Page 79 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 79
7 296 ® JOI, 23 APRILIE 1981 Pag. 3
Cooperaţia de consum — Activitatea primelor organizaţii (Urmore din pag. 1)
comuniste pe teritoriul hunedorean am putut-o rezolva este
desfacerea producţiei. Am
la nivelul înaltelor exigenţe actuale avut şi avem agregate, ci
TV: Anul ment, forţă de muncă (tot
(Urmare clin pag, 1) ţei, împreună cu actele com
.miţelor şi U.J.C.C. HUNEDOARA - LOCUL 2 PE RAMURĂ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PE 1980 promiţătoare, între care şi un ce ne trebuie), dar cum să
lor soeia- plan de împărţire a acţiunii produci cind n-ai cui livra ?
noastre vor publica ordinea comuniste cu un tablou no Pe de altă parte, planul este
de zi a congresului, precum plan şi, după cum se vede,
In întrecerea socialistă pe constituie producţia şi pres de prestări către populaţie, minal", Referitor la activita
td — Di anul 1980, Uniunea jude tările de servicii pentru iar construcţia de noi ma şi dările de seamă obişnuite tea comuniştilor se arătau ur restanţele... restanţe.
ll campio care se ţin la congres, pre
nul ţeană a cooperativelor de populaţie, caro sînt repar gazine nu s-a extins pe mătoarele : „Toţi membrii a- — Concret, ce aţi între
ari consum a ocupat locul 2 pe tizate în comunele şi satele măsura cerinţelor.. cum şi unele întrebări referi veau menirea ca la rindul prins pentru asigurarea des*
aţional ramură. Un succes bineme judeţului, în peste 400 de In anul care a trecui, s-au toare la părerile (punctele lor să facă propagandă pen facerii la acest sortiment ?
site de vedere) partidului. Con
r. ritat rezultat al eforturilor ateliere. Dezvoltarea acestui depus eforturi susţinute tru a obţine aderarea şl a — intervenţii la centrală,
economicit perseverente ale colectivelor sector s-a materializat în pentru a asigura o aprovi gresul va avea chemarea ca altor membri de partid. A- deplasări la principalii noş
ui de oameni ni muncii din anul trecut prin înfiinţarea zionare corespunzătoare, o mişcărilor partidului şi orga ceastă propagandă s-a fă tri beneficiari (I.R.E. Deva,
ii pe Pă-
1 ştiinţific reţeaua cooperaţiei de con a 65 unităţi noi în 28 de repartizare şi gospodărire nizaţiilor, care sînt încă foar cut in localuri publice, pe Sibiu, Cluj-Napoca. Baia
nâniei de sum. profite. Latura calitativă a cit mai judicioasă a fondu te tinere, să le dăm direcţii stradă şi ori unde aveau pri Mare, Satu Mare), dar...
mii a ţării dezvoltării constă în aceea lui de marfă pe unităţi, în lejul. De asemenea, s-a răs timp pierdut zadarnic. Ne
•an Traducînd în viaţă indi drepte, sănătoase, de luptă
caţiile conducerii partidu că s-au creat unele secţii cu vederea satisfacerii în tot şi pentru care e nevoie ca pîndit ziarul „Socialismul" şi am gîndit — contracte sînt
lui, cooperaţia de consuni volum şi rentabilitate spo mai bune condiţii a cerin- fiecare grupă şi secţie a „Munkas", precum şi prin peniru ultimele două tri
din judeţul nostru şi-a spo rită, cum sini cele' de re ■ ţelor populaţiei. Astfel, in partidului să facă obiectul cuvinte de convingere ale mestre ale anului — să de-
rit continuu aportul la paraţii aulo-moto, produce anul 1980 s-au desfăcut măr clasei proletariatului, aiătin-
constituirea fondului central rea de vopsele şi mozaic, furi cu peste 32 milioane lei discuţiei, care vor clarifica du-le oglinda vieţii comunis
de produse agroalimontare lîmplăriile, secţiile de ră mai multe faţă dc 1979. In adevărul, proiectele, precum te, care luptă pentru dezro
6,C(r Ra- şi preocuparea pentru con coritoare, mase plastice, di privinţa aprovizionării au şi fondarea, care sînt nece birea proletariatului şi înfrîn- De ce nu vă
