Page 77 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 77
•Sí fiu«
. &ÁIA as i
PROLETARI DIN TOATE TÁRILE,lJMtí-VA 11 în întâmpinarea glorioasei aniversării
a Partidului Comunist Român
Sesiune de comunicări ştiinţifice
Ieri au început la De şi legilor ţării, a princi
va lucrările sesiunii de piilor eticii si echităţii
comunicări ştiinţifice cu socialiste ; suveranitatea
tema ..Conceptul de lega in concepţia partidului şi
litate al Partidului Comu statului nostru ; trăsături
ilUI Român oglindit în o- definitorii ale • politicii
nist
perele tovarăşului Nicolae penale a statului nostru
A ;^ C 0 \| S | LI U L U I JUDETEAM Ceauşescu, secretar gene în etapa actuală ; forme
l
|
ULAR
şi metode folosite de or
ral al partidului, pre
şedintele Republicii So ganizaţia judeţeană Hu
cialiste România“, con nedoara a Asociaţiei Ju
Anul XXXIII, nr. 7 296 JOI, 23 APRILIE 1981 4 pagini — 30 bani sacrată aniversării a 60 riştilor pentru populariza
de ani de la făurirea rea legilor şi prevenirea
Partidului Comunist Ro faptelor antisociale ; prin
Campania agricolă de primăvară mân, organizată de Con cipiul prezumţiei de ne
siliul judeţean al Frontu
vinovăţie în cazul infrac
lui Democraţiei şi Unită ţiunii praeterintenţionate
imperativul acestor zile: ţii Socialiste si organiza La lucrările sesiunii au în dreptul penal român ;
ţia judeţeană Hunedoara
Codului-
algoritm izarea
a Asociaţiei Juriştilor. participat tovarăşii Ion penal român, şi utilizarea
Accelerarea ritmului la semănatul porumbului! 250 de participanţi — ca Ciucu, prim-secretar al calculatorului. electronic
Sesiunea reuneşte peste
Comitetului judeţean Hu
în soluţionarea cauzelor
dre de conducere din jus nedoara al P.C.R., pre penale de către organele
ţat, pregătitul terenului şi tiţie, procuratură, inspec şedintele Comitetului exe dé urmărire penală şi in
la erbicidat, acolo unde toratul judeţean de inter cutiv al Consiliului popu stanţele de judecată ;
Unităţile agricole de stat din cadrul Trustu este nevoie. Inginerii şefi, ne, notariatul de stat, co lar judeţean, Gheorghe principiul garantării drep
lui I.A.S. aii încheiat, aseară, însămînţările pe ceilalţi specialişti asigură legiul de avocaţi, jurişti, Chivulescu, membru al tului de apărare f demo
Întreaga suprafaţă planificată. cu competenţă şi responsa jurisconsulţi, activişti de Biroului executiv al Con cratismul socialist oglin
bilitate ca această lucra partid şi de stat, repre siliului central al Asocia dit în actele normative
Consiliul unic agroindus tuturor unităţilor C.A.P. re deosebit de importantă zentanţi ai organizaţiilor ţiei Juriştilor din Repu care reglementează acti
trial Simeria. Stadiul însă- cu săminţă de porumb din să se execute corespunză de masă şi obşteşti, ai blica Socialistă România. vitatea organelor locale
minţării porumbului putea grupa timpurie şi extra- tor normelor tehnice şi Ministerului J u s t i ţ i e i , în cadrul sesiunii au ale puterii şi administra
fi mult mai avansat dacă timpurie. Totul este pregă graficelor zilnice de lucru, Procuraturii Generale, fost prezentate în plen şi ţiei de stat ; rolul activ
nu intervenea „ploaia de tit — oameni şi maşini — să se încheie în cel mai Consiliului central al A- în secţiuni numeroase co al notariatului dc stat
aur" cum o numesc coope pentru a încheia în trei- scurt timp posibil. sociaţiei Juriştilor, ai Fa municări privind concep pentru descoperirea ra
ratorii, venită la timp şi patru zile bune de lucru Ce mai trebuie făcut ? cultăţii de drept de la U- tul de legalitate al parti porturilor civile reale din
cu l'olos. Cum timpul s-a însămînţatul porumbului. Ogoarele din toamnă, te niversitatea „Babeş-Bo- dului nostru oglindit in o-_ tre părţi în vederea în
îmbunătăţit, însămînţatul La pregătirea terenului se renurile însămînţate dar Iyai" din Cluj-Napoca, perele tovarăşului Nicolae făptuirii legalităţii so
a fost reluat cu toate for lucrează în două schim calamitate, să fie din nou precum şl ai organizaţii Ceauşescu, intre care : cialiste ; autocon ducerea
ţele disponibile. buri prelungite. Tractoriş arate şi însămînţate. Cape lor Asociaţiei Juriştilor preocuparea organelor şi muncitorească — princi
După cum preciza tova tii cu experienţă, cum sînt tele de parcele — în unele din municipiul Bucureşti organizaţiilor de partid piu fundamental al poli
răşul Pamfil Fugaciu, in Ioan Braşoveanu, de la Si cazuri destul de mari — şi din judeţele Alba, Cluj, din judeţul Hunedoara ticii .partidului şi statului
ginerul şef al C.U.A.S.C. meria, Ioan Tiliban şi Vio- să fie arate şi însămînţate. Mureş, Sibiu, Braşov, Ca- pentru asigurarea cunoaş nostru şi altele.
