Page 9 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 9
m i* *- -tOR
n inii mp mme® z5i e i de 1 Hm şi o aniversarii
crearii Pariidylyi Comunist Slomân
MINERII DIN LUPENI, deosebite : au fost obţi ROADELE
VULCAN ŞI BARBATENI nute suplimentar 1 G00 to UNEI INIŢIATIVE
ŞI-AU SUPLIMENTAT ne minereu de fier brut
ANGAJAMENTELE extras, 156 tone dc talc La începutul anului cu
măcinat, 300 tone fier în rent, colectivul de oa
în întâmpinarea aniver meni ai muncii al secţiei
sării a G0 de ani de ia euptoaro industriale din
crearea P.C.U., a Congre cadrul C.S. Hunedoara a
sului sindicatelor şi a zi lansat iniţiativa: „Fiecare
lei de 1 Mai, trei între om a! muncii să recupe
prinderi din bazinul car reze circa o tonă de că
bonifer al Văii Jiului rămidă bazică Ia fiecare
şi-au suplimentat angaja reparaţie". Acţionînd con
mentele iniţiale. Astfel, secvent şi responsabil în
minerii de Ia Lupeni această direcţie, oamenii
Anul XXXIII, nf. 7279 VINERI, 3 APRILIE 1981 4 pagini — 30 bani şi-au propus să extragă muncii de aici raportează
suplimentar încă 10 000 realizări deosebite după
tone de cărbune faţă de un trimestru din an: re
angajamentul anterior. cuperarea a 1100 tone
Creaţia tehniGO-ştiinfiflcă hunedoreană - Tot cu 10 000 tone au su cărămizi bazice şi 559 to
ne de cărămidă şamotă,
plimentat
angajamentul
şi minerii de la Vulcan, în valoare de peste 1,5
înscrisă dinamic pe coordonatele cincinalului iar cei de Ia Bărbăteni cu portul de asemenea mate
milioane lei, reducînd im
2 000 tone. Dorinţa de au-
todepăşire a minerilor de concentrat, însemnate e- riale cu aproape 4 mili
oane lei valută. In ace
caiităţiî şi eficientei la cele trei mine fruntaşe conomii de energie elec laşi timp au fost colec
are o semnificaţie cu atît
trică şi de materiale. O
la
p r e d a t e
tate
şi
mai mare cu cit de aici
aceste succese au avut-o I.J.R.V.M.R. 1000 kg hîr-
se extrage cărbune cocsi- deosebită contribuţie la
ţie a obiectivelor amintite a
MARIA MITROFAN dus, în anul 1980, la obţine ficabil, creînd premise si brigăzile de mineri con tie, 80 tone fier vechi,
secretar al Comitetului judeţean de partid rea unor sporuri de produc gure pentru livrarea de duse dc Mihai Amariei 1000 kg uleiuri arse, mai
şi Vasile Buhaciuc — de mult de 100 kg cenuşă de
Şirul de manifestări cuprin de propagandă tehnico-eco- ţie in valoare de 320 milioa cărbune cit mai mult şi la mina Teliuc-Est, Ioan plumb. De menţionat şi
mai bun pentru siderur
se in „Săptămîna creaţiei nomică, in care au fost cu ne lei, la reducerea cu a- gia românească. Depăşiri Maican şi Nicolae Potolii faptul că a fost redus
tehnico-ştiinţifice de masă in prinse sesiuni de comunicări proximativ 76 milioane lei a le la zi ale celor trei co — de la mina Teliuc-Cen- timpul de reparaţii cu a-
sprijinul realizării sarcinilor ştiinţifice, simpozioane, schim cheltuielilor materiale, reali lective — de peste 60 000 tral, Gherasim Mureşan, proape 125 ore, ceea ce
economice" s-a constituit în- buri de experienţă finalizate zarea a 42 milioane lei be tone de cărbune cocsifi- Iordache Scînteie şi Petru a permis oţelăriilor din
tr-o retrospectivă a activităţii prin consfătuiri şi expoziţii. neficii suplimentare, reduce cabil confirmă posibilita Miliălcea — de la E. M. combinat să elaboreze su
desfăşurate în unităţile eco Broşura „Creaţia tehnico-şti rea importului cu 142 milioa tea respectării angaja Gheţari. (Ioan Bîrna, pre plimentar sarcinilor de
nomice, instituţiile şi unităţile inţifică in sprijinul produc ne lei valută şi creşterea ex mentului ce şi l-au luat. şedintele comitetului sin plan 3 000 tone de oţel de
de invăţămînt din judeţ pe ţiei", foile volante, pliantele portului cu peste 80 milioane dicatului — I. M. Hune bună calitate. (Vasile Gri-
linia creaţiei tehnico-ştiinţi şi afişele editate tot în a- lei. DECADĂ DE doara). goraş, corespondent).
