Page 89 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 89
t
PROLETARI DIN TOATE TÂRILE~UNITI-VĂ! In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi a j
Cele două importante ria succeselor : a rapor
ORGAN AL COMITETULUI ÜUDETEAN HÜMEDO/VHIAL P C evenimente — aniversa tat îndeplinirea cu 10 zi CĂRBCNE
rea a 60 de ani de la le mai devreme a planu PESTE PLAN
S A L CONSILIULUI crearea partidului şi ziua lui pe patru luni.
I
de 1 Mai — au generat Cu 5 zile mai repede După ce primul tri
o mobilizatoare întrecere raportează îndeplinirea mestru al anului a fost
în rîndul minerilor din planului şi colectivul I.M. încheiat de minerii de la
Anul XXXIII, nr. 7 299 DUMINICĂ, 26 APRILIE ’1981 4 pagini — 30 bani Valea Jiului. Realizînd lu Lupeni — mina cu cea Uricani cu un plus de pe
nă de lună depăşiri sem mai mare producţie de ste 2 700 tone de cărbu
nificative ale planului de cărbune cocsificabil. ne, luna aprilie a fost
cărbune cocsificabil, în O mare depăşire — plus mult mai rodnică. Pro
P.C.R. - făuritorul idealurilor naţiunii române treprinderile miniere Băr- 10 000 tone de cărbune la ducţia suplimentară din
această lună, cu citeva
băteni şi Lupeni, precum zi — de Ia începutul a-
şi cariera Cîmpu lui Neag nului înregistrează colec zile înainte de încheiere,
au reuşit să-şi realizeze tivul de oameni ai mun este de 2 200 tone. Plu
cu mult înainte de ter cii de la cariera Cîmpu suri substanţiale au fost
men sarcinile de plan pe lui Neag. Succesele obţi înregistrate îndeosebi în
primele patru luni ale nute de minerii celor trei decada producţiilor re
anului. colective în cinstea săr cord din luna aprilie. Cu
Dintre cele două mine bătoririi muncii şi zilei cele mai bune rezultate
cu rezultate excepţionale, * i partidului dovedesc pu- se înscrie sectorul III al
minei, care deţine jumă
tate din producţia supli
mentară — peste 1000
stat, diferenţiate în funcţie de tone. Dintre brigăzile cu
ANA BOŞOROGAN retribuţia tarifară şi numărul cele mai bune rezultate
de copii. Ia nivel de întreprinde
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R.
Calitatea vieţii nu ' derivă re evidenţiem pe cele
însă numai din cuantumul conduse de Laurenţiu Ke-
'Anii construcţiei socialiste, cipală şi sigură de venit re veniturilor directe. Societatea lemen, Aurel Şoşoi, Ioan
cu deosebire ultimii şaispre tribuţia. Aproape 81 la sută a luat pe seama sa o serie Nicolae, Gkeorglie Scor
zece ani, perioadă de mă din populaţia ocupată lucrea de acţiuni social-culturale, fi- pie, Nicolae Sultan, Du
reţe înfăptuiri în dezvoltarea ză în ramurile neagricole, nanţîndu-le din cota reparti mitru lîornoiu.
economico-socială a ’ patriei, fapt ce ilustrează înaltul grad zată consumului din venitul
au fost în acelaşi timp ani de industrializare a judeţu naţional. Este vorba, o ştim RECORDURI LA
de eforturi susţinute pentru lui. Numai în ultimii 16 ani cu toţii, despre gratuitatea RlU MARE-RETEZAT
ridicarea bunăstării materia în.judeţul Hunedoara au fost învăţămîntului, a asistenţei Ritm intens de muncă
le şi spirituale ă întregului medicale, despre asistenţa pe Amenajarea hidro 5 ’1
socială. Beneficiind de aces
popor. Elaborat de către te servicii plătite de societa energetică Riu Mare-Re-
Doi dintre cei mai consecvenţi şi vrednici şefi de bri
partid, sub directa îndruma sada de la I.M. Uricani : minerii Gheorghe Scorpie şi Lau s
re a tovarăşului Nicolae te, fiecărei familii îi revin a- renţiu Kelemen. Foto : TAÑASE PERŢA (Coniinuare in pag. a 2-a) |
Ceauşescu, Programul-directi- nual din fondurile sociale de
vă de creştere a nivelului de consum cheltuieli de 10 100
trai pentru cincinalul 1981- lei în medie. Realizarea la
noi in ţară şi implicit în ju
1985 introduce în preocupă deţul Hunedoara a unui pro
rile pe această linie ale gram vast de construcţii de O
partidului un deziderat rela
tiv nou — calitatea vieţii. locuinţe şi dotări edilitar-gos-
podăreşti a dus şi duce la
Bunăstarea popoiului şi cali ridicarea gradului de confort
tatea vieţii, noţiuni de a- în ceea ce priveşte condiţiile
cum inseparabile, se înscriu de locuit. Dacă în 1930 gra ...A doua zI dimineaţa, zgură (vreo 1,5 milioane monlorii maistrului Nico
în cerinţa generală de ridi dul de urbanizare a locali cinci au intrat pc plallor- mc) ce s-a lăsat împrăştiat lao Gílvilú şi instalatorii
care calitativă a întregii ac tăţilor judeţului era de nu mă constructorii, vestea de buldozere $1 excava maistrului Dumitru Pave-
tivităţi’ pe care o desfăşoară mai 12,9 la sută, în 1980 el s-a răspîndil ca tulgcrul: toare pentru a deveni aş loni şl al subingincrului
partidul pentru edificarea so Arde 1 Focul îşi găsise loc ternut la plallormă. Au
era de 73,9 la sută, situînd Slmion Giurgiu, cît şi cei
cietăţii socialiste multilateral in căuşul arzătoarelor dc venit constructorii. Au ri de la şantierul electro, ca
create 43 700 noi locuri de judeţul pe primul loc în ţară
dezvoltate. cu seară. Cu nouă minute dicat in fosta mlaştină o re au executai tot... siste
muncă. Gradul înalt de cali din acest punct de vedere.