Simeria, la nivel de con rel Deteşan, de la Sîntan- raş-Severin, Timiş, Arad, terii, respectării şi apli Lucrările sesiunii con
siliu, pînă in' seara zilei de drei lucrează la însămîn- L. CRISAN Bihor. cării hotărîrilor de partid tinuă astăzi.
21 aprilie era însămînţată
63 la sută din suprafaţa
planificată. SITUAŢIA SEMĂNATULUI Momente memorabile ale unul drum eroic de luptă
— Care este situaţia în-
sămînlării porumbului pe porumbului
C.A.P.’? ( în procente pe consilii Activitatea primelor organizaţii comuniste
— Dintre toate unităţile unice agroindt ictnale )
cooperatiste pînă aseară
(20 aprilie) mai rămasă în pe teritoriul judeţului Hunedoara
urmă este C.A.P. Bobîlna, *
care din 62 ha planificate Făurirea Partidului Comu zare , in care se spune ca : tate. Ele oglindesc în mod
a însămînţat numai 37. nist Român, eveniment de în „Sîrbu Vasile din comuna Cer- pregnant împrejurările in ca
Cel mai bine stă C.A.P. Si semnătate istorică în viaţa băl, actualmente aflat liber re au luat fiinţă şi au acti
meria, cu 76 ha însămînţa- clasei noastre muncitoare, a la domiciliul său, se acuză vat aici primele organizaţii
te din 103 şi cu tot tere întregului popor român, a de delictul de propagandă comuniste după crearea
nul pregătit, şi, de aseme marcat o etapă nouă, supe (agitaţie), prevăzut şi pedep Partidului Comunist Român.
nea, C.A.P. Rapolt, cu 110 rioară in mişcarea revoluţio sit de art. 172, al. 1, cod pe Preţioasele mărturii dovedesc
ha din 160, iar terenul pre nară din România, comuniş nal, fiindcă cu ocazia săr că, incepînd din toamna a-
gătit pînă la 140 ha. Cele tii preluînd şi ducînd mai de bătoririi zilei de 1 Mai 1923 nului 1923, şi mai ales la în
lalte unităţi au efectuat parte idealurile luptei pentru muncitoresc, -a ţinut o întru ceputul anului 1924, aceste
însămînţări în proporţie eliberare socială şi naţiona nire la care s-a votat o mo organizaţii activau din plin,
de peste 60 la sută. Ne lă, cele mai bune tradiţii ale ţiune şi a răspindit manifes desfăşurind o largă activita
încurcă insă unele terenuri mişcării muncitoreşti. După te printre muncitori, prin ca te politică în rindul muncito
de la Asociaţia economică 1921, desfăşurîndu-şi activi re a căutat să provoace ura rilor din Valea Jiului.
intercooperatistă Bobîlna tatea, la început în condiţii clasei muncitoare contra cla Unul dintre aceste docu
care sînt sub apă. Aici a- legale apoi în ilegalitate, sei conducătoare, zicînd des mente este scrisoarea orga
vem 80 ha insămînţale din partidul şi-a concentrat aten pre această clasă, in moţiu nelor centrale ale partidului
180, altele 30 sînt pregăti ţia asupra. întăririi sale orga nea amintită, că le face tra adresată organizaţiei comu
te, iar cu restul... nu ştim nizatorice şi definirii liniei iul insuportabil şi creează niste din Lupeni, în preajma
ce vom face. sale generale politice în con numai legi de încătuşare a pregătirii Congresului al III-
Cine oferă o soluţie ? cordanţă cu situaţia din muncitorilor, chemînd pe lea, care a avut loc în anul
Este vorba despre citeva România acelei perioade. muncitori la luptă contra cla 1924 şi în care se arată :
zeci de ha de pămint, care, Printre numeroasele docu sei 'conducătoare“. „Tovarăşi ! in luna februarie
din cîte se exprima ingi mente care atestă activitatea In tezaurul arhivistic hune- partidul nostru va ţine con
nerul şef, încurcă socote primelor organizaţii ale parti dorean se păstrează nume gresul pe întreaga ţară. Da
lile conducerii consiliului. dului, abnegaţia şi curajul roase documente, intre care că va fi legal ori nelegal, a-
Pe de altă parte, remar Stadiul insăminţării porumbului în C.A.P. pînă în seara comuniştilor de pe meleagurile corespondenţa purtată de că ceasta o vom şti mai tîrziu
căm buna preocupare ce a zilei de 22 aprilie. hunedorene, cităm un frag tre organizaţiile comuniste de (peste citeva zile). înainte de