fice de masă. ceastă perioadă au îmbogă Subliniem că o importantă PRODUCŢIE RECORD
Aşezînd la bazp întregii ţit substanţial gama acţiuni contribuţie la obţinerea rezul
munci măsurile adoptate şi lor realizate în domeniul a- tatelor relevate şi-au adus-o Colectivul de oameni ai
sarcinile stabilite în ianuarie mintit. Concomitent, organele institutele de cercetări şi pro muncii din cadrul I.M.
1980 de către Secretariatul de partid din municipiile şi iectări din Deva, Hunedoara Hunedoara întîmpină cea
Comitetului judeţean de oraşele judeţului au acordat şi Petroşani, colectivele de de a GO-a aniversare a
partid, pentru îmbunătăţirea o atenţie deosebită organi oameni ai muncii din C.S.H., creării P.C.R., apropiatul
participării maselor la activi zării controlului şi îndrumării 1. C, S, H., I. M. Hunedoara, Congres al sindicatelor şi
tatea de creaţie tehnico-şti- activităţii comisiilor de crea I.M. Lupeni, I.M. Paroşeni, ziua de 1 Mai cu rezul
inţiflcă, organele şi organi ţie tehnică pentru realizarea Staţiunea de cercetare şi tate bune în muncă. în
zaţiile de partid municipale, obiectivelor propuse în pro producţie pomicolă Geoagiu, perioada 20—30 martie
orăşeneşti, comunale şi din gramele anuale. I.R.I.U.M. Petroşani, I.M. Bar a.c., din iniţiativa comi
întreprinderi au orientat mai Ca urmare a creării unui za, I.C. Orăştie, I.M. Orăştie, tetului de partid, comite
bine activitatea comisiilor de adevărat cadru de masă, I.P.E.G. Deva, I.E.C. Mintia, tului sindicatului şi con
creaţie tehnico-ştiinţifică, a stimulativ şi propice unei ac I.M.M.R. Simeria, I.V. Călan siliului oamenilor muncii,
comisiilor inginerilor şi tehni tivităţi laborioase, în anul şl altele. a fost organizată o deca
cienilor spre problemele ma 1980 s-au înregistrat peste Dacă putem afirma că ac dă de producţie record, La furnalul nr. 3 dc la I. V. Călan se elaborează 0
jore ale procesului de pro 98 500 de participanţi la tivitatea de creaţie tehnico- finalizată cu rezultate nouă şarjă de fontă. Foto: VIRGIL ONOIU
ducţie. Astfel, în programele mişcarea de creaţie tehnico- ştiinţifică de masă desfăşura
proprii de măsuri au fost cu ştiinţifică, dintre care 24 725 tă în anul precedent a fost,
prinse sarcini concrete pri sînt muncitori, 5 500 — maiştri în ansamblu, bună, totuşi, ra- r m nrxxtj 0 t
vind soluţionarea unor pro şi tehnicieni, 3 600 — ingineri portindu-ne la exigenţele iz- locativă. Cu acest prilej au giomeratorişti, Jurnalişti şi
bleme tehnice şi de produc şi economişti, 3 500 - cadre vorîte din documentele Con fost curăţate zonele verzi, par turnători. Tot aici s-a des
