Page 90 - Drumul_socialismului_1981_04
P. 90
JCJ. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Iniţiativele muncitoreşti - expresie a capacităţii Creşterea continuă a bunăstării, ridicarea calităţii
creatoare a maselor, a atitudinii vieţii - obiectiv central a! politicii partidului = TEIA
(Urmare din pag. 1) traiul fericit o bună parte 589 de locuitori. La nivelul DUiVJ
înaintate fată de munci din zi peste 20 000 de copii. unui an, prestaţiile medicale 26 A
Actul
pe un locuitor se ridică la
şi
cel
artistic
culturii*
în. 1980 depăşea un miliard
de lei. se săyîrşesc zilnic în lăcaşuri 21, marea lor majoritate a- 8,30Tot îna
9,05Şoimii r
In anul 1980 cît şi în pri nul 1980 au fost aplicate port o zi pe trimestru cu noi, dotate prin grija statu vînd caracter profilactic. 9,15Film se
mele luni ale actualului cin în unităţile economice şi combustibil economisit", s-a Baza materială a învăţă- lui cu cele necesare. Noua calitate a vieţii, bu pil: R<
cinal, biroul executiv al comerciale din municipiul realizat o economie de 5 mîntului şi culturii este de-a La sănătatea populaţiei ve năstarea poporului se pot ex soclul 2
consiliului municipal, al sin nostru 18 iniţiative, în ca tone benzină şi 8 tone mo dreptul impresionantă, pe ghează peste 900 de medici prima şi în alte elemente 9,10 Viaţa s
dicatelor Hunedoara sub di re au fost antrenaţi peste torină, în timp ce aplica măsura aspiraţiilor spre cu şi peste 5 000 de cadre me Continua lor ridicare şi creş 10,45Transrn
recta îndrumare a organi 27 000 de oameni ai muncii. rea iniţiativei „Contul co noaştere a populaţiei, in 535 dii şi auxiliare sanitare în 13 tere, sînt rod a! umanismului alternat
zaţiei municipale de partid, In ansamblu, aceste iniţiati lector de economii al gru de şcoli şi două institute de spitale, două sanatorii, 14 profund al politicii partidului govişte
a întreprins o seamă, de ac ve au vizat şi vizează depă pei sindicale" s-a soldat cu învăţămînt superior se pre policlinici şi 134 de dispen nostru. Prin tot ceea ce • I'olb
ţiuni menite să vină în spri şirea sarcinilor de plan la economii de 70 tone ciment, gătesc peste 110 000 elevi şi sare. De ia 2 900 de locui ne-am propus să înfăptuim vişle —
jinul comitetelor sindicate produsele solicitate în mod 100 tone metal, 70 m.c. ma studenţi. Tot al cincilea lo tori, cîţi reveneau la noi în în cincinalul 1981-1985, con ieşti
lor şi colectivelor de muncă special de economia naţio terial lemnos, 70 000 bucăţi cuitor învaţă, in 268 de gră judeţ unui medic în 1938, as struim temelia solidă a aces • Gini)
pentru stabilirea unor an nală, reducerea consumu cărămidă roşie, 80 tone că diniţe şl 26 de creşe îşi duc tăzi un medic deserveşte doar tor creşteri. piouatci
gajamente realiste, a mo rilor de materii prime, ma rămidă refractară. le ale
dului de înfăptuire a lor şi teriale. combustibil şi ener Şi în. acest an — pri Cluj-Na
de aplicare în practică a ce gie, îmbunătăţirea calităţii mul din actualul cinci 12,30Bf. stru
lor mai valoroase iniţiative produselor, probleme de e- nal, — colectivele de In înfîmpinarea Zilei de 1 Mai 13,00 Telex
muncitoreşti. Un accent deo dueaţie, întărirea discipli muncă din municipiul Hu 13,05Muzicii
sebit s-a pus pe instruirea nei. De pildă, la C.S. Hune nedoara au răspuns cu şi a glorioasei aniversări a partidului mari in
temeinică a preşedinţilor co doara au fost aplicate cu entuziasm la chemările lan şi străii
mitetelor sindicatelor, con bune rezultate 9 iniţiative, sate în întrecerea socialistă 15,45Şait
siliilor inginerilor şi tehni dintre care amintim: „Să pe ţară, hotărîte să parti (Urmare din pag. 1) tone) de legătură între le trei şantiere — Băiţa,- 10,00 Telcspo
