Page 82 - Drumul_socialismului_1981_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM

Flecare adunare, urmată de măsuri concrete, Campania agricolă de primăvară

iiecare măsură — însoţită de acţiuni eficiente
(Urmare din pag. 1) din această primăvară s-a
Biroul organizaţiei- de In general, este vorba doar zic aşa, a oamenilor Ia si­ fost încredinţată şefului de situat statornic şi compe­ 16.00 Telex
bază nr. 3 din ateii era 1 (5 de 3-4 astfel .de măsuri, cu tuaţia nouă. Pe de altă atelier, cea care se referă ne că afirmaţia primarului tent comitetul comunal de 16,05 Teleş«
al I.M.M.: R. Simeria a c •iş- bătaie precisă în timp, loc parte, sîntem încă sub ni­ la încadrarea în termenele comunei .în legătură cu partid, consiliul popular, ca 16,30 Emisi
ti gat o e.Niperienţă bună î-n şi cu răspunderi pe comu­ velul indicelui de utilizare de revizie — maiştrilor mersul însămînţării porum­ factori dinamizatori ai lu­ manii
(începerea şi pregătirea a- nişti. Adunarea le dezbate, planificat. Dumitru Oprean şi Emil bului este confirmată de crărilor. Acest fapt a asi­ 18.25 Itezull
dunărilor generale, urmă- de cele mai multe ori le Pornind de la această Ivonici ş.a.m.d. Ce am în­ fapte. Nici nu se putea gurat însămînţărilor un 18,35 La v
rind cu insistenţă eres itC- completează, după care le stare, am stabilit patru treprins ? în privinţa re­ altfel, dacă precizăm că în ritm accelerat şi o calitate pentri
rea elicientei acestora în adoptă. măsuri vizând : utilizarea partizării raţionale a for­ fruntea campaniei agricole ridicată. • auto
soluţionai- ea problemelor a- — Să ne referim concret completă, pe două si trei ţei de muncă, astfel îneît să LA GRADINA DE LEGUME A C.A.P. BRAD : 18,50 1001 t
nai izate. la o adunare. schimburi, poliservirea, ini­ asigurăm un indice cores­ 19.00 Telcji
în legă tură cu aceasta, punzător de utilizare, am Se impun intervenţii energice, 19.25 Aciua
am avut o convorbire cu simţit că nu toţi lucrătorii 19.15 Pârtie
tovarăşul luliu Bogdan, se­ VÎATA DE FABTID se îndeamnă să lucreze pe al î
cretarul organizaţiei de noile utilaje. Atunci am re­ altfel... culegem legumeie liste
partid. curs la consultare şi astfel cui tur
— Luăm adunarea gene­ ţierea unei instruiri supli­ am repartizat oamenii ţi- luţion
— Cum procedează bi- rală din luna februarie. mentare a muncitorilor şi fa toamnă!
roul, tovarăşe secretar, pen­ Am analizat preocuparea respectarea programului de nînd seama si de opţiunile 20.15 Teatri
lor. Şi-au exprimat dorinţa
tru ca fiecare adunare să organizaţiei de bază pentru revizii şi reparaţii, însoţită De la inundaţiile din tehnicianul horticol Teodor al VII
se manifeste ca moment de îmbunătăţirea indicelui de de creşterea răspunderii în să lucreze cu aceste strun­ martie a.c., a treţut mai Groza. Apoi, se acuză lip­ .Shake
comuniştii
guri
Sirnion
eficienţă ? utilizare a maşinilox'-unel- exploatarea raţională a ma­ Moţa, Nieolae Cismaş, Io- bine de o lună de zile. Am sa forţei de muncă. Să tot a te
BBC.