ţie, referitoare la perfecţio didactice, 61 000 - studenţi gresului al Xll-lea, din cu- cul, aleile, ştrandul, spaţiile chis o micro-oantină unde
muncitorii au posibilitatea să
dintre blocuri. 13 IN SPRIJI
narea tehnologiilor, creşterea şi elevi, alte categorii. Acti vîntările tovarăşului Nicolae NUL COOPERATORILOR. Un servească masa caldă, a
productivităţii muncii, îmbu vitatea desfăşurată de către Ceauşescu, secretarul gene marc număr de oameni ai PLANTARI DE POMI. Consi
nătăţirea calităţii produsefor, aceştia in anul precedent se ral al partidului, trebuie să sa pkegAtiki de primă muncii de la I.M.M.R. Sirae- liul popular al comunei Zam
a pus la dispoziţia popu
reducerea consumurilor speci concretizează în realizarea a arătăm că — avînd în vede vara. Din iniţiativa Consi ria au venit în sprijinul coo laţiei un număr de 1009
o-
peratorilor,
pe
efectuînd
fice de materii prima şi ma 3 896 de obiective, dintre ca re posibilităţile judeţului liului popular comunal Geoa goarcle cooperativei agricole puicţi de pomi fructiferi ca
teriale, reducerea importului re un număr de 684 vizează nostru, numărul mare de ca giu, iu ziua dc 1 aprilie a.c., din localitate o scrie de lu re au fost plantaţi, în aceas
şi realizarea suplimentară a creşterea productivităţii mun dre tehnico-inginereşti şi în staţiunea balneoclimateri crări din actuala campanie tă primăvară în grădinile
gospodarilor din satele apar
unor produse la export, in a- cii, 582 - reducerea cheltu specialişti - ele nu s-au ri că tic la Gooagiu-Băi s-a or de primăvară. (V. Miliăilcs- ţinătoare.
ganizat o acţiune de gospo
cu, corespondent). & ANEXE
celaşi timp, Consiliul jude ielilor materiale şl a consu dicat încă la nivelul cerinţe dărire şi înfrumuseţare. Au SOCIALE. La întreprinderea
ţean al sindicatelor, cu spri murilor specifice, 402 — re lor impuse de actuala, etapă participat peste 150 de oa „Victoria“ Călan, pe noua
jinul comisiilor judeţene a ducerea importului, 142 — pe care o parcurgem. meni ai muncii de la Filiala platformă industrială, s-au
O..T.T., Complexul U.N.C.A.P.,
dat în folosinţă o parte din
inginerilor şl tehnicienilor şi creşterea exportului şi 437 Sectorul mcdical-balnear, co anexele sbciale, cum sini :
de creaţie tehnico-ştiinţifică îmbunătăţirea calităţii pro operaţia de consum, sectorul birourile pentru cadrele teh
au elaborat programul anual ducţiei. Aplicarea în produc (Continuare în pag. o 2-a} de gospodărie comunală şi nice şi vestiarele pentru n-
* «MW O mult* O r 0 HtBOT Ji 4WIW 0 JM
' jwmf e jtrnrm /> 0mvr e» jeamo 0 arman 0 yjwwj r a nmvt a j 1 0 fT’jrp g t t 9 rmna v c.