cienilor. membrilor comisii laminăm în fiecare schimb, cipe cu şi mai mare succes distribuitor şi conducta Lelese şi Voia — în fie 17,00Filme i
lor pentru generalizarea ex în fiecare zi, cel puţin un la această însufleţitoare lezat. In „săptâmîna re forţată. Durata lansării a care zi s-au forat cîte lupta i
perienţei pozitive şi organi lingou — sau o cantitate e- competiţie patriotică, cin cord în producţie“, în fost de patru ore, fapt ce •18 m. In minerit, la Ru- ranul“
zarea întrecerii socialiste, chivalentă -— peste sarcini stind astfel prin noi fapte corpul barajului au fost demonstrează abnegaţia ginosu, Vadu Dobrii şi 18,35Micul e
iniţierea unor schimburi de le de plan"; „Contul colec de muncă glorioasa aniver executale depuneri de pe cit care au lucrat oame Alun, în această săptă- mici : ,,
experienţă, dezbateri, mese tor de economii al forma sare a celor şase decenii ste 27 000 . mc arocamen- nii maistrului Gheorghc mînă s-a înaintat cu 72 m partidu
rotunde la nivel de muni ţiei de lucru" etc. Efortu de la făurirea Partidului Co te şi balast (zilnic între Neehifor, cit şi calitatea mai mult faţă de cît era 19,00Telejur.
cipiu şi în întreprinderi sau rile depuse în cadrul aces munist Român. 3 900—4 000 mc, faţă de deosebită a construcţiei planificat. Dar ideea ce a « in j
pe locuri de muncă. O a- tor iniţiative s-au concre MATEI FARA 3 200 mc planificat). Un galeriei forţate (aflată în stat la baza acestor de lei rte
tenţie deosebită a fost a- tizat în depăşirea sarcini membru al Biroului executiv merit deosebit în obţine execuţia brigăzilor de păşiri nu a fost de a niversfi;
cordată desfăşurării unei lor de plan cu. peste 40 000 al Consiliului municipal rea acestor recorduri l-au mineri conduse de Vasi executa „metri“ în plus, 19,25fiinţare
s u s ţ i n u t e activităţi poli tone aglomerat, 9 800 tone al sindicatelor Hunedoara avut muncitorii de la ca le Dăbuleanu, Aurel liies- ci de a devansa deschi 21,00 Film ar
tico-educativ o în sensul cu laminate, economisirea de rieră şi de Ia coloana de cu şi a şefilor de lot derea unor noi fronturi in pac
noaşterii do către fiecare materii prime, materiale şi transport auto (baraj), Manday Florin, Ion Dă- de lucru pentru intensi stucliou
om al muncii a obiectivelor combustibili în valoare de printre care s-au eviden nilă). ficarea cercetărilor geo 22,30Telejur
principale din angajamente 4,4 milioane lei. Caravana ţiat minerii Glieorghe logice. Aşadar, recorduri
şi • iniţiative, a mijloacelor La întreprinderea minie Frunză, Isaia Văraru, fo- DEVANS le le putem localiza la LUNI, 2
cu care trebuie să acţione ră Hunedoara peste 1 100 de rezorul Ilie Vucescu, ex- IN DESCHIDEREA sonda 33 Băiţa (maistru
ze pentru realizarea lor. muncitori au îmbrăţişat ini soGlo-şffinţifi&ă cavatoriştii Nicolae Var- UNOR NOI FRONTURI Petre Rădulescu), sonda 16.00 Emisiui
în acelaşi timp, întreaga ţiativa : „Brigada înaltei tolomei, Vasile Ursit, cit DE LUCRU 75 Voia (Zamfir Paras- rnaghia
propagandă vizuală a fost poductivităţi şi a calităţii”,, Sub genericul „Tot ce am şi şoferii Kutaşi Iosif, S-a încheiat şi Ia sec chiv) şi sonda F 9 (Ioah 18.50 1001 (le
axată pe popularizarea ini extrăgîndu-se peste plan realizat este rezultatul mun Grigore Ilandariuc, Vasi ţia Teliuc a I.P.E.G. De Miheţ), cît şi la brigăzi 19.00 Telejur
ţiativelor, a rezultatelor ob 11 584 tone fier în mine cii, nimic nu a picat din le Şotropa. va o săptâmînă de recor le de mineri conduse de 19,25 Actuali
ţinute în întrecere, fiind sti reu brut. Totodată, prin cer", ieri, 25 aprilie, în în acelaşi timp colecti duri deosebite în munca loan Dănilă, Avram Go 19.45 Evoltlţi