Credincios poporului din Dinamismul construcţiei de Înaintea orei 22 a zilei dc turnătorie, un turnai, un mul nervos al bateriei —
ficare, de profesionalizare a
care s-a ridicat în urmă cu locuinţe în anii socialismului 23 aprilie, sublngiherul Ni- aglomerator şi, iată, acum, instalaţiile de comandă,
populaţiei ocupate vine de
60 de ani, Partidul Comunist în judeţul nostru este expri coclim Oargă şi Instalatorul o uzină cocsochimică. tcrmotehnice, da tortă şi
asemenea să sporească va
Român nu a încetat nici o mat, între altele, de faptul lumină.
loarea muncii. Cinci din şase
clipă să lupte pentru bună că mai bine de treî sferturi Flecare, în telul lui, au
starea acestuia. Cucerind pu muncitori, au o calificare, ei din familii locuiesc în • case pregătit acea zi de 23 a-
terea în stat, el şi-a elabo putîndu-şi spori veniturile din sau.^apartamente noi. Fondul prilie...
retribuţie pe calea obţinerii „.Pentru că în acea di
rat politica stabilindu-şî drept locativ construit de stat pen
de trepte şi categorii supe Nicolae Arsin s-au apro Cele mai mari preten mineaţă încă nu se ştia
ţel final bunăstarea şi feri-* tru' populaţia hunedoreană piat cu o Iadă aprinsă de
rioare de încadrare. Peste ţii în execuţie le-a ridi dacă se va aprinde sau nu
cirea poporului. Sînt nume se ridică la circa 85 000 de ştuţul flăcării de veghe.
11 500 de maiştri şi tehni cat însă acest ultim obiec Iodul la baterie. Vremea
roase dovezile care atestă apartamente. Prin conductă ieşea gazul. tiv. Zidarii maistrului Şi-
consecvenţa partidului în a- cieni, 5 500 de ingineri şi Puterea de cumpărare, sin i S-a aprins. Două minute mon Ianoş au pus cără ajunsese pe la ceasurile
ceastă direcţie. subingineri, peste 1 100 de gura în măsură să dea di mai tirziu, prima cameră midă peste cărămidă (nu amiezii. Se făceau verifi
medici şi farmacişti alcătu cări. Mereu verificări... La
in virtutea principiilor eti mensiunea exactă a venitu din baterie primea botezul mai la baterie) 13 000 tone
iesc, alături de muncitori o uzină, schimbul de zi ple
cii şi echităţii socialiste, la rilor Individuale, este şi ea locului. Apoi, rlnd pc rlnd, de materiale, cîl să con
structură a populaţiei ocupa ca acasă. La baterie s-a
baza bunăstării individuale şi concludentă pentru calitatea la extremitatea celor 128 struieşti mai bine de 50
colective, partidul a aşezat, te, superioară, din punct de vieţii in România, fn medie, de arzătoare au începui să de case. Precizia cu care etectuat trecerea pe ali
mentarea dellnitlvă cu e-
cum este şi firesc, munca. vedere al calificării. De aici lunar, prin comerţul socia ţîşnească tlăcări albastre... au lucrat a ¡ost de ordi nergie electrică. Construc
Ridicarea valorii ei ca sursă decurge firesc, ca urmare a list, populaţiei judeţului îi nul... milimetrilor. Abate torii, au plecat şi ei. La
a unui trai prosper a stat muncii depuse un venit îmbu sînt vîndute mărfuri în sumă Poc Ia bateria unu 1 Eve rile la un zid lung dc cî- baterie, s-a pus la punct
nimentul mult aşteptai s-a
şi stă în permanenţă în pre nătăţit. Dealtfel, aproape 70 de peste 500 milioane lei.' produs. Prima baterie dc tiva metri nu aveau voie reglajul automat al statici
ocupările sale. la sută din veniturile băneşti Consumurile pe locuitor în cocs de concepţie şi în să ¡ic mai mari dc 2 mm. de blgaz. Lumina zilei
Reflectarea acestui adevăr ale populaţiei sînt realizate tăresc această afirmaţie. In execuţie românească se Echipele lui Kovacl ¡uliu, îşi pierdea din intensitate.