— După convingerea te. Sarcina este mereu ac­ şinilor unelte. sif Buda, Ioan Ilomorodean, revenit la grădina de legu­ cauţi şi nu găseşti mai 21,40 Pârtie
noastră, o adunare care nu tuală,' derivată din orientă­ — Bănuind că aceste mă­ luliu Groza şi alţii. în a- me a C.A.P. din Brad în mult de 20 de membri coo­ tul in
se soldează cu. măsuri ca­ rile date de Congresul al suri au în spatele lor răs­ celaşi timp, am deschis un ziua de 22 aprilie a.c., pen­ peratori. întreprinderile misiui
pabile să determine îmbu­ XlI-lea, din cuvîntăiule punderi date unor comu­ curs de perfecţionare a ca­ tru a consemna cum s-a care au solarii repartizate 22,10 Teleji
nătăţirea activităţii în do­ t o v a r ă ş u l u i Nieolae lificării, în care sînt cu­ acţionat în vederea înlătu­ trimit oameni la grădină,
meniul analizat nu prea are Ceau.şescu. Şi pînă acum nişti sau grupe de comu­ prinşi 123 muncitori. în a- rării efectelor provocate de dar — cum am constatat .şi
apele revărsate ale Grisu­
raţiune. în consecinţă, in­ am acţionat în această di­ nişti, vă rugăm să vă refe­ cest fel urmărim înfăptui­ noi — îi apucă repede do­
diferent cine întocmeşte recţie, dar acum se impu­ riţi la ceea ce aţi între­ rea pas cu pas a fiecărei lui Alb, la ce şi cum lu­ rul de casă şi... pun sapa
crează membrii coopera­
materialul ce se supune nea o analiză ce avea ca prins în intervalul trecui măsuri, acţionînd operativ, tori. Ia-tă ce ani constatat î jos. în asemenea condiţii
dezbaterii, obligatoriu este punct de pornire faptul că de la adunare. la obiect. grădina de legume din BUCUIIE
însoţit de propuneri pentru atelierul, fiind nu de prea — Desigur, fiecare măsu­ Iată doar o expresie a 12 cadre TESA de la Brad (serele) nici într-o dioprogran
lună nu vor fi replantate.
anumite măsuri. Acestea multă vreme dotat cu uti­ ră adoptată de adunare este unui stil de muncă nece­ I.M. Barza se aflau, în tim­ Preşedintele C.A.P. Brad, Radiojurna
presei; 8,1«
pul lor liber, la grădină.
se cristalizează în timpul laje noi, cu care nu s-a dată în răspunderea comu­ sar pentru că este eficient. Tovarăşul Nieolae Stoica, Mircea Oprişa, sublinia : c*»ilor; 9,00
consultării comuniştilor şi mai lucrat la noi, era ne­ niştilor. De pildă, sarcina şeful serviciului personal „Ne trebuie urgent un trac­ 9,0.» Răspill
lor; 10,00
al pregătirii materialului. voie de o adaptare, ca să privitoare la poliservire a CORNEL ARMEANU de la această unitate, ne tor cu lamă (S 650), două 10.05 Atlas
spunea că tocmai au termi­ bascule, un „Ifron" sau Ştiinţa şi ’
dii de estr;
nat două solarii (săpat fadromă. Acum trebuie să de ştiri;
intervenim cu toate forţe­
înfăpt şanţ, întins folia de polie­ le, să fim ajutaţi mai mult radio-tv. ;
ăptuîrea obiectivelor
trio ti ce; 11
împrăştiat
sîrma,
tilenă,
gunoi de grajd etc.). Şase de'întrepr in denie din oraş, citate; 12,ot
12.05 Revisi
pentru că tot ce facem, fa­
noii revoluţii agrare tineri de la Secţia de mo­ cem pentru noi". tistului am
1 la 3; 15,
bilă, îndrumaţi de Aurel
Bulzesc, executau aceleaşi Organele orăşeneşti de 16,00 Rai
Partidul C
(Urmare din pag. 1) programe, la sfîrşitul anului operaţii. In cîteva solarii, partid au luat măsuri ca, arhitectul
1985, livrările de carne de cinei cooperatoare plantau de azi, utilajele solicitate tre socialii-
bovină Ia fondul de stat vor tomate. Şefa lor de echipă, să fie trimise la grădină, 16,55 Sfatul
1971-1975,. în cincinalul 1976- trebui să ajungă la mai mult tînăra Maria Birău, alerga să se acţioneze în ritm in­ Buletin de
tece popul;
1980’ s-au obţinut mai mult decît dublul celor din 1975, de la un tunel la altul, dă­ tens. Pe de altă parte, noi ’81 ; 17,50
cu aproape 265 000 tone ce­ depăşind cu 86,9 la sută pe dea sfaturi, punea efectiv sugeram celor în drept să „Armonia“
reale, cu peste 138 000 tone cele ale anului trecut, iar li­ mina, organiza activitatea. organizeze activitatea oa­ rii; 18,30 P»
legume, cu 200 000 tone car­ vrările la lapte trebuie să se Lingă grajduri alte patru menilor din întreprinderi, In îrftîmpi
1 şi 8 nu
tofi şi cu aproape 40 000 to­ tripleze faţă de nivelul anu­ femei din echipa Măriei a elevilor, pe două schim­ folcloric; :
ne fructe. Conduşi cu compe- lui 1980 ; livrările de carne Nistora spălau morcovi. buri, în .aşa fel incit ziua filme; 21,Of
tenţâ de organele şi organi­ de porc vor trebui să ajun­ Şi... atît. de muncă să fie folosită in­ 21.05 Parti*
mint; 21
zaţiile de partid, oamenii gă de la 7 200 tone în 1975, tegral. De asemenea, tre­ 21,35 Succe
muncii din agricultura jude­ la 25 000 tone în 1985, spo­ Cum s-a acţionat pentru buie făcută Ordine si disci­ şoare rom.