mulaţi la gazetele de pere extinderea iniţiativei „Con unităţile economice, sociale, vul de muncă de la şan celor ce pun în valoare leşte, Gheorghe Bologa, mint —
te cei care s-au evidenţiat tul colector de economii al instituţii de pe raza mu tierul energo-montaj a minerale utile economiei Ştefan Tăinăşloni şi Con Episod)
în acţiunile muncitoreşti în sectorului”, cheltuielile ma nicipiului Deva şi oraşului lansat primul tronson (24 naţionale. La foraj, în ce stantin Scorobete, insecte
treprinse. Comitetele sindi teriale au fost reduse cu Petrila au fost organizate 20.45 Film >
calelor din întreprinderi au 17,3 milioane lei, consumu acţiuni pe teme cum sînt: ISIS
fost îndrumate în adunările rile specifice fiind reduse cu „Ziua fruntaşilor în produc 21,35 Cadran
lunare ale grupelor sindi 832 MWh energie electri ţie", „Ziua maistrului", ,,E- 21.50 Muzică
cale să se analizeze temei că, 3 175 tona combustibil levi cu mîini de aur", „Cu 22,15 TclejU)
nic modul cum prind viaţă convenţional, 945 m.c. lemn tezători cercetători ai tai
obiectivele stabilite . pe de mină şj cherestea, 119 nelor naturii”.
locuri de muncă, neajunsu tone explozivi. De aseme De asemenea, în seara a-
rile existente, stabilindu-se nea, la I.C.S. Hunedoara, celeiaşi zile, la Deva, a avut MhSafflMB
Şi măsuri operative pentru prin intermediul iniţiativei loc spectacolul „Chitare
înlăturarea lor. Ca urmare „Să folosim parcul de uti Omului” cu participarea DEVA: m
a acestor preocupări, în a- laje şi mijloace de trans- formaţiilor din şcoli, între ir ia); Lumi
prinderi, aşezăminte cultu rerii, ser
rale. H U N E D i
Caravana socio-ştiinţifică, cea ele a
Zbor
pla
această acţiune complexă, tul) ; B i x
CITITORII i îşi va încheia activitatea ve story
la); P E T I
azi, 26 aprilie, prin orga
rea);. pertti
nizarea în şcoli, cluburi, ca
se de cultură a unor spec bancnote
Minia — st
tacole dedicate sărbătoririi bl ic a); LU
unor momente deosebite din crucea n
AVEfî CUVÎNTUL viaţa şi munca tinerilor sub (Cultural);
ci tor esc); '
genericul „Festivalul cultu- cui. petrol
, ® Locuiesc din anul 1976 în Blocul D 6, aparta- \ ral-sportiv al tinereţii". (Luceafărul
1 uient 26, din strada Mără.şti, Deva. De la această dată, ţ Pe terenurile de sport şi seşti clo la
citorcso) ;
t de cile ori plouă, plouă şi în camera mică a aparta- , stadioane se vor organiza .şi impar
■ meniului meu, E adevărat că de atunci s-au făcut trei i competiţii sportive Ia dife TRILA: Vi
I reparaţii, ultima în toamna anului trecut, dar de rite discipline. Seara, în riile I-Il (
Mi NOASA:
ţ atunci plouă şi mai tare în cameră. Am fost la I Piaţa Victoriei din munici ti j (Mim
t G.I.G.C.L., am făcut cerere la asociaţia de locatari, ( piul Deva — ^Carnavalul Cariera de exploatare la suprafaţă a cărbunelui, de la Cimpu lui Neag. CÂNI : Tit
’ dar nu a venit nimeni să vadă cum se distruge apar- i tineretului". i cm brie);
Moara eu i
i tamentul, în timp ce eu nu pot folosi această cameră. > sic); GUI
^ (Emil Pop, Deva). <» — « — a — O — s o — ® — a — ® — o — a> baticul (A
T1E : Col
^ ® Tovarăşa Marinóla Matei, din Orăştie, propu- ( dra (P a
. n e a prin rubrica „Aveţi cuvântul“, ca artera princi- ! Animalele vor ieşi în enriad la păşune. Ce se noapte de
1 pală care străbate oraşul, să poarte o singură denu- ' riile I-Il (
GIU-BAl: <
| mire şi nu 4—5, cum are în prezent. Consiliul popular ^ (Casa de c
i al oraşului, analizînd' această propunere, a ajuns lâ l întreprinde pentru a le asigura iarbă din belşug? Singur i
(Popular);
/ concluzia că ea nu poate fi pusă în practică deoarece / crimă dc
ţ pe această distanţă sînt bine definite străzile încă in ţ Stabulaţia animalelor în vestiţii au fost realizate ta — Care a fost contribu muncă vor paşte po terenul Cuscrii (C.
i urmă cu 35 de ani. Schimbîndu-le denumirea s-ar pro- [ grajduri se încheie în cu- bere de vară pentru anima ţia deputaţilor la organiza curăţat de alţii ? Sosea odat
.’ duce mari perturbaţii în situaţia domiciliară a celor i rînd şi se apropie tot mai lele C.A.P. Romos, Vaidei rea şi desfăşurarea acţiuni — Ce se va întîmpla cu Iunie); SIÎ
tic în plus
J peste 2 000 de locuitori care ar fi nevoiţi să-şi facă ) mult ziua cînd vitele şi şi Pişchinţi. Ne-au spriji lor? păşunea ce va rămîne ne- Duios Ana:
^ schimbările în actele de domiciliu ! ţ oile vof ieşi la păşunatul nit mult în astfel de acţiuni — Foarte mare. Aş evi eurăţală ? mina); Gl
i ® Problema apei pe strada Hăşdat din Hunedoa- i organizat. Cooperativele a- deputaţii Nicolae Stăncioiu, denţia contribuţia deputaţi — Vom organiza o echi noastră (!'
/ ra se va rezolva odată cu instalarea unui rezervor ! gricole de producţie aş Teodor Iordan, Aurel Bălan, lor loan Igna, Iosif Ştefan. pă care va executa lucra
) nou pînă la 30 noiembrie a.e., răspunde G.I.G.C.L. la 1 teaptă cu nerăbdare acest Aurelia Dobrean, Aurelia Maria Neamţu, Ionel Ilieş, rea contra cost.
ţ sesizarea tovarăşului Glieorghe Tilici din Hunedoara, ţ eveniment —^căci multe au Baba, Aurel Vlaicu, loan Avram Borza, Viorel Borza încă un lucru ce nu per V»
i publicată la această rubrică a ziarului nostru. cumpărat furaje în perioa Popa şi preşedintele C.A.P. şi alţii. mite să se conchidă că a
\ da de iarnă —, dar bunii Romoşel, Popa Chirilă. La Rapoltu Mare — cum existat suficientă preocupa
gospodari n-au stat şi nu — Ce s-a realizat, în co ne-a spus Augustin Boti- re din partea Consiliului Timpul
ziua de 2i
SESIZĂRI — SOLUŢII stau cu braţele încrucişate. muna Geoagiu, pentru pre ciu, primarul comunei — popular Rapoltu Mare, mai în general
— .Comuna noastră ne-a gătirea păşunatului anima au fost fertilizate 416 ha, ales fiindcă e problematică noros. Vo
« Scrisoarea lui Ion fiind netemeinică si ne- -i spus loan Căstăianu. prima lelor? l-am întrebat pe s-au curăţat 760 ha din cele găsirea de oameni care să taţii mode
Pulpea, din Riu Bărbat, legală. rul comunei Romos — dis loan Vălean, vicepreşedinte 1 200 ha cît are localita facă ceea ce trebuiau să de pioai
ploaie. Izc
comuna Pui, privitoare la pune de păşune în supra al biroului executiv al con tea. Şi aