Page 74 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 74
P«’S- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 5
Organizaţiile democraţiei şi unităţii A ÎNCEPUT AL III-LEA TRIMESTRU ŞCOLAR SUB DEVIZA
socialiste“- prezenţă activă în viaţa „PiDinovaiitate ridicată, mediocritate scăzută i T e i i
1GM Telex
A început un nou trimes
social-economică a localităţii tru şcolar — ultimul din tradidactică va fi orienta cativ modern — o atenţie 10.05 Teleşii*
deosebită se va acorda pre
tă spre ridicarea nivelului
17.05
Atenţi«
acest an de învăţămînt — de pregătire teoretică şi gătirii cadrelor didactice, — emi:
ţia nn
încă de la începutul a- si gospodărire a satului, ac membrii O.D.U.S. pentru dar pe prim loc în preocu practică a elevilor, prin a- sub diverse forme (cercuri 17.30 Trager
nului trecut, în satul Cris- ţiuni concretizate în lu perioada care urmează din pările cadrelor didactice şi sigurarea unei frecvenţe pedagogice, sesiuni de re 17,40 Cintar*
tur, localitate componentă crări a căror valoare se acest an ? elevilor, decişi să-l încheie . bune la lecţii şi alte acti ferate si comunicări ştiin 18.00 Mult 1
a municipiului Deva, a fost ridică la aproape 100 000 — în acest an, pe lingă cu rezultate dintre cele vităţi stabilite, pregătirea ţifice, consfătuiri, schim raoasfi
vorbim
constituită Organizaţia lo lei. S-au făcut întreţineri cele 80 hectare de păşune mai bune. Succesele din suplimentară a elevilor buri de experienţă, simpo itiyZ0 Partid;
cală a democraţiei şi uni şi modernizări de drumuri, curăţate, vom mai curăţa cei de-al 11-lea trimestru (consultaţii, meditaţii, pre zioane, dezbateri etc.). De tul i
tăţii socialiste. Despre ac săpări de şanţuri, plantări încă 60 de hectare, se vor sînt o bază solidă. în ma gătirea celor din clasele asemenea, se va avea în Emisie
tivitatea acesteia în primul. de pomi, amenajări de mai asfalta 200 m de drum joritatea şcolilor generale terminale, activitatea din vedere orientarea şcolară 18.50 rară 1001 ú
7K8 de existenţă ne vorbeş spaţii verzi şi locuri de în colonie, pe alţi 6 km şi liceelor, la Învăţământul cercuri), afectarea ultimelor şi profesională a absol 19.00 Tcleju
te tovarăşul Francisc Zas- joacă pentru copii etc. Co se vor executa lucrări de de zi, pro-movabilitatea a două săptămîni ale anului venţilor claselor a VUI-a 19,25 Actual
loţi, secretar ăl organiza mitetul O.D.U.S. a desfăşu întreţinere şi, periodic, lu fost mai ridicată faţă de şcolar, pentru fiecare cla spre acele licee care pre 10,45 Impôt}
ţiei de partid. rat o largă activitate mo crări de reamenajare a primul trimestru (97,23 la să şi disciplină de învăţă- gătesc forţa de muncă ne lui vo
— Largă adeziune de ca bilizatoare pentru realiza şanţurilor. sută, faţă de 96,64 la sută), mînt, recapitulărilor finale, cesară economiei judeţului, lupta
popou
re s-a bucurat iniţiativa rea planului ia achiziţii şi — Sint intr-adevăr ac iar mediocritatea mai scă pregătirea tezelor trimes jar la clasele a X-a pen tea a
secretarului general al contractări, concretizată în ţiuni şi realizări care o- zută (24,51 la sută, faţă de triale şi efectuarea de son tru continuarea profilului 29,'Î0 Fapte
partidului, t o v a r ă ş u l îndeplinirea şi cbiar depă glindesc hărnicia şi spiri 40 la sută). O situaţie bu daje cu subiecte unice la urmat in prima treaptă de rii şi
Nicolás Ceauşescu, de a şirea sarcinilor la unele tul gospodăresc al cristu- nă s-a înregistrat mai ales nivel judeţean la : limba liceu. De o atenţie deose 20.50 Tele ci
la limba română, la obiec
crea acest minunat cadru produse. O mare atenţie s-a reniîor. Aveţi desigur şi ce română şi matematică în bită se vor bucura şi ac La ar,
tele fundamentale şt tehni
de participare largă şi de acordat folosirii ' fiecărei tăţeni care au muncit mai ce. Pentru ea realizările perioadele 11—15 mal (ol. ţiunile pe linie de pregă Lenta
tire a tineretului pentru a-
V—VIII Şi XII),- 1—5 iunie
mocratică a maselor la via palme de pămînt de pe mult şi mai bine decît (ci. IV şi X), 15—20 iunie ,,E iu
trimestrului abia început să
ţa politică, economică şi lingă casele cetăţenilor alţii. se menţină pe linie ascen (ei. IX si XI); la fizică — părarea patriei, de preve KtUdiO
nire şi stingere a incendii
socială este confirmată şi — E foarte greu să alegi dentă şi pentru ca anul lor, de educaţie rutieră şi 22.30 Telcjl
de faptul că organizaţia pentru legumicultură. De pe cei mai buni dintre cei şcolar să fie încheiat cu 18—22 iunie (cl. XII), 8—12 igienico-sanitară.