ţului nostru au dovedit şi ruri însemnate de producţie înlăturarea mîlului depus plină cu toţi cei care lu­ intr-o oră
stop muz ii
dovedesc prin fapte că sînt fiind prevăzute şi la ouă şi între 10 şi 40 de cm gro­ crează aici, începînd cu
hotârîţi să-şi sporească ne­ carne de pasăre. sime ? Deducem din urmă­ cooperatorii şi pînă la re­
contenit contribuţia la spori­ La sfîrşitul acestui cincinal, toarele : pînă în ziua rai­ prezentanţii întreprinderi­
rea rodniciei pămîntului, la producţia anuală de cereale dului nostru erau curăţate lor. Iar inginerului Ştefan mm
creşterea substanţială a pro­ boabe va trebui să ajungă doar 52 de solarii din 109; Moise, repartizat din par­ BlwAS'
ducţiei agricole vegetale şi la .168 600 tone, cea de sfeclă 44 de solarii acoperite; to­ tea C.U.A.S.C. Brad la gră­ DEVA: I\
animale, la îmbunătăţirea în de zahăr la o medie de 31 mate plantate în 13 (ceea dină, îi propunem să nu tria); Luni
permanenţă a aprovizionării tone la hectar, producţia a- ce înseamnă aproximativ mai fie atît de indiferent rerii, scj
H U N E D
populaţiei. nuaiă de iegume va totaliza 33 ari); pregătite pentru de ceea ce se întîmplă în cea de
Această hotărîre se trans­ peste 95 000 tone, cea de plantat alte 13, însăminţări jurul său. Ci, in calitate de Al treilea
formă în fapte în aceste zile cartofi - peste 137 000 tone in cîmp făcute pe 20 ha. specialist, să intervină e- derurgistul
(Arta);
Bi
premergătoare aniversării a iar cea de fructe - 72 500 C.S.II. — Strungăria (le cilindri. Comunistul Glieorghe Se lucrează anemic. Gă­ nergic pentru rezolvarea s truc torul)
60 de ani de la crearea tone. Maxim, tînăr absolvent al şcolii tehnice de maiştri aşehie- sim însă şi explicaţii. „De. pe loc a problemelor care Lovc * stor.'