existat pentru asigurarea ment dintr-un „act de acu- pe aceste meleaguri cu unii ţinerea congresului ziarele
membri ai Comitetului Cen
tral al Partidului Comunist Prof. ION FRMILÂ
Român, precum şi conceptul
Oe ce nu vâ realizaţi planul la producţia fizica 1 primului lor raport de activi (Continuare în pag o 3-a)
Principalele cauze: lipsuri în aprovizionarea eu materiale; greutăţi in livrare ŞANTIER
I.M.C. Bircea a încheiat putea livra. Situaţia a durat făcute, sînt... 29,3 km. Pro al întreprinderii. „Una din
trimestrul I şi primele două cîteva săplămîni. Acum ne blema este în curs de re tre cauze este aceea că în Pe platforma industrială a I.V. Călan
decade ale lunii aprilie cu străduim să găsim bene zolvare — n.n.). La nisip tuna ianuarie, dar mai ales
restanţe cam mari la prin ficiari pentru a ne debloca sînt cele mai mari necazuri. in februarie, planul nostru
cipalele sortimente fizice pe şi a intra în normal. Cu toate promisiunile făcu de producţie la panouri mari
care le produce. De pildă, — Ce s-a întreprins pen te, tovarăşii de la balastie pentru locuinţe nu a fost Nodul gordian se desface
la B.C.A. (beton celular au- corelat cu cel al şantiere
toclavizat) a rămas sub pian INTERVENŢIA ZIARULUI LA I.M.C. BÎRCEA lor, care au ridicat produ , Călan (22 aprilie a.c. — răspundere. De la ingine
cu 13 790 mc. Discutăm cu se după nevoile lor, iar noi de la trimisul nostru). Du rul Constantin Cerburea-
tovarăşul Vasile Beşleagă, tru normalizarea situaţiei? re nu asigură cantitatea am ajuns în situaţia blo pă atîta timp era si cazul. nu, de la Direcţia generală
şeful biroului P.P.U.P. al — In privinţa varului, ne necesară de agregate. Fără cării depozitului cu produse Furnizorii de utilaje au de investiţii din cadrul
unitălii. De ce nu se reali vom aproviziona de la I.L. ele, fără var, păcura care finite ceea ce a condus la venit la faţa locului. Şi-au Ministerului Industriei Me
zează planul la acest sorti Chişcădaga, care începînd nu ne ajunge, cum să fa încetinirea ritmurilor de e- întocmit din nou grafice talurgice, am aflat că
ment ? din martie produce sorti cem planul ? De asemenea, xecuţie. chiar la oprirea ac de livrare şi se speră ca I.M.U.T. Moreni n-a avut
— In perioada trecută din mentul de var utilizat de trebuie rezolvată problema tivităţii. In aprilie, lucrurile totul să decurgă bine de a- tabla necesară utilajelor ce
acest an ne-am confruntat noi. (Vasile Deac, directo vagoanelor. De la începutul s-au redresat, însă, cu toa cum înainte, fapt pentru le execută pentru platfor
cu unele probleme privind rul I.L. Chişcădaga ne-a in anului, la desfacere, pe to te eforturile făcute. n-am care s-au şi început pre ma Călan ; la I.U.T. Buzău,
aprovizionarea cu nisip — format că poate asigura ne tal produse, minusul este de putut recupera integral res gătirile în vederea aprin capacitatea de producţie a
sortul zero la trei. Din cau cesarul de var pentru Bîr- peste 26 300 tone. Staţia tanţele acumulate. Ele în derii focului la batqria unităţii a fost necorespun
za lui am stat mai bine de cea, dacă se va rezolva C.F.R. Bircea Mică va trebui seamnă 861 mc panouri nr. 1. zătoare (din care cauză
11 zile. De asemenea, nu problema vagoanelor cister să respecte contractele pe mari, 1 600 mc stîlpi LEA. Dacă de acum în colo n-au respectat nici terme
am avut nici var măci nă UCES-ZCV şablonate. care le are. Aici, problema pe care nu se aşteaptă ca totul să de nele din angajament —• în
nat nici vagoane suficiente Vagoanele se aprobă numai Restanţe sînt şi la alte sor curgă bine, de ce nu s-a
şi la timp pentru desfacerea la distanţe de peste 30 km, timente. Despre cauzele lor L1VIU BRAiCA intrat în ritm pînă acum ? DORIN CORPADE
produselor. La un moment iar de la Bîrcea la Chişcă- ne-a informat tovarăşul O- Este o întrebare firească
dat produceam zilnic cît se daqa. cu toate măsurătorile limpiu Matei, inginerul şef (Continuare în oaq o 3-a) ce o adresăm factorilor de (Continuare în oaq a 3-a)