în munca şî viaţa locuitorilor din retribuţie. Faţă de 1965 tre altele, consumul de car pregăteşte să se alăture losil Rîba şi Mathe Caro! Flăcările de la vechea se-
judeţului Hunedoara este e- aceasta a crescut pînă la ne pe locuitor se ridică la 70 celorlalte obiective din ta au tăcui ce au tăcut şi la micocserie luminau din ce
dificatoare. ( Hunedoara este sfîrşitul- cincinalului 1976- de kg, iar cel de lapte şi ră, în care sc plămădeşte Hunedoara, la 'cotserlc. în ce mal puternic plat
unul dintre judeţele cu cel 1980 de 2,3 ori, situîndu-se produse lactate la 216 1. Vo civilizaţia metalului. Adică, un lucru dc calila- forma. Se reglau supapele
mai înalt grad de ocupare a peste media înregistrată pe lumul prestărilor de servicii Remember. Dar pentru le. Firesc, pentru că o a- de gaze arse. Începuse şl
populaţiei - 470 la o mie de ţară: La veniturile din retri puse la dispoziţia populaţiei a ajunge aici a losl nevoie semenca baterie trebuie să ploaia. Putea să plouă. Ci
locuitori, adică tot al doilea buţie se adaugă în mod fi de o muncă uriaşă. Mai dureze aproape două de neva a întrebat de Jigări.
locuitor are ca sursă prin resc cele din alocaţiile de (Continuare în pag. a 2-a) înlîi a ¡ost un munte de cenii. Aici s-au întîlnil şl Se terminaseră. Atunci,
citlva dintre cel rămaşi pe
plallormă şi-au. amintit că
n-au prea mîncat. Apăru
aprilie, va avea loc la Ilia,
un colocviu ştiinţific cu tema seră două pachete de bis
„Educarea materialisl-ştiinţi- cuiţi. S-au împăi)it. Dar,
fică a tineretului“. Participă cine se gîndea la minea
preşedinţii comisiilor de răs- re, la timpul care trecea
1
pîndire a cunoştinţelor ştiin
85 EXPOZIŢIE, „fio de tran ţifice. Acţiunea este organi Maistrul loan Stîrc con
dafiri roşii“ este genericul zată de Casa corpului didac trola aparatele. toban
expoziţiei de desene ale pio tic din Deva, în colaborare
nierilor şi şoimilor patriei cu Comitetul sindicalului în- Stumcr era numai ochi şi
din oraşul Brad, deschisă in văţămint. ta MAGAZIN NOU. urechi. Momentul aprin
liolul cinematografului din In locul fostului magazin de derii focului ss apropia. ¡1
localitate. Sînt desene-oma- fibitelie de pe bulevardul Dr.
giu partidului părinte la glo Petru Groza din Deva, Ofi aşteptau cu lojii. Si mais
rioasa aniversare, prin care ciul judeţean de difuzare trul Dumitru-Pavetoni şt
fiii moţilor din Brad aduc presei, .din cadrul D.J.p.Tc “.I inginerul Adalberl f.con-
mulţumire pentru copilăria a deschis o nouă unitate de hard şi chimistul Romulus
lor fericită, g DEZBATERE. difuzare a presei. Cu aceas
..Congresul al Xll-lca al ta, numărul unităţilor de a- Delcanu. A sosit şi acel
P.C.R. Necesitatea asigurării cest profil din municipiu moment cînd s-a dat dis
şi gospodăririi raţionale a este dc 9. poziţia aprinderii focului.
combustibilului şi energiei
electrice“ a fost tema unei Arde 1
* educative dezbateri, organi Constructorii au predat
zată Ia secţia a IlI-a a ştafeta...
U.U.M.R. Criscior. g COLOC Furnalul nr. 3 dc la I.V. Călău. Aspect din timpul elaborării unei noi şarje.
VIU ŞTIINŢIFIC. Miinc, 27
Foto: VIRGIL ONOIU DORIN CORPADE