La ordinea zilei: sporirea vitezelor la semănat
DIN PREVEDERILE LEGII ORGANIZĂRII
» în unităţile Consiliului rea tuberculilor mari am zare. în alt loc, la Vîrfu] ginerului şef, Petru Achim,
unic agroindustrial Călan făcut-o din vreme, iar de Glăneii, trei tractoare pre- pe care l-am găsit la Strei- PRODUCŢIEI Şl MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
semănatul plantelor de nu servirea celor două maşini găteau patul germinativ Săcel măsurînd terenurile
treţ s-a efectuat în procent gospodăriilor populaţiei, Potrivit articolului nr. 13 din lege, specia
de lfiO ia sută, la mazăre Campania agrisolă de primăvară este desigur foarte bună. liştii agricoli care lucrează în unităţile socia
verde au mai rămas de în- Mai rău este că aşa cum liste de stat şi cooperatiste au îndaţorirea să
sămînţat 43 ba, iar Ia car reiese din datele comuni
tofi 212 ha. o S-au arat şi de plantat am organizat-o pentru cultura porumbului, cate la consiliul unic, se ia măsuri pentru buna organizare a procesu
grăpat 430 ha şi s-au trans astfel ca să nu rămînă go iar plivitul manual al griu mănatul cartofilor nu-i lui de producţie, folosirea raţională a mijloa
portat în cîmp 11 750 tone luri de aprovizionare. lui de toamnă îl efectua o idealizat decît pe 14 ha, din celor de producţie, înşiruirea corespunzătoare
îngrăşăminte organice, din Un disc şi un combina- echipă de cooperatoare, cele 60 planificate, iar la a muncitorilor şi membrilor cooperatori, să
care s-au împrăştiat 9120 tor, urmate de o semănă condusă de brigadiera Su- legume pe 25 din 50. Ingi
tone pe 228 hectare. 9 S-au toare SU 29, manevrate de sana Murgoi. nerul şef ne asigură însă asigure îndrumarea şi să controleze modul de
fertilizat chimic 1 7GG ha mecanizatorii Viorel şi C'.A.P. STREI-CĂLAN : că s-a lucrat cu mult spor executare a lucrărilor, cu respectarea reguli
cu 13G tone. Gheorghe Făiniş, uniformi „Noi vrem să realizăm un în ultimele zile şi că sînt lor de tehnică agricolă. Specialiştii agricoli
C.A.P. BO.ŞOROD: Toate zau solul pentru însămin- potenţial de muncă bun şi plantate deja cu cartofi răspund de organizarea şi conducerea tehni-
forţele au fost mobilizate ţarea ultimelor 15 ha din o repartizare echitabilă a 30 ha, dar că probabil si co-economică a procesului de producţie în
la lucrările din campanie. planul de 50 ce Ie are u- muncii“. tuaţia n-a fost comunicată
Pe inginerul sef, Cornel nitatea de cultivat cu ma- Intenţia mărturisită a in la consiliu. unităţile agricole şi fermele în care îşi des
Nemet, şi pe preşedintele Conştienţi că s-a cam ră făşoară activitatea, indicaţiile lor tehnice
C.A.P.. Ioan Fulea, ¡-am mas în urmă cu semănatul fiind obligatorii.
întîlnit în cîmp suprave din epoca înlîi, se muncea
ghind toate locurile unde Ia plantat în parcela „Lun La articolul nr. 20, aliniatul d se precizea
se acţiona. Doar 9 ha mai că“. unde era prezentă şi ză că specialiştilor agricoli le revine răspun
rămăseseră de plantat cu preşedinta Viorica Sinoi, derea pentru deficienţele în organizarea pro
cartofi din suprafaţa tota cît şi la arat şi pregătit cesului de producţie, nestabilirea perioadei
lii de 40 ha (miercuri, 1 a- teren la brigăzile din O-
prilie), iar dacă viteza zil haba şi Săcel. Este, de a- optime de executare a lucrărilor şi neefectua-
nică de lucru este de 5 ha, semenea, bine că s-a făcut rea controlului asupra calităţii acestora, ne-
înseamnă că cele două ma utilizarea raţională a mijloacelor de producţie
şini de plantat conduse de o repartizare echitabilă a şi forţei de muncă, neinstruirea corespunză
Alexandru Rozoti şi, res muncii. Ea ar trebui însă
pectiv, Ioan Sas, au' termi făcută şi în riadul celor toare a muncitorilor ori a membrilor coope
nat încă ieri plantatul. din conducerea unităţii. In ratori. Specialiştii agricoli care lucrează în
ginerul şef să nu se sub
— Cum aţi obţinut un a- stituie şi obligaţiilor celor cooperativele agricole de producţie răspund
semenea avans ? — îl în Mecanlzatorul Ludovic Biiştea plantează cartofi pe ogoa- lalţi ingineri. de pagubele materiale aduse unităţii din vina
trebăm pe Ioan Fulea. rele C'.A.P. Leşnlc. lor şi în legătură cu munca lor.
— Sortarea sî secţiona E. SÎNA