neţii; 7,0» fer Io confecţii dc serie şi obţinut rezultate ce merită
0 Revista tractarea, convenţionarea şi sare partidului, pentrp a pu gerea burgheziei...".
iul mclo- preluarea unui volum tot altele. Cooperativele care evidenţiate cooperativele din tea cu o destulă energie Sub conducerea comunişti
1 de ştiri; mai mare de produse de la au -depus eforturi deosebite Orăştie, Certej, Orăştioara, realizaţi p anul
»cultători- în această privinţă sînt cele Turdaş, Mărtineşti, Unirea, continuo acţiunea de organi lor se ridică la luptă şi mun
de ştiri; gospodăriile populaţiei. Ast zare a partidului, a dispune citorimea minieră din zona
consiliul fel, in 1980, planul valoric din Biad, Beriti, Itia, Deva, Bucureşci şi Răchitova. şi arătarea celui mai favora Brad. Astfel, revendicînd la producţia
a antolo- ia contractări şi achiziţii a Haţeg. Fui Boşorod şi a- Semnificativ pentru dez dreptul la o viaţă mai bună,
mcitores^, telieie'e din Dobra, care voltarea şi modernizarea u- bil rezultat. Din care cauză,
patriotic ; fost realizat în întregime, incepînd încă de acum, se muncitorii care lucrau la so
tiri; 11,05 cu o creştere de 28,4 la în cursul anului trecut au nităţilor comerciale şi de ... | V . cietatea minelor de aur fizică?
iiiinciui uc uui ,,i „Ru
,.
13,20 sută faţă de nivelul obţinui extins colaborarea cu indus alimentaţie publică din re vor ţine încontinuu adunari, , da 12 apostoli din Brad, D ,
.
, ... ,
’
,
-tv.; 12,00 în anul precedent. O aten tria republicană şi în do ţeaua cooperaţiei de consum se vor discuta şi stabili toa in
12,05 Din meniul prelucrării metalu număr de circa 500, au de
ii nostru; ţie deosebită s-a acordat este faptul că au fost con te acele întrebări care de la clarat grevă la 2 decembrie
îico-ştiin- achiziţionării produselor lui. Măsurile luate in sec struite 14 unităţi noi, alte înfiinţarea partidului nostru 1924. Greva a durat pină la vansăm puţin aceste terme
„Ion Vi- pentru export: iepuri de torul producţiei şi al inves 36 au fost dotate cu mobi s-au pus şi care încă nu s-au ne şi să producem stîlpi, iar
,00 De Ia tiţiilor au condus la reali lier si cu diferite utilaje, 20 decembrie 1924, cind con
> univers casă, miere de albine, cai rezolvat. ducerea societăţii, sprijinită diferenţa de 3 000 mc încă
al; 10,15 reformă, melci, seminţe de zarea in proporţie de 101 iar prin cursuri organizate Vă veţi da silinţa, totuşi, de baionetele jandarmilor, a neacoperită cu comenzi fa
idulescu ; dovleac, nuci şi altele, fapt la sută a planului la pro au fost calificaţi peste 200 ţă de plan să rămînă pentru
rgani zare ducţia marfă şi prestări ser gestionari şi vinzători sau ca pentru atitudinea partidu silit o parte de muncitori să
55 Sfatul ce a condus la depăşirea lui în viitor, să ni se îna reia lucrul. La începutul lu eventuale solicitări pină la
uletin de planului la export. In acti vicii şi în proporţie de 103 lucrători în diverse meserii. nii iulie 1926, au intrat în sfîrşitul anului.
mbii ro- vitatea de contractări-achi- la sută a planului la total In privinţa activităţii coo inteze propunerile programu
>ăr şi te ziţii şi do export, cele mai investiţii. La capitolul pro perativelor de credit notăm lui. Totodată, secţiile şl gru grevă muncitorii turnători de — La total prefabricate,
— pro- că toate cele 18 cooperative la Uzina din Călan, deoare I.M.C. Bîrcea are în pe
,00 Orele bune rezultate le-au obţinut ducţiei de bunuri materialo pele sî-nt îndatorate, ca cel ce conducerea acesteia a re rioada analizată o depăşire
Cîntarea cooperativele de consum din s-au înregistrat şi unele ne din judeţ şi-au realizat şi mai tîrziu pină la data de
ccese ale Dobro, Cerlcj, Haţeg, Bu- depăşit- toţi indicatorii e- fuzat să le satisfacă reven de 7 864 mc. La unele sor
mâneşti ; ajunsuri ; .în special la pres conomico-financiări. 25 ianuarie, să ni se înain dicările. La 1 aprilie 1926, timente s-a depăşit planul
iri; 21,05 ceş, Brad, Zam, Bucureşci, tările către populaţie, unde teze o dare de seamă asu minerii din Lonea au declarat de aproape opt ori.
O zi in Pui, Unirea, Crişcior şi Sin- Toate aceste realizări ob
terii inu- dezvoltarea a fosE mai len- ţinute în îndeplinirea şi pra stării morale şi -mate grevă, ca urmare a conce — Da peniru că am mers
sJon stop tămăria-Orlea. lă, sub posibilităţi şi ne riale 1 '. dierii a 500 de muncitori, pe id'eca fabricării a ceea
e.'
Un alt sector al activităţii uniformă. In satele de mun depăşirea sarcinilor de plan Alte documente atestă am precum şi a suspendării tre ce se cere acum pe piaţă.
cooperaţiei de consum îl te’ sînt încă puţine unităţi şi a' angajamentelor asuma pla activitate desfăşurată în nurilor muncitoreşti către sa Depăşirile la fîşii cu goluri
te în întrecerea socialistă tele Cimpa şi Jieţ. Cei de la
pe anul 1980 reprezintă răs anul 1924 de organizaţia co (+3 445 mc), tuburi premo
punsul faptic al celor a- munistă din Vulcan, lată ce Vulcan părăsesc lucrul din (-¡-0,4- km), diverse prefa
I. U. M. Petroşani —- frimtaşă pe ramură proape 3 000 de oameni ai raportează organele de re . cauza salariilor scăzute, iar bricate (+6 934), aici îşi au
•ată (Pa muncii din reţeaua coopera in zilele de 9 şi 10 august, izvorul. Cum însă nu totul
lă a du- presiune în acest sens : „în depinde de noi, silitem încă
doara: Ieri, la Petroşani, a avut loc festivitatea înminării drape ţiei de consum faţă de grija ultimul timp în raza Petroşa minerii din Aninoasa au re restantiori la- unele produse.
Flacăra); lului şi diplomei de întreprindere fruntaşă pe ramura indus permanentă acordată de fuzat să presteze ore supli
rtal tSi- triei de utilaj petrolier şi minier în întrecerea socialistă pe partidul şi satul nostru sa nilor s-au răspîndit afişe co Pentru ca I.M.C. să-şi poa
planat muniste. Toate autorităţile« mentare. Adresîndu-se, intr-un tă realiza planul de produc
0 (Con- anul 1930, întreprinderii de utilaj minier din Petroşani, in ca tisfacerii în tot mai mare manifest clasei muncitoare de
108ANI : drul festivităţii, la care au participat numdroşi constructori de măsură o cerinţelor legate ne-am întîlnit şl în urma ho- ţie la toţi indicatorii se im
ig (Uni- utilaj minier, tehnicieni şi ingineri ai întreprinderii au fost e- de ridicarea continuă a ni tărîrilor luate, Siguranţa Pe pe aceste meleaguri, cu pri pune cu necesitate întrona
teanc dc lejul zilei de 1 Mai 1928, rea unei discipline severe,
îmbric) ; videnţiate eforturile depuse de harnicul colectiv de oameni ai velului de trai, a bunăstării troşani a descoperit complet
1 (Repu- muncii, contribuţia sporită a acestora la înfăptuirea progra întregului popor. Ei sînt ho- firul comunist, arestind toţi Partidul Comunist Român a- a unei ordini desăvîrşite,
La răs- mului de mecanizare a mineritului Văii Jiului. tărîţi ca şi in continuare să răta că această zi trebuie să atît în propria curie, cit şi
furtuni se mobilizeze cu conştiin indivizii in cauză. Cu aceas Ia C.F.R., la balastiere, la
'î: Prun-* Participanţii la festivitate au adoptat textul unei telegrame tă ocazie s-a identificat o or- fie „un strigăt de luptă con
ardelenii adresate C.C. al P.C.R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se ciozitate şi răspundere pen „S, tra ofensivei capitaliste şi îm întreprinderile care le pro
;reau să tru realizarea exemplară a ganizaţie comunistă ■ la Vul voacă greutăţi. Organele de
Itoresc) ; cretarul general al partidului, preşedintele republicii, prin care sarcinilor de plan. potriva prigoanei ce sugrumă partid trebuie să intervină
par (Mi- constructorii de utilaj minier din Petroşani se angajează ca în can. Cele opt persoane iden pe luptătorii clasei munci energic, să stabilească mă
Marto- cinstea aniversării a 60 de ani de la crearea P.C.R. să rea DOINA COJOCARU tificate s-au înaintat siguran- toare“.
