Page 81 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 81
SALÂ UbJfU"''
mi ii sui emilii |i ram
A
industria municipiului Hunedoara Pe^platiorma
de investiţii
se va afirma în continuare ea
a LV. Calan
inia din principalele forţe -
S-a aprins
economice ale judeţului focul la
Convorbire cu tovarăşul BRiNCOVEANU POGEA, bateria tir. 1
pr.im-secretar al Comitetului municipal
Hunedoara al P.C.R. Evenimentul mult aştep
tat de către toţi coi' care
îşi desfăşoară activitatea
— Municipiul Hunedoa deşi nu au predat la ter-.
ra — cu puternicele salo men unele obiective. De a- pe noua platformă, siderur
colective de siderurgişti, semenea, mai menţionez gică a Că lanului s-a pro
la
dus.
punerea
După
mineri şi constructori, ob că, în afara C.S.H., toate punct a reglajului automat
ţine an de an rezultate celelalte unităţi economice al staţiei de bigaz (pentru
bune în producţia materia din municipiu şi-au înde efectuarea încălzirii), tre
P.C.R. — făuritorul idealurilor naiiunü române lă, metalul de Hunedoara plinit şi depăşit indicatorii cerea bateriei pe alimenta
fiind demult cunoscut şi
c apreciat în ţară şi peste de eficienţă economică. electrică şi reglarea su
rea definitivă cu energie
Deci, în general, un bilanţ
Angajare responsabilă pentru înfăptuirea pozitiv. * papelor de la gazele arse
hotare. Care este, tovarăşe
— Zăbovind încă puţin
prim-secretar, bilanţul pri
(la care nu se va mai
mului trimestru din acest în perimetrul cifrelor, ob gurul lucru ce mai trebuia
umbla timp de 18 ani) sin
servăm însă că, pe primul
an şi cincinal ?
obiectivelor noii revoluţii agrare graiul cifrelor. Am depăşit trimestru al anului, muni făcut era aprinderea tocu
— Să ne exprimăm prin
cipiul Hunedoara nu şi-a
lui. Şi a fost aprins !
producţia marfă cu 17,8 realizai planul la unul din Ad evăr a t a n u mă ră t o a r e
milioane lei, plusuri mai tre indicatorii săi de bază inversă a început. Peste 78
gricultură transpun în fapt
politica agrară a partidului, mari la acest indicator în- — la export •—, indicator de zile cit durează perioa
VIOREL OCOŞ registrînd C.S.II. — 25,9 la care nu a avut nicioda da de uscare şi încălzire a
în asemenea elemente îşi
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. are resursele noua revoluţie milioane lei şi I.M.H. — tă restanţe, ci numai de zidăriei pereţilor, vom
agrară,- pe care trebuie s-o 3,1 milioane lei —, am li păşiri, Acest fapt a grevat consemna începerea pro
înfăptuim, revoluţie a cărei vrat suplimentar economiei asupra realizării planului ducţiei de cocs la prima
Politica Partidului Comu forţa lor creatoare şi mobi strategie a fost elaborată cu naţionale 2 400 tone cocs, la export la nivelul jude baterie din platformă, u n i
nist Român de edificare a lizatoare. Cincinalul 1976— contribuţia esenţială, nemij 30 400 tone fontă, 7 000 tone ţului. S-a întîmplat ceva că in felul ei, pentru că
României socialiste multilate 1980, recent încheiat, demon locită a secretarului gene oţel, 2 900 tone laminate, deosebit ? De asemenea, nu este utilată cu echipament
ral dezvoltate, cu o economie strează cu mare putere con ral al partidului, tovarăşul 300 tone fier în minereu a fost îndeplinit planul ,1a românesc şi pusă in func
în continuu proces de as vingătoare progresul neîntre Nicoiae Ceauşescu. marfă, 300'tone talc, 21 000 investiţii, chiar dacă con ţiune de specialişti români.
censiune şi modernizare, o- rupt, continuu ascendent al structorii şi I-au realizat. Munca proiectanţiim. a
glindită corespunzător în ni agriculturii noastre socialiste. in economia judeţului Hu tone dolomită, .12 000 bucăţi Sînt şi aici nişte cauze a- furnizorilor de utilaje si a
velul de viaţă şi civilizaţie In acest sens este suficieTit nedoara, ponderea agricultu tricotaje. Precum se poate parte ? constructorilor a căpătat
al întregului popor, situează să amintim depăşirea simţi- rii in valoarea totală a pro observa, rezultate mai bu contururi precise,' Un nou
agricultura ¡«trs ramurile e- ducţiei nu este mare. insem- ne au obţinut siderurgistii, — Am să răspund întii obiectiv industrial, de im
conomice de bază. nătatea ei economico-socială minerii şi tînărul colectiv la a doua întrebare, direct,
constă însă în faptul că al cu cărţile pe faţă. Nu portanţă deosebită va Intra
Subliniind acest adevăr, de la întreprinderea de tri aurind în circuitul econo
cătuieşte b puternică bază
secretarul general al parti cotaje — pentru care me
de aprovizionare a populaţiei Convorbire consemnată de miei naţionale. O temelie
dului, tovarăşul Nicoiae judeţului cu produse agro- rită toate aprecierile. Bine pentru viitoarele producţii
Ceauşescu, arăta la cel de-al DUMITRU GHEONEA
alimentare, De aceea, grija au muncit şi constructorii de fontă şi oţel, pentru
ll-lea Congres al ţărănimii : deosebită manifestată de — I.C.S.II. depăşind,u-si dezvoltarea ■ economiei na
„Pornind de ia principiile partid faţă.de dezvoltarea a- planul la toţi indicatorii, (Continuare in pag. a 2-a) ţionale.