Partidului Comunist Român Atingerea acestor niveluri tori, execută' numai lucrări de calitate la finisarea cilindri­ o săptămînă nu avem trac­ vizează producţia de legu­ rea); Peni
şi a sărbătorii de la 1 Mai, de producţie, care reprezin­ lor pentru laminor. tor cu lamă, iar fără el me şi verdeţuri. Vom re­ bancnote
Minia —- s
printr-o puternică mobilizare tă creşteri importante faţă Foto: VIKGIL ONOIU cum să scoatem mîlul 7“ — veni. blica); LI
a tuturor forţelor de la sate de cincinalul 1976—1980, im­ j se întreba profund mîhnit LiViU BRAiCA crucea :
-
pentru încheierea grabnică şi pune înfăptuirea cu consec­ (Cultural)
ciloresc) ;
—
la un înalt nivel calitativ a venţă a obiectivelor noii re­ o — o — o — o — o o — «a — a — © - a — a — a — <a o — o cui, petro
însămînţărilor de primăvară voluţii agrare. De aici derivă (Luceafăru
— bază trainică recoltei din continuarea susţinută a ac­ şi impar
TRIL A : I\
acest prim an ai actualului ţiunii de concentrare şi spe­ ndustria municipiului Hunedoara mult (Mur
cincinal. cializare în producţia de car-, NOASA :
Obiectivele noii revoluţii a- ne şi de lapte în sectorul resc); UR
dul, scrii li
grare, clar definite şi expli­ socialist, mecanizarea lucră­ (Urmare din pag. 1) nu a specificat care sînt legate de asigurarea condi­ vor putea onora integral brie) ; BR/
cate de secretarul general al rilor în fermele zootehnice şi aceste „alte pi’oduse" şi ţiilor de finalizare a obi­ obligaţiile faţă de parte­ ra cu nor«
partidului - creşterea sub­ realizarea de tehnologii in­ deci C.S.H. înregistrează ectivelor din planul pe a- nerii externi. ORAŞTIE : (
Londra
stanţială a producţiei agrico­ tensive de îngrăşare, asigu­ ne-nrn făcut investiţiile cu constant restanţe la ele, nu cest trimestru şi pe între­ Aş dori să concluzionez noapte de
le vegetale şi animale prin rarea unei baze furajere te­ 18,8 milioane lei, minusul ni se asigură de către C.S. gul an, să determinăm în că siderurgiştii, minerii, riile l-II (
valorificarea cu maximum de meinice, creşterea eficienţei fiind localizat aproape în Galaţi cantităţile planifica­ »unităţi o mai temeinică or­ constructorii, ceilalţi oa­ GIU-BAI:
(Casa de <
randament a pămîntului, ri­ economice a activităţii în totalitate la C.S.H. Cauze ? te de semifabricate, se de­ ganizare a muncii şi îmbu­ meni ai muncii din muni­ O lacrimă
dicarea potenţialului său zootehnie, întărirea discipli­ La sporirea capacităţii de rulează foarte anevoios nătăţirea sub toate aspec­ cipiul Hunedoara sînt con­ Cuscrii (C
productiv, mecanizarea tutu­ nei munrii. Zonarea culturi­ încălzire de la blumingul mărfurile către partenerii tele a disciplinei tehnologi­ ştienţi de sarcinile mari şi SI MERI A:
plus (Muri
ror lucrărilor, extinderea cul­ lor agricole şi folosirea în de 1 000 mm — neasigura- externi în porturile Con­ ce şi de producţie — capi­ complexe pe care le avem ios Anasti
turilor de plante tehnice, în­ cultură a celor mai produc­ rea condiţiilor de începere stanţa- şi Brăila. Cu ase­ tole unde mai avem defi­ în acest an; în întregul cin­ mina) ; GI
făptuirea programelor de mo­ tive soiuri de hibrizi, execu­ a lucrărilor; la laminorul menea stări de lucruri nu cienţe şi neajunsuri pro­ cinal şi că, sub îndrumarea rea străbu
resc).
dernizare şi dezvoltare a le­ tarea în timp optim a lu­ nr. 2 de semifabricate — ne-am confruntat pînă în prii, ce stau în putinţa consecventă a organelor şi
gumicultura şi pomicultura, crărilor de pregătire şi între­ lipsa echipamentului de acest an şi iată că planul noastră să le rezolvăm. Cu organizaţiilor de partid, ac­
dezvoltarea şi creşterea pro­ ţinere, creşterea eficienţei în­ acţionare a cajei cu dia­ nostru şi al judeţului, la toate acestea, perspectivele ţionează cu abnegaţie şi
ducţiei de furaje, perfecţio­ grăşămintelor chimice şi na­ metrul de 950 mm ; la alte export, are de suferit. de realizare a planului în dăruire pentru realizarea
narea tehnologiilor de lucru, turale, protecţia culturilor a- lucrări — atît de la C.S.H., — Ce posibilităţi există continuare — atît la pro­ lor. Urmînd ou fierbinte