(Munci- suri ferme pentru normali
A: ElviS lizeze peste prevederi o producţie netă valorică de 5 milioa Lupta muncitorilor hunedo- zarea cit mai urgentă a si
UCANI ; ne lei, 60 tone utilaje miniere şi 10 tone piese de schimb. reni împotriva ofensivei pa
x (7 No- tuaţiei descrise. Vom reveni
loara cu tronale, între anii 1924—1928 în întreprindere la începu
jaua ro- s-a desfăşurat cu toată in
Bilet Caravana socSo-ştimţifică tul lunii mai pentru a con
[inerul) ; tensitatea, pentru că aici in semna cum se acţionează în
abo la fluenţa partidului comunist vederea realizării sarcinilor
Ultima Ziua de ieri, 22 aprilie, nematografe au fost pro
2 — se- a caravanei socio-ştiinţifi- iectate filme documentare era deosebit de puternică. fizice.
GEOA-
de tran- ce care îşi desfăşoară ac şi artistice. De asemenea,
ultură) ; tivitatea la Deva şi Pe- la Deva, în Piaţa Victo
printre riei (în faţa Casei de cul
BRAZI: trila a fost consacrată ta. Acest lucru il ştia şi ’
eşti via- „Zilei filmului stiinţifico- tură) au fost proiectate, Maria Popa, din Vulcan, |
,ra soţie seara, filmele documen- íilíiTíííiil
Jocuri tehnic şi de popularizare tai—ştiinţifice : „Geneza dar a crezut că intre a- I
»); Sl cultural-ştiinţifică“. [ tîta lume îşi va pierde J
in plus religiei“, „Din culisele urma. S-a autoservit cu 1
Drapelul în şcoli, întreprinderi, spiritismului“ si „Spre
ELARI : aşezăminte de cultură, ci alte planete". obiecte de îmbrăcăminte *
>r (Mun- © Pastile tle argint. în valoare de circa 1000 j
Florin Popescu, electri- de lei. Dar cind să se
cian la atelierul electric strecoare fără să-le plă-
Nodul gordian se desface al I.M. Livezeni s-a gin- tească, a fost invitată la
>RES dit să-şi rotunjească ve- organele de miliţie. De a-
nilurile pe nemuncite. Şi, colo, desigur, va fi invi-
(Urmare din pag. 1) nometre, panouri electrice.
i din 22 La data de 3 aprilie 1981 fiindcă tot lucra el cu tată la insţanţa de jude-
cată.
multe armături nu erau contactele electrice, care cată. Invitaţie.. . de du-
30 septembrie 1980 trebu Vedere (lin Cîmpu lui Neag. sînt prevăzute cu pastile rată. rată.