generale ale socialismului şi cestei ramuri de bază a e-
de la realităţile concrete ale conomiei naţionale s-a ma
ţării noastre, Programul parti
dului, Congresul al Xll-lea au terializat cu pregnanţă şi în CINSTIRE HĂRNICIEI
trasat ca obiectiv central dez agricultura judeţului nostru.
voltarea necontenită şi pu Pe temelia trainică a indus G.I.G.C.L. HUNEDOARA-DEVA - l.C.l.T.P.L.C.I.M. - EVIDENŢIAT
ternică, atit a industriei, şi trializării socialiste, agricultu PE RAMURĂ
îndeosebi a producţiei de ra a cunoscut profunde trans FRUNTAŞĂ PE RAMURA
materii prime şi energetice, formări revoluţionare, reflec La Deva, a avut loc ieri, festivitatea in-
cit şi a agriculturii - ca ra tate in consolidarea şi dez Ieri, a avut loc, la Grupul întreprinderilor mînărli Diplomei de unitate evidenţia
muri de bază ale economiei voltarea noilor raporturi so de gospodărie comunală şi locativă Hune- tă pe ramură in întrecerea socialistă pa
naţionale. în acest spirit, toare a nivelurilor medii a- ciale de la sate, in baza ei doara-Deva, festivitatea înmînării Diplomei anul 1980, Institutului de cercetare, ingi
partidul asigură, odată cu nuale în producţia agricolă tehnico-materială, în creşte de onoare de unitate fruntaşă pe ramură nene tehnologică şi proiectare pentru lu
progresul neîntrerupt al in a ţârii, depăşire concretizată rea continuă a producţiei, în colectivului de muncitori, tehnicieni, ingineri crări, construcţii şi instalaţii miniere din De
dustriei, ridicarea la un ni in 4,5 milioane tone cerea îmbunătăţirea rezultatelor e- şi funcţionari, pentru rezultate deosebite în va. La festivitate au participat cercetători,
vel şi mai înalt a rolului a- le, 560 000 tone carne, 10,3 conomice din unităţile agri proiectanţi, oameni ai muncii din cadrul in
griculturii in dezvoltarea e- milioane hectolitri lapte şi^ cole socialiste. întrecerea socialistă pe anul 1980. Jn ca stitutului. Cu acest prilej s-au subliniat e-
chillbrată a întregii econo altele, faţă de nivelurile rea Lo sfîrşitul anului 1980, drul festivităţii, la care au participat forturile depuse de colectivul institutului in
mii, în satisfacerea cerinţelor lizate în cincinalul 1971—1975. zootehnia - sector de bază numeroşi oameni ai muncii fruntaşi în pro vederea materializării cu succes a sarcinilor
de viaţă ale poporului, în Atingerea unor asemenea în agricultura judeţului — a ducţie din cadrul grupului, secretari ai or trasate de conducerea partidului, pentru in
întreaga operă de construc niveluri de producţie a fost cunoscut, faţă de 1975, un ganizaţiilor de partid şi U.T.C., membri ai tensificarea şi aprofundarea activităţii de
ţie socialistă". posibilă datorită înfăptuirii in spor de 5 100 capete bovine, consiliului oamenilor muncii la nivel de cercetare, în scopul găsirii unor noi metode
Aceste orientări fundamen agricultură a unor cuprinză peste 58 000 capete porcine grup, au fost relevate eforturile perseveren de exploatare, cit mai eficiente, de elabo
tale privind dezvoltarea agri toare programe de investiţii, şi 3 100 capete ovine. Cores rare a unor tehnologii moderne de valorifi
culturii, aplicate cu consec chimizării şi mecanizării ei, punzător acestor creşteri în te depuse de întregul colectiv şi rezultatele care complexă a zăcămintelor, chiar si a
venţă de partidul nostru, mai aşezării sale pe bazele cu efective au sporit livrările la deosebite obţinute în activitatea de gospo celor sărace în substanţe minerale utile.
cu seamă in ultimii 16 ani, ceririlor înaintate ale ştiinţei fondul de stat cu 29,7 la su dărie comunală şi locativă, transporturi, mi Participanţii la festivitate şi-au exprimat ho-
de cînd ia conducerea parti şi tehnicii. în acelaşi timp, tă la carne şi cu 42,2 la sută că industrie şi prestări de servicii, investiţii, tărîrea de a-şi amplifica eforturile pentru
dului şi a ţării se află tova ele se dotoresc consecvenţei la lapte. Faţă de cincinalul rezultate a căror încununare este înalta a- transformarea ştiinţei într-un mijloc cit mai
răşul Nicoiae Ceauşescu, îşi cu care organizaţiile de preciere acordată prin atribuirea Diplomei eficient al creşterii economice, pentru în
dovedesc din plin,, prin re partid, consiliile populare, de onoare de unitate fruntaşă pe ramură. făptuirea saltului calitativ în toate dome
zultatele obţinute, justeţea, toţi oamenii muncii din a {Continuare în pag. a 2-a) niile de activitate.
Pe ogoorel© judeţului — ultimele bătălii pentru
* i
Î N C H E I E R E A S E M Ă N A T U L U I ?
Primarul comunei Bre agricole de pe raza comu
tea Româna tovarăşul nei, deoarece ritmul înre * m MUNCA PATRIOTICA. '
U i e c i ş l i i din cadrul fe
Gheorghe Cuteanu, tie asi Oampanla agneolă de primăvară gistrat ajunge la 15—18 { I.C.S.A.P. Hunedoara au a
gura că In cele cinci coo ha pe zi. »i N
* organizat mai multe ac-
perative agricole din loca C.A.P. Gînţaga şi VÎIcele, ieri 65 ha din cele 80 pla în ceea ce priveşte cali | ţiuni de amenajare şi în- ]
litate însăminfarea porum care mai aveau de însă- nificate. în aceste condiţii tatea, se poate aprecia că s frumuseţare a zonei Chizi- „
bului se desfăşoară în con- mînţat cîte 15 ha fiecare. în cursul zilei de azi se s-au tăcut lucrări bune. Au dului, a locului lor de *
prilej
1
muncă*
Cu
acest
difluni bune. Ieri, 23 apri Ea unitatea agricolă din preconizează să se încheie fost efectuate arături şi ' s-au colectat sticle, burca- -
lie, unitatea agricolă din Ruşi au fost semănate pînă lucrarea în toate unităţile discuiri pînă terenul a fost | ne, maculatură, alte mate- I
Bretea Strei a încheiat pu mărunţii foarte bine. în I riale refolosibiic in valon- *
nerea sub brazdă a semin acelaşi timp s-a efectuat re de 5 000 lei, sumă care »
ţei de porumb. Marcel Pe- C.A.P. LUNCA Şi CĂRĂSTĂU AU ÎNCHEIAT erbicidarca. Meean izatorii 5a intrat In contul organiza- !j
truţa. inginerul şef al coo Gheorghe Oaidă, Ludovic ' ţiei. (Vasile Grigoraş, cores-
perativei.. ne spunea : SEMĂNATUL PORUMBULUI Rostaş, Gherasim Sicoie, I pondent). rg EXCURSIE. 160 B
— Însămînţăm ultimele loan Gherghinoiu. Aurel «, de elevi de Ia Şcoala ge- „
suprafeţe din cele 110 ha Primarul comunei Iîaia dus contribuţia mecaniza Grozav, Victor Păduraru, ucrală nr. 4 Deva, însoţiţi a
de profesori diriginţi, au 1
ce le avem planificate de Crî.ş, Aron Medrea, torii- Ioan Muntea, loan loan Rîmbetea şi alţii, sub s beneficiat de o excursie Ia >
pentru porumb boabe. Am ne-a comunicat că două Drăgoi si loan Belea, ca îndrumarea permanentă a ) Peştera Urşilor. Timp de j
mers cu o viteză de 17—18 din cele patru unităţi a- re au muncit la C.A.P. specialiştilor, au efectuat J două zile elevii au făcut *
ha pe zi. am efectuat o- gricole din localitate — Punea, şi loan Boia şi Ni lucrări de bună calitate, o interesantă documentare J
dată eu semănatul şi erbi- cooperativele din satele coiae Culda, de la C.A.P. au stat la volanul tractoa în acest monument al na- jj
cidarea totală a terenului. v turii, denumit pe drept cu- „
Punea şi Cărăstâu — au Cărăstău. Celelalte uni relor din primele ore ale j vini ..palat subteran“.
în aceeaşi zi a încheiat încheiat, ieri, ' semănatul tăţi agricole de pe raza zilei pînă seara tîrziu.
semănatul şi Cooperativa porumbului pe întreaga comunei — Ţebca şi Riş Iată de ce se poate spu-
agricolă de producţie din suprafaţă planificată — ca — se apropie şi ele de
Cuptorul de ars var de Bretea Română. Maşinile 41 ha şi, respectiv, 40 ha. încheierea semănatului la TRA1AN SONDOR
la IX. Clxişcădaga. de semănat devenite dispo
Foto: VIRGIL ON'Ott! Pa acest succes şi-au a- porumb.
nibile au fost trimise !a (Continuare în pag. o 2-a)
