Page 86 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUl
9,00 Te
9,40 Ci)
po
9,55 Fii
11,40 Lii
cii orilor spre' locurile de ! 12.00 Co
j ¿vacate muncă“. ) 13.00 Mc
Jar edilii aşezării s-au ţ lis
grăbit să stingă ultima lu- ţ 18.35 Să
^ ...Octombrie 1931. Folo- 18,50 100
ţ gratie de epocă: un grup minare: localitatea a iosl ' 19.00 Te
i de mineri printre cure şi scoasă din circuitul dc a- ţ ©
) Carol Golgoţiu, cu figurile limenture la energie elec lei
| răvăşite de tristeţe, aşe- trică a Văii Jiului. ve.
( zaţi pe două rînduri, pe Aripa neagră a morţii 19,25 Ac
I fundalul unei guri dc mi- plutea într-adevăr deasu 19.10 Că
\ nă proaspăt zidite. Sticla pra oraşului. Dar Vulca m»
1 sigilată din ¡aţa grupului nul n-a murit. Ca pasărea 20.10 Te
1 conţinea un document ca- Phönix, el a reînviat din 20,fiu Fii
1 rc conserva o picătură dc propria-i cenuşă... ph
ţ istorie; liste cu numele 21,45 Vii
i oamenilor care au efectuat va
1 ultimţi „lucrare“ la mină. 22,15 Te
» Actul prin care minerii ©
i pecetluiau în telul lor în- 22.35 N(
) chiderea minei, părăsită
ţ să moară, şi odată cu ca,
l întreaga aşezare de mi- ui
J nori.
ÎSStzzc:
> După închiderea minei,
i presa burgheză s-a grăbit | BUCI
t să anunţe „Moartea Vul- ci io pro;
’ canului„Vulcanul a mu- Raclioji
piesei;
ţ rit — scria ziarul „Avîn- cliilor;
1 tul“ —• şi generaţia noas- 9,05 Ai
Buletin
/ tră nu va mai auzi zgo- vista 1
în aceste zile de puter dul Comunist Român, ca l-am rugat pe tovarăşii Ar- pină cînd nu s-a realizat pro i moţul uzinelor şi nici nu Melodii
nic entuziasm politic şi în re, preţuind puterea şi-a pad Crişan, secretarul comi ducţia planificată; inginerul l va mai vedea graba mun letin d
muncă, cînd întregul nos înscris pe frontispiciul tetului de partid, şi loan Du- Aurel Nisem: ca şef de sec cultura
ră rad
tru popor se pregăteşte să programului său' de refa mitraş, directorul întreprinde tor dovedeşte înalte calităţi de ştir
întîmpine măreaţa aniver cere si dezvoltare a econo rii, să prezinte cititorilor zia politice şi profesionale. folciori
sare a 60 de ani de la în miei naţionale, valorifica rului pe ciţiva din oamenii îmbunătăţirea protecţiei muncii Partid
— noi
temeierea Partidului Comu rea superioară a resurse minei. Oameni excepţionali, co de a
nist Român cu succese re lor naturale în folosul po La Vulcan — au relatat In munişti de nădejde sînt şi P.C.R.