iunie (cl. X), 22—26 iunie
democraţiei şi unităţii so asemenea, mulţi cetăţeni buni. Dar notaţi : Domnica succes, cadrele didactice (cl. IX şi XI) ş.a.
întreaga activitate şco
cialiste din satul nostru, — şi-au construit solarii pen Onişor, Rozalia Daradics, au hoiărît ca întregul pro Pentru completarea cu lară şi extraşcolară se va
care cuprinde majoritatea tru legume şi zarzavaturi. losif Furca, Korodi Marga ces de învăţămînt să se noştinţelor şi deprinderilor desfăşura sub semnul de
BUCUR®
populaţiei adulte (neînca Reuşim astfel să asigurăm reta, Iiortenzia Murgu, pre desfăşoare sub deviza „Pro elevilor în vederea conti vizei „Promovabilitate ri dioprograi
drată în unităţile industria ea fiecare locuitor al sa mova bi li ta te ridicată şi me nuării pregătirii şcolare şi Kadiojvirn.
le din Hunedoara, Deva, tului să-şi producă necesa şedinta comitetului local al diocritate scăzută, în de profesionale, a integrării dicată, mediocritate scăzu presei; 8,:
O.D.U.S., loan Trif, Arpad tă...", ceea ce dă garanţia diilor;
Siiineria, Bîreea), — desfă rul de legume din produc Furca şi alţii. Prin mun plină concordanţă cu mun lor în viaţa productivă, finalizării acestui trimestru 0,05 Rîlspii
şoară o activitate vie, res ţia proprie şi să valorifice ca noastră şi cu nivelul de pentru îmbinarea învăţă- .1 lor ; 10,Oi)
ca lor de zi cu zi, ei con şi a anului şcolar cu siv •'0,10 Muz
ponsabilă pentru rezolva o parte pe pieţele Devei şi tribuie la progresul locali pregătire teoretică şi prac mîntului cu cercetarea, pro cese pe măsura celor î revoluţion
rea diverselor probleme Hunedoarei. tică a elevilor“. ducţia şi practica social- rile soci a
tăţii noastre, la creşterea în acest scop întreaga utilă — realizate în- cadrul gistrate în perioada arî\z- Liceului i
ale localităţii. Merită sub — Toate aceste realizări bunăstării materiale şi spi activitate didactică şi ex- unui proces instructiv-edu- rioară si chiar mai bune. toşani;
liniată participarea tuturor sint din anul trecut şi din rituale a sătenilor. ştiri; 11,0
merilor;
membrilor organizaţiei la primele luni ale anului ră radio-
acţiunile de înfrumuseţare acesta. Ce şi-au propus V. PÂTAN ele ştiri ;
„Luna cărţii în întreprinderi şl Instituţii“ ra folcloi
Creaţii i
ts Simpozion. La I.M. O- linescu şi pionierii Danie blemă vitală a omenirii", aniversări
răstie, in cadrul „Lunii căr la Cimpoieriu, Daniela Nă- la care au participat maiş De Ia 1
Valorificarea superioară şi ţii în întreprinderi şi in boiu, Corina Vasiu de ia tri şi electricieni, iar la nai ; 16,2
invitaţilor
stituţii“ a avut loc un sim Şcoala generală nr. 1. (Mi- secţia furnale a avut loc nomicc;
în librării, biblioteci, pozion eu tema „Momen hai Lupşe — corespon prezentarea cărţii „Tehno ale muzi
integrală a masei lemnoase cabinete şi puncte de te memorabile ale unui dent). logii metalurgice". neşti; 1G
Iui; 17,0(1
documentare politico- drum eroic de luptă şi vic Ei Expoziţii de carte. La îs „Partid de mai, de pa 17,05 Opt
Hora mu
(Urmare din pag. 1) lui fizic, sortimental si pe ideologică, în întreprin torii“, dedicat aniversării biblioteca întreprinderii ce şi de vis" este generi Cintccc
valorificarea superioară şi a 60 de anî de la crearea „Victoria“ Călan, in cadrul cul sul) care la T.C.I-1. s-a Orele se
integrală a masei lemnoa deri, şcoli, aşezăminte partidului. Biblioteca oră „decadei cărţii tehnico- desfăşurat un emoţionant spiritul
se exploatate. Atît în par culturale din Deva şi şenească şi clubul de dez ştiinţifice“ s-a deschis ex recital de poezie, închinat tul raps