iau livrate toate utilajele); contractate. Foto: VIRGIL. ON OU! de argint, şi-a zis că aici Crimă la bufet. In- J
bufet. In-
0 Crimă la
0
la C.I.C.M. Bistriţa electro- ...Comisia a efectuat un trebuie dată lovitura, credibil, şi totuşi s-a în- *
filtrele au fost întîrziate inventar general pe viito Azi^ cîteva, miine cîteva tîmplat. în ziua de 21 a- |
cu mai mult de un an — rul flux de producţie al pină a furat nu mai pu- prllie a.c„ în jurul orei *
cauzele sînt interne şi ţin cocsului. S-au soluţionat şi spectacol pentru mineri, ® ţin de 287 astfel de paşti- ig, j bufetul restauraţi- î
O brigadă ştiinţifică a casei
n
de lansarea fabricaţiei; la multe probleme ce vizau de cultură se deplasează as le. Iar cind a fost prins, tului „Bachus“ din Deva I
I.U.C.F. Rm. Vîlcea, bene importul. Furnizorii de uti tăzi in mijlocul lucrătorilor mai avea în^ dulapul său a pătruns ca o furtună î
ficiarul (I.V. Călan) a de laje vor căuta să asimileze de la abatorul Şoimuş al în de scule încă 99 de pastj- Napoleon Truţă, finisor- I
„Avicola“
treprinderii
Mintia,
pus cu întîrziere contrac subansamble, piese şi ma
pentru teriale ce trebuiau impor e în cadrul manifestărilor iar un lector de la casa de le gata să le facă... nevă- vopsitor la Ţesătoria de ■«
Vremea tele, iar în virtutea aces dedicate sărbătoririi a G0 de cultură va prezenta rnîine, la zute. N-a reuşit. Este cer- mătase şi şi-a ucis soţia, |
u cerul tei stări de fapte era şi fi tate. ani de la făurirea P.C.R., întreprinderea' de morărit şi cetat în stare de arest. Eugenia Truţă, ospătară), *
panificaţie, expunerea „G0 de
sufla resc să se întîrzie produc Să revenim însă la titlul membrii cercului de studiu
i nord- individual do pe lingă Cabi ani de ia crearea P.C.R.“. e Curînd însă, pentru o pe- la această unitate, apli- *
minimă ţia. însă, la T.V. Călan, a- acestei cronici. Nodul în netul judeţean pentru activi Comitetul sindicatului şi com noadă, el se va face... cîndu-i mai multe lovi- «
de
protecţia
partimentul
ade, Iar cesta nu a fost singurul cepe să se desfacă, dar de tatea ideologică şi politico- muncii dc la întreprinderea turi cu cuţitul. Din pri- »
i 20 de contract depus cu întîrzie sigur, nu singur. Putea fi cducativă (cadre de conduce de lianţi organizează, în 27 nevăzut. mele cercetări rezultă că (
re din economia municipiu
A şi 25 re. în aceste ultime două desfăcut mai demult dacă lui) au participat «zilele tre aprilie, o masă rotundă pe ® Autoservire. Magazi cei doi se aflau in divorţ. J
va răci săptămîni s-au' mai trimis şi M.I.M. asigura necesa cute la o dezbatere pe tema: tema : „Propaganda pe linia nul „Ulpia" din Deva este Ca urmare a acţiunii cri- |
al va fi încă 30 de comenzi spre rul de tablă p e n t r u „Experienţe hunedorene £n protecţiei muncii in scopul e- mare şi primeşte zilnic
ploi lo- înfăptuirea p r o g r a m u l u i ficlenţci Instruirii personalului minale a lui N.T.. rămîn *
Paşcani, „Balanţa“ Sibiu. I.M.U.T., dacă la I.V. Că partidului privind introduce muncitor". Vor participa ca multe sute de cumpără
wra- fără părinţi doi copii mi- J
în ge- F.E.A. Bucureşti. Să zicem lan s-ar fi produs mai mul rea şi aplicarea noului me dre tehnice, maiştri, şefi de lori. Unele raioane sînî nori. în continuare, cer- J
secţii şi de formaţii, a Vi
cerul c-au uitat saîi că... din cau canism economico-financiar“,
r cădea tă fontă, clacă. în general, o La E.ftI. Deva a avut loc neri, după-amiază, de la o- cu autoservire, ceea ce cotările le efectuează
loaie şi za pădurii n-au văzut co ar fi fost o mai mare co marţi festivitatea de înmina- rele 18, orchestra de muzică nu înseamnă si fără pla- Procuratura judeţeană.
a sufla pacii ? Şi pentru construc rc a Diplomei de întreprin uşoară a casei de cultură va
eări lo- tori se mai ridică unele laborare şi in acelaşi timp dere evidenţiată pe ramura prezenta, în sala mare, un
i. (Me- o coordonare între toţi fac minieră Sn întrecerea socia frumos speetacol-coneert pen Rubrică realr/a'ă cu sprlhnul
I : Lu- probleme legate de apro listă pe anul 1980. Cu acest tru tinerii municipiului. Inspectoratului 'ic 'n'o’ne
vizionarea tehnico-matoria- torii participanţi la inves prilej, formaţiile artisliee ale
lă : cabluri, robineţi, ina- tiţie. E.M, au prezentat un frumos MIA VOICU