r ă ş u l Nicolae pentru hrana animalelor, nal optimizarea consumu tovarăşul ihg. Ovidiu A- Conferirea înaltelor dis al organelor de partid o-
ţ
Ceauşescu, secretar general în cursul vizitării labora lui de hrană a animalelor vramescu, directorul I.M. tincţii constituie o nouă ră.şenesc, municipal şi ju
al partidului, preşedintele toarelor, s-a putut urmări are o importantă deosebită. Bărbăteni, a prezentat si grăitoare expresie a deţean, al atenţiei de ca
Republicii, a e f e c t u a t , modul concret în care se ÎNTREPRINDEREA DE succint activitatea şL rea profundei preţuiri pe ca re s-a bucurat din partea
marţi, 21 aprilie, o vizită determină relaţia dintre TESTAREA REPRODUCĂ lizările colectivului în a- re conducerea partidului
de lucru în sectorul agri hrana administrată anima TORILOR SI PRODUCE nul trecut, precum şi re şi statului nostru o acor CONSTANTIN IOVĂNESCU
col lllov din subordinea lelor şi sporul de carne REA DE MATERIAL SE zultatele deosebit de bu dă muncii neobosite a mi
municipiului Bucureşti. realizat în unitatea de MINAL CONGELAT BA ne din primul trimestru nerilor, care au înţeles
mpreună cu secretarul timp. LOTEŞTI. Pe parcursul vi al acestui an. necesitatea de a da pa (Continuare in pag. a 3-a)
general al partidului, la a- T o v a r ă ş u l Nicolae zitei, au fost examinate re
ceastă vizită au participat Ceauşescu ' a subliniat că zultatele ameliorării ovine
tovarăşii Gheorghe Pană, sarcina institutului este de lor din rasa locală cu re-
Nicolae Giosan, Ion Ursu, ao'feri zootehniştilor reţete p r o d u c ă t o r i de ma îl 1981, CALITĂŢII 81 fficeill
Angelo Miculescu. de furajare cit se poate de re productivitate. Tova
Circumscriind probleme precise, care, folosind pro răşul Nicolae Ceauşescu
de deosebită actualitate ale duse agricole la îndemînă a indicat conducerii mi
dezvoltării şi modernizării în diferite zone ale ţării, nisterului, Academiei de Preocupare prioritară - valorificarea superioară st
agriculturii in actualul cin să poată asigura o creş ştiinţe agricole şi sil
cinal, dialogul conducăto tere în greutate cit mai vice să întocmească un
rului partidului şi statului mare a animalelor, pe fie program cuprinzător pen integrală a masei lemnoase
cu oameni ai muncii, cu care rasă şi specie de ca tru folosirea mai inten
specialişti din unităţi de re dispunem. în acelaşi sivă a reproducătorilor de Sectorul forestier de ex — Din cauza zăpezii a- însă mici şi le vom recu
cercetare şi producţie si timp, s-a subliniat că re- . mare valoare obţinuţi în ploatare Dobra îşi desfă bundente din această iar pera în lunile viitoare. De
tuate in perimetrul secto zultatele cercetării trebuie ameliorarea în ritm mai şoară activitatea pe o su nă am demarat cam greu asemenea, am depăşit pla
rului Ilfov, cu reprezen să fie urmărite îndeaproa susţinut a efectivelor lo prafaţă de peste 20 000 în ianuarie. Treptat ne-am nul la producţia marfă şi
tanţi ai ministerului de pe de specialiştii institutu cale, asigurîndu-se distri ha de pădure, avînd o pon adunat, am strîns rînduri- la producţia globală.
resort, ai Academiei de lui nu doar in laborator, ci buirea acestora, în întreaga dere însemnată în cadrul le şi am reuşit unele rea Rezultate bune au fost
ştiinţe agricole şi silvice şi , in condiţiile reale ale pro ţară, pe zone de creştere lizări. Cînd treaba mergea obţinute şi de colectivul
ai altor instituţii centrale ducţiei. De aceea, s-a ce şi producţie. în acelaşi I.F.E.T. Deva. Cei peste mai bine au venit ploile, şi centrului de sortare şi pre
de profil, a permis cu rut conducerii ministeru timp, apreciind rezultatele 400 de lucrători — dintre ne-au distrus drumurile, industrializare Dobra, con
noaşterea preocupărilor e- lui ca, în cel mai scurt c > obţinute în îmbunătăţirea care aproape jumătate sînt dereglîndu-ne din nou ac dus de mulţi ani, cu com-
xistente, prilejuind, ca de timp, chiar in acest an, să raselor de taurine, s-a ac localnici, din satele încon tivitatea. Colectivul s-a mo
are dată, stabilirea de fie amenajate In incinta centuat necesitatea ca spe jurătoare — acţionează în bilizat însă, a învins şi a- DUMITRU GHEONEA
măsuri menite să impulsio institutului de la Baloteşti cialiştii întreprinderii să-şi 25 parchete de exploatare, ceste necazuri şi acum,
neze activitatea ştiinţifică, capacităţi de producţie intensifice preocupările un centru de sortare şi după primul trimestru şi (Continuare în pag. a 2-a)
să accelereze aplicarea re populate cu animale, la ca pentru a crea tipuri de a- preindustrializare a lem două decate din aprilie, du
zultatelor obţinute in ve re să fie aplicate tehnolo nimale adaptate cit mai co nului şi pe două şantiere pă ce am tras linie şi am
derea creşterii producţiei giile de creştere stabilite respunzător condiţiilor de de mangalizare, avînd de adunat, ne-am dat seama
şi ridicării calităţii în a- pentru fiecare categorie şi producţie din zona de cîm- exploatat anual circa 85 000 că n-am muncit rău.
cecistă ramură a economiei rasă in parte. Activitatea pie a tării. mc de masă lemnoasă — — Să concretizăm.
naţionale. de cercetare, a subliniat STAŢIUNEA CENTRA destinată, sub forma unui — Am realizat şi depă
INSTITUTUL DE CER secretarul general al parti LĂ DE CERCETARE A- mare număr de sortimen şit prevederile dc plan la H „PARTIDUL COMUNIST
CETĂRI PENTRU NUTRI dului, trebuie să determine VICOLĂ BALOTEŞTI. Vi- te şi produse, beneficiari majoritatea principalelor I ROMAN — MILITANT AL
ŢIA ANIMALELOR BA- folosirea surselor furajere zitîndu-se citeva bale de lor interni şi externi. sortimente — între care ' POLITICII DE PACE“ a fost J
tema şedinţei clubului de 9
LOTEŞTI. La sosire, tova ieftine pe care le avem şi producţie, au fost eviden Şeful sectorului, ingine buşteni gater răşinoase şi I dezbateri politico-ideologice J
răşul Nicolae Ceauşescu a obţinerea unui randament ţiate avantajele pe care le rul Siminic Lăscuş, om al buşteni gater fag, buşteni ' al Casei pionierilor şi şoi- .
fost informat că specialiş cit mai mare, comparabil prezintă organizarea inte locurilor, bărbat destoinic fag derulaj şi buşteni di niilor patriei Orăşlic, ac- [
tii institutului sînt preocu cu cele care se obţin în grată în flux tehnologic şi bun cunoscător al zonei verse specii, lemn de mină I ţiune închinată apropiatei '
* sărbători de la 8 Mai. Cu -
paţi să găsească soluţii cit alte ţâri, atrăgînd atenţia închis a complexului, uni si al muncii la pădure, ne şi celuloză total. Nu am acest prilej s-a deschis şi |
mai avantajoase din punct că la volumul mare al tatea fiind coordonatoare prezintă succint situaţia ac realizat buştenii de stejar, Sexpoziţia de carte „Din ?
de vedere nutritiv, dar. în producţiei zootehnice pre tivităţii din primul trimes buştenii sub STAS şi lem * gindirea social-politică a ,
preşedintelui României, to- §
acelaşi timp, economice. văzut pentru acest cinci (Continuare în pag. a 4-a) tru al anului : nul de foc. Diferenţele sînt 5varăşul Nicolae Ceauşescu“.
<3O©a©e00e{S08<se0®CS©©OS®G
»«»iS'w<ïs>osM»a!<&<&®e®*»«<j'«:*>©«><s9>3'S»6w©®cB®e>e>®cae'Ci.àii)G>oœ®ü»0®©©E^®a©Ees>®6Mi9«>®®î!'»eüio®.j6!©® ' (Maria Lupşa, Subredacţia I
„Cuvînt pionieresc“). 0 '
i CONSFĂTUIRE. Comitetul jj
St o reo vremii s-o amelbrot. Ira toate ysn ' sindicatului şi comparti- 9
mentul tehnic de la fesă- '
Î toria de mătase Deva orga- j|
* irizează astăzi o consîătui- 9
re pe tema „Optimizarea a- '
IUI Si S8 II 8piicârii coloranţilor de dis- §
' persie indigeni pe domenii 9
de utilizare în sectorul ţe- '
Ssuturilor de tip mătase“, la I
Aversele căzute la siîr- tuală, putem zice că sînt menea, cu multă hărnicie ' care vor participa cadre 9
maiştri,
tehnico-inginereşti,
şitul săptămînii trecute — semănate aproape în între la pregătirea terenului şi I şefi de secţii si formaţii, t '
binevenite, dealtfel — au gime suprafeţele înscrise semănat. Victor Badea, şe ' H EXPOZIŢIA „PRIETE- 9
întrerupt desfăşurarea nor în plan, atât la C.A.P. (856 ful fermei, spunea : | NIA“ a Filialei Deva-Pelro- ">
mală a campaniei agricole ha), cît şi ia fermele — Avem planificată pen 9 şani a U.A.p. s-a deschis 9
" in acesle zile, în cenlrul 9
de primăvară, dar. imediat I.A.S. (338 ha). tru porumb o suprafaţă de artistic Hyvinkăă din Fin- s
ce vremea s-a îndreptat, 100 ha, din care pînă as 1landa. O parte din crcato- i
arăturile, pregătirea tere tăzi (marţi), am semănat s rii lucrărilor expuse — ar- "
tiştii plastici Mătyăs losif, '
nului şi însămînţarea po circa 98 ha. Socot că lucra I Ion Cărjoi, losif Tellmann )
rumbului au fost reluate cu Gampanla agricolă rea a mers bine în această ' şi Gheorghe Pogan — se 9
aceeaşi vigoare şi respon primăvară, atingîndu-se o afiă in acesle zile in Fin- s
sabilitate. în Consiliul u- viteză zilnică pe semănă I landa, in cadrul schimbu- J
' lui dc experienţă organizat î
nic agroindustrial Haţeg toare de 17—18 ha. cu membrii Asociaţiei artiş- '
s-a muncit, în curşul după- — Vorbiţi-ne.- vă rugăm, I Iilor plastici din Hyvinkăă. S
amiezii de luni şi marţi cu de calitatea însămînţărilor. * jg SIMPOZION. Ieri a avut 8
I loc la Termocentrala Min-
s
toate forţele la punerea cît Raidul întreprins prin — S-a făcut lucru bun şi 8 tia un reuşit simpozion, or- fi
mai repede sub brazdă a unele unităţi ne-a permis foarte bun. mecanizatorii s ganizat de comitetul sindi- 9
catului in colaborare cu '
seminţei de porumb. Refe- citeva constatări care au Pamfil Dumitrescu. Petru Scomisia inginerilor şi teh- 3
rindu-se la mersul acestei confirmat spusele interlo Brînda şi alţii muncesc cu - uicieniior. Tema in dezba- 9
lucrări. Ion Dumitru, pre cutorului nostru. La Coope multă conştiinciozitate şi i tere : ..Influenţa pozitivă pe -
şedintele consiliului unic rativa agricolă din Sîntă- răspundere. 3 oare o exercită punerea in fi
. funcţiune a bazinelor de in- <
agroindustrial, ne spunea : măria Orlea, mecanizatorii La C.A.P. Pui, se lucra | cărcare de la C.T.E. Min- •
— Luni, unităţile agri Radu Tăbîrcic, Aron Mun- la pregătirea terenului în- 3 tia privind creşterea sigu- S
cole din Haţeg. Rîu Băr teanu, Băiuţ Mitucâ si tr-o tarla din apropierea « ranţei in exploatare a agre- a
satelor energetice“. Au par- '
bat, Rîu Alb. Sîn petru şi Gheorghe Maler. sub în satului Ruşor. Maşina de lieipat cadre de conducere. S
Silvaşu de Jos au raportat drumarea inginerului şef semănat porumbul însă stă
terminarea însămînţării po al unităţii, tovarăşul Ilie tea degeaba. De ce ? în-
rumbului pe suprafeţele Ştefănie, semănau ultime
planificate. Marţi s-a mun le suprafeţe cu porumb. La TRAIAN BONDOR
cit, de asemenea, cu mult ferma din Rîu Alb a I.A.S.
spot- astfel că. la ora ac- Haţeg se muncea, de ase fContinnore în nofţ 2-a)