tin de ţ
potenţa şi seriozitate, de chete, cit şi în centrul de Pelrila a fost organiza- bateri polilieo-ideologice al poziţia cu tema „Cartea apropiatei aniversări a 60 al aeesi
maistrul Roman Simoc. A- sortare şi preindustrializa- Casei pionierilor şi şoimi tehnică in sprijinul pro de ani de la înfiinţarea Consemn
cesta ne spune : re, în bocşele do maegali lor patriei Orăştie au fost P.C.R. La clubul „Construc ne muzi«
tr-o oră
— Sarcina noastră prin zare se depun eforturi pen organizatorii acestui sim ducţiei“. La turnătoria I, torul“ din Deva este des muzicale
comitetul sindicatului în
cipală este de a sorta în tru recuperarea si valorifi pozion, la reuşita căruia chisă, în aceste zile, ex stop mu
tregul volum do masă lem carea fiecărei bucăţi de Caravana au contribuit profesorii E- treprinderii a organizat poziţia tematică de
noasă exploatată din par lemn — domeniu în care milia Coşobea, Emilia Că- dezbaterea „Energia — pro „60 de ani de eroism . \
chete — pe specii şi cali mai- sînt încă resurse şi socio-ştiinţifiGă
tăţi — şi de a o livra be posibilităţi. Notăm şi cîţiva
neficiarilor, De asemenea, dintre cei mai harnici lu Campania agricolă de primăvară
DEVA
noi realizăm aici o serie crători din cadrul S.F.E. nouă (I
de produse — ambalaje Dobra : maiştrii Petru Bo- Bcnares
speciale, panouri pentru ian, Aron Rădos, Gheorghe tă ieri, 21 aprilie, potri (Urmare din pag. 1) cat însă că C.A.P. Pui nu din Consiliul unic Haţeg RA: La:
construcţii, lăzi, doage, di Marina, Partenie Anueuţa, vit programului- carava se înscrie cu suficientă care are ca scop termina căra); I
Micuţa
verse semifabricate pentru Marin Barboni care a li trebăm de Francisc Vlă- preocupare în strădania rea cit mai urgentă a însă- (Arta) ;
mobilă — mult solicitate chidat de curînd. înainte nei socio - ştiinţifice, doni, preşedintele coopera prezentă în toate unităţile mînţării porumbului. (Constn
în ţară şi peste hotare. Ne de termen, un nou par „Ziua cărţii ştiinţifico- tivei. Era dus la Ruşor, ŞANŢ :
(Unirea
facem planul lună de lună, chet forestier, şeful de bri tehnice“. Cu acest prilej dar nu cu treburi de cam veclca
an de an. Oamenii sînt gadă Vasile Şofronici ca au fost organizate pre panie, ci după un motor. ele glor
mulţumiţi de munca lor, re, cu cei circa 40 de oa zentări de carte, meda Dionisie Zeţa, inginerul şef, PENI :
tura!) ;
de cişfigurile pe care le meni ai lui, exploatează lioane literare, expoziţii, era plecat pe la Orăştie. (Muncit
obţin. anual în jur de 20 000 mc standuri cu vînzare. Tot — Mai avem de semănat Poveste
de masă lemnoasă. Ni se ieri, la Casa de cultură f&rul);
în parchete se lucrează vreo 7—8 ha, ne spune E- nimic
de zor. Fierăstraiele meca vorbeşte ixu mulţumire de din Deva (sala mică), a lena Şandor, şefa fermei NEA :
nice nu contenesc o clipă, spre condiţiile lot mai* bu avut loc prezentarea vegetale. Astăzi însă nu se rul); r
ştie n'
funicularele coboară rapid ne de muncă şi de viaţă seamănă nimic. rese) ;
si uşor lemnul în rampele ale forestierilor, despre bu cărţilor „Educaţia mate- — De ce ? bondul
de încărcare, de unde tot na colaborare cu silvicul rialist-ştiinţifică şi uma- — S-a înregistrat o oa eitores»
pilotuli
mecanic este încărcat in torii şi cu lucrătorii de la n ist- revoluţionară“, „U- recare rămînere în urmă brie);
maşini de mare capacitate, U.M.T.C.F., despre hotărî- manism si ateism", alte la pregătirea terenului. formid:
pe care U.M.T.C.F. le asi rea Întregului colectiv al Iată, deci, că din cauza CURAI
întoarc
gură la timp şi în număr S.F.E. Dobra de a majora cărţi care tratează pro lipsei de organizare şi co RAŞTU
corespunzător. „N u m a i realizările de pînă acum, bleme ale educaţiei ma- ordonare a muncii pe ogoa nate (
C.F.R. — în speţă R.C.M. de a cinsti cea de a 60-a terialist-ştiinţifiee. La a- re s-a pierdut cel puţin o • spaţ iu
Deva — nu ne dă la timp aniversare a creării P.C.R. ceastă acţiune a partici jumătate de zi bună de GTU-B,
da firi
vagoane, din care cauză şi ziua de 1 Mai cu re pat conferenţiar dr. Pe lucru. Sigur, vremea nu HAŢEC
mari cantităţi de masă zultate dintre cele mai bu este prea înaintată, timpul I.A.S. Haţeg, ferma nr. 2 Riu Alb. Mecanizatorul Pam- de pe
BRAZI
lemnoasă se află timp în ne, de a se situa în conti tru Berar de la Acade frumos permite să se lu fii Dumitrescu seamănă porumbul pe o suprafaţă de :t ha. beşti '
delungat în stocuri şi ne mia „Ştefan Gheorghiu“. creze bine la semănat. Pă i-a 8Qţ
grevează planul la produc nuare în rîndui unităţilor Jocuri
SI «MEI
ţie — îşi exprimă nemulţu fruntaşe pe I.F.E.T. Deva. (Mure:
dru Anghelescu. Autorul va rupt 5
mirea şeful sectorului, Si- putea fi intilnit şi in postu
minic Lăscuş. De la con ra care l-a consacrat, cea
de actor, in spectacolul rea
ducerea I.F.E.T. Deva a- lizat de regizorul Marcel
veam să al'lăm că lipsa va Şoma. o La Vulcan, in zo
o în scopul sporirii con na complexelor comercial -şi
goanelor se resimte şi la tribuţiei la îmbogăţirea cu meşteşugăresc din noul cen
alte unităţi ale întreprin noştinţelor minerilor, Uni tru civic al oraşului au în Timj
derii. versitatea cultural-ştiinţifică ceput lucrările pentru con ziua
din Petroşani a organizat la strucţia unul complex de a- în gei
Constatăm cu plăcere — I.M. Dilja o lecţie cu tema Hmentaţio publică cu o su va fi
iar .-inginerul Romulus Go- „Tehnica de păşire a susţi prafaţă comercială de 1730 tea şi
de
Termenul
mp.
finalizare
ţiu, directorul adjunct al nerii in exploatarea cu sub este la jumătatea anului vii sînt p
minare masivă", o tehnolo în
I.F.E.T. Deva, ne întăreşte gie nouă in extracţia cărbu tor, însă constructorii s-au Ziua
angajat să devanseze lucră
această convingere — că nelui. o La sfirşitul săptă- torul
minli trecute, la Petroşani, rile cu cel puţin 5 luni. © minin
mecanizarea a pătruns tot s-a desfăşurat faza munici Ieri, la Petroşani, a început de, iî
mai mult în munca tăieto pală a concursului „Prietenii un schimb de experienţă pe văile
pompierilor“. După consu tema „60 de ani de luptă, Temp
rilor de “pădure, în încăr marea probelor teoretice şi tre 12
60 de ani de glorie“, organi
carea şi transportul masei practice, primele 3 locuri au zat de Consiliul municipal ţa lo(
fost ocupate de echipajele TLm
lemnoase, în sortarea şi şcolilor generale nr. 5 Pe- de educaţie politică şl cul 23 şi
preindustrializarea acestei trlla, nr. 1 Petroşani şi nr. l tură socialistă, în colaborare se v.
cu întreprinderea cinemato varia
valoroase bogăţii naturale Vulcan, o O nouă piesă se grafică judeţeană. în cadrul La
a patriei noastre. De ase află in pregătire Ia Teatrul schimbului de experienţă au Cer
stat
„Valea
Jiului“ din
de
menea. ni se spune că ac loc mai multe manifestări slabe
Petroşani : „Soarele şi luna“ jroliv
centul principal în întrea Exploatarea forestieră Valea Dobril. încărcarea lemnului din punctul Prisloapa Do- al cărei autor este unul din cinematografice. ninsr
ga activitate se pune pe Foto: VIRGIL ONOIU tre actorii teatrului. Alexan C. tOVĂNESCU servi
realizarea ritmică a planu