marcabile în toate dome porului, creşterea produc terlocutorii — avem oameni in alte sectoare ale minei. în preocupare de prim ordin 15,00 IV
Radio ji
niile, oamenii Vulcanului ţiei de cărbune a ţării şi foarte buni. Au fost perioa sectorul II, comunistul Florea patriot
adaugă acestei glorioase îmbunătăţirea condiţiilor de cînd am întimpinat greu Petrişor conduce o brigadă Investiţii importante s-au de control — metanometre de mu
aniversări un plus de sa de muncă şi de viaţă ale tăţi, cînd rezultatele nu s-au dintr-un abataj frontal cu alocat pentru sistematiza şi interferometre pentru Buletin
tisfacţie şi mîndrie patrio minerilor. ridicat la nivelul sarcinilor. susţinere metalică; brigadie rea si modernizarea in depistarea gazului metan şi găre d
rul loan Bred, lucrînd pe trei
tică. Recunoaşterea justeţei Dar ei n-au dat înapoi, nu fronturi intr-un abataj came cintei de la suprafaţa mi bioxidului de carbon, de Orele i
azi, tei
în una din zilele însorite politicii partidului şi a s-au demobilizat ci, dimpo ră, a realizat o producţie de nei, urmărindu-se, pe lin tectoare pentru oxidul de 20,10 L
ale lunii aprilie, cu treizeci muncii eroice desfăşurate trivă, au venit cu idei, cu 8 000 tone de cărbune în- gă concentrarea proceselor carbon — s-au asigurat 20,40 R
decani în urmă, minerii de. minerii Vulcanului sub propuneri, au pus umărul şi tr-o lună; Costicâ Popa, din auxiliare, îmbunătăţirea mijloace moderne pentru Radioji
din Vulcan, cu steaguri, conducerea organizaţiei de mai virtos. sectorul VII, a fost primul ca condiţiilor de muncă şi efectuarea controlului de dans;
fanfară şi buchete de flori partid pentru"" readucerea creşterea gradului de secu precizie al compoziţiei ae 0,05—fi,'
au făcut o primire entu la viaţă şi dezvoltarea mi ritate minieră. în 1§61 s-a rului de mină sul) aspectul noduri
ziastă primului vagon în nei intr-o puternică cita dat în folosinţă complexul concentraţiilor diverselor
cărcat cu cărbune, scos social cu sala de apel, lăm- gaze periculoase.
din mina închisă de capi delă a cărbunelui româ păria şi baia, modernul pa Aceluiaşi scop ii serveş
talişti. Era o manifestare nesc — iată marea semni vilion administrativ ; în te si laboratorul bine uti
de profundă recunoştinţă ficaţie a aniversării vul- 1972 atelierul mecanic — lat pentru efectuarea ana
şi dragoste faţă de Parti eănenilor. lată cîteva caracterizări de re a introdus complexele de adevărată uzină; în 1978 lizelor cantitative şi calita DEV.
comunişti din sectorul I, la susţinere şl tăiere mecani staţia de compresoare. tive ale aerului de mină. tria);
ora actuală fruntaş pe mină : zată în stratele subţiri la Vul Este locul să se subli Staţia teiegrizumetrică cu rerii,
HUN
Mihai Neşteanu: are numai can, obţlnînd randamente de nieze că progresul tehnic care a fost dotată mina în cca di
30 de ani, dar de doi ani de peste 14 tone/post. De ase in producţie s-a împletit anul 1976, asigură supra Al tre
cînd conduce brigada este menea, o activitate foarte vegherea automată şi de la derurg
(Arta)
în sinuosul proces de re nat asigurarea presiunii numai în frunte; Ştefan strîns cu progresul în ceea distanţă a circuitelor prin structc
deschidere şi reconstrucţie aerului comprimat pînă la Gancz: din lăcătuş de mină bună se desfăşoară în secto ce priveşte nivelul secu cipale de aeraj şi a locu Love
a minei •— relatează ingi cele mai îndepărtate locuri s-a recalificat miner şi în rul de investiţii, condus de rităţii muncii şi gradul de rilor de muncă ce ar pu rea);
nerul Nicolae Radu, direc de muncă, prin punerea in scurt timp a ajuns şeful unei inginerul comunist Iulian Fi- confort. Prin dotarea mi tea prezenta pericole de a- bancnc
Minia
tor tehnic mecanic, unul funcţiune a unei puternice brigăzi de mineri; ion Bună- lip, care şi-a realizat şi de nei cu aparatură modernă eumulare a metanului. Plica);
dintre veteranii minei, ca staţii de turbocompresoare. iaş: ca maistru miner, nici păşit planul în toţi onii cin crucea
(Cultu
re în ultimii 20 de ani şi-a A urmat apoi etapa intro odată n-a ieşit din mină cinalului trecut. cilorcs
desfăşurat activitatea ne ducerii complexelor meca cui, p
întrerupt în mijlocul aces nizate de susţinere si tă (Lucea
tui colectiv — s-au distins iere în abataje. şi imp
NOAS
mai multe etape, una mai în al 30-lea an de la re Ea mina Vulcan, remarca tovarăşul Arpad Crişan, (Munc
importantă decît cealaltă, deschidere, mina se află Brigadierul comunist Ilie loartc bune; am executat secretarul comitetului de partid al’minei, creşterea, Vagab
care au fost parcurse cu intr-o etapă superioară — Chiron este unul din actua lucrări de cea mui marc pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, este una din Noiem
Moara
succes deplin, dar nu fără etapa mecanizării intense lii veterani ai Vulcanului. importanţă şi (T-e înaltă ca constantele preocupărilor organizaţiei de partid şi şic) ; (
©forturi, nelinişti sau emo pentru realizarea unor rit — Am avut icricirca — litate şi complexitate pen conducerii colective a minei. în perioada 1976—1980 Londr.