îmbunătăţirea ordinii şi disci­ gricole, introducerea mai ra­ cît şi de la I.M.H. — neasi- pentru îndeplinirea ritmică ducţia marfă, cît mai ales devotament partidul nostru Timpul
plinei - constituie şi pentru pidă în producţie a rezul­ gurarea unor condiţii de şi integrală a sarcinilor de la export — nu sînt deloc comunist, materializînd ple­ ziua de 24
lucrătorii ogoarelor hunedo- tatelor cercetării ştiinţifice şi lucru, lipsa unor utilaje, plan pe trimestrul al II-lea îmbucurătoare. Aprovizio­ nar îndemnurile şi orien­ va deveni
rene sarcini de cea mai ma­ altele, sînt căile pe care va echipamente si materiale. şl pe întregul an, ce ac­ narea tehnico-materială de­ tările date în repetate rîn­ stabilă cu
cal vor că
re însemnătate, a căror în­ trebui să perseverăm pentru Privind exportul, restanţa ţiuni şi măsuri se între­ fectuoasă si insuficientă — duri de secretarul nostru de ploaie,
făptuire să asigure şi în ju­ înfăptuirea in practică a o- noastră pe primul trimes­ prind în acest scop ? cantitativ şi calitativ — de­ ■ general, tovarăşul Nieolae' moderat ci
deţul nostru autoaproviziona- biectiveior noii revoluţii agra­ tru este de 429,6 milioane — în ce ne priveşte, am sele schimbări ale struc­ Ceauşescu, puternicul de­ 45—G0 km,
rea cu principalele produse re. In indepiiniiea acestor lei la C.S.H. şi de 5,2 mi­ analizat în repetate rînduri turii sortimentale şi, în taşament. muncitoresc al sud-vest. 1
nimă va f.
agroalimentare a populaţiei sarcini vor trebui să se mo­ lioane lei la întreprinderea mod cu totul deosebit, ne- municipiului Hunedoara va 1 şi 8 gr ac
şi a disponibilităţilor pentru bilizeze mai activ toate orga­ de tricotaje — unitate nouă — la nivelul biroului, al asigurarea cu- comenzi la mă între 1
:
industrie. nizaţiile de partid de la sa­ în peisajul industrial hu- secretariatului comitetului nivelul planului, ca şi ca­ întîmpina cele două apro­ Izolat la s-
se semnale
in acest scop, pe baza te, din unităţile agricole so­ nedorean, cu un plan' la municipal de partid, în în­ renţele vamale din portu­ piate sărbători ale poporu­ Pentru z
sarcinilor ce ne revin din cialiste, toţi oamenii muncii export, în acest an, pentru treprinderi, cu factorii res­ rile Constanţa şi Brăila ne lui nostru — ziua de 1 Mai aprilie : \
hotărîrile Congresului al XII- din agricultură. Aşa cum ne prima dată. exagerat de ponsabili din centralele şi vor greva în mod serios şi aniversarea a 60 de ani nestabilâ
ministerele de resort, stă­
lea al partidului pentru cin­ cere secretarul general al mare. Şi la export cauzele rile de lucruri negative din producţia marfă şi expor­ de la crearea P.C.R. — cu Local se i
şi averse
cinalul 1981—1985 au fost partidului, tovarăşul Nieolae ne depăşesc şi se numesc, industria municipiului, am tul. Dacă aceste probleme rezultate bune în produc­
La mun>
fundamentate, prin grija or­ Ceauşescu, trebuie să facem în principal, neacoperirea vor fi rezolvate de ministe­ ţie, îşi va aduce şi pe mai bilă cu cc
ganelor judeţene de partid totul pentru continua înflori­ cu comenzi la nivelul pla­ adoptat împreună unele rele şi organele superioare, departe contribuţia la dez­ cădea • ave
măsuri, am iniţiat unele
şi de stat, programe de dez­ re a agriculturii noastre so­ nului. în pluş, la metal a- lapoviţă. '
voltare atît a producţiei agri­ cialiste, şi pe această bază, vem plan pentru o catego­ acţiuni. Ne ■străduim ca, siderurgiştii hunedoreni — voltarea economiei naţio­ zenta iniei
km/h din
cole animaliere cit şi a ce­ ridicarea neîntreruptă a ni­ rie de aşa-zise „aice produ­ împreună cu conducerile căci metalul este baza ex­ nale, la progresul şi bună­ rolog de
lei vegetale şi de industrie velului de tra> ol oamenilor se". dar pînă la această C.S.H. şi I.C.S.H.. să solu­ portului municipiului şi ju­ starea patriei noastre so­ esneo Ale:
alimentară. Potrivit acestor muncii, ai inueyului popor. dată ministerul de resort ţionăm toate problemele deţului Hunedoara — îşi cialiste.