ţii. Una din aceste etape, muri superioare de creşte spunea el —- să lucrez cu tru dezvoltarea minei, care s-au calificat prin cursuri 1100 muncitori în meseriile noapte
riile I
construirea şi punerea în re a producţiei de-cărbune oameni minunaţi, să în vor dăinui peste multe zeci de bază — mineri, lăcătuşi şi electricieni de mină — GIU-B
funcţiune în anul 1968 a pentru cocs, pe baza unor văţ de la ei. Ca şeii ele de ani; de frecare dată cînd iar peste 300 muncitori de la fronturile de lucru sînt (Casa
unor puternice staţii de productivităţi si a unor in brigadă i-am avut pe Nico- terminam o astfel de lucra policalificaţi, însuşindu-şi o a doua meserie ; mineri- Singui
(Popu
ventilatoare — opt la nu dicatori economico-finan- lac Gros şi loan Slullcr, iar re în brigadă era o marc lăcătuşi, electricieni-mineri etc., in marea lor majo crimă
măr — ou .capacitate de ciari mai ridicaţi. In de ca maistru pe Carol Ciolgo- sărbătoare; cea mai marc ritate lucrînd în abatajele frontale cu mecanizare Cuscri
25 000 mc/minut, a rezol cursul ultimelor trei dece ţiu, care au lucrat la mină salislacţie ne-a produs-o avansată. SIMEl
plus l
vat problema aerajului mi nii valoarea fondurilor fixe înainte de închiderea ei. tuturor vizita tăcută în ziua Viitorul suride tot mai generos minorilor din Vul ios A
nei; construirea şi pune a crescut la peste un mi Sulisiacţiile au iost nu de 0 mai 1977 în mina can, ca şi întregului popor român. Vulcanul este o mina).
rea în funcţiune a puţului liard ! Ea toate rampele meroase. Nu pol decît să noastră şi la locul meu de mină cu producţie mare — a doua ca pondere în Va
principal cu sehip în anul celor 12 puţuri lucrările de le enumăr pe scurt : în bri muncă de către tovarăşul lea Jiului — situată intr-un cîmp minier vast. Sc lu
1973 a rezolvat definitiv introducere şi scoatere a- gadă am crescut mulţi oa Nicolae Ceauşescu, care a crează pe verticală pe 10 orizonturi, lungimea totală
lipsa de vagonete goale — vagoneţilor se execută me meni care astăzi sini maiştri venit să vadă cum lucrăm a lucrărilor şi căilor de acces se întinde pe o distanţă
problema nr. 1 a tuturor canizat; la fronturile de cu combina de săpare în de circa 250 km, din care lungimea căilor de trans
şedinţelor de producţie de lucru funcţionează 7 aba şi artificieri, brigadieri şi steril — unul din primele port pe verticală peste 5 km; o mină in care sc ex Rczi
plnă la acea dată; cu un taje frontale, care sînt me şeii de schimb care obţin utilaje de acest iei introdu ploatează toate straturile şi se folosesc toate metodele aprilie
an mai tîrziu s-a soluţio- canizate. Iu locurile lor' rezultate se în Valea Jiului. de exploatare. Extr
69, 66,
Extr
47, 75.
Tim
ziua •
va fi
cu ce
cădea
avea
VSntu
modei
tic. T
prinşi
8 gra
şi 18
Ea
bilă
nor os
ţii si
Dialog mineresc între ciţiva dintre bărbaţii de frunte ai minei. De Ia stingă Ia dreapta : ing. Iulian Filip şi brigadierii Constantin Nită, Gheorghe Bută^Gheo^^ m,hu- si nii
scrvic
ţan, Florea Petrişor, Ion Buci şi Mihai Neştean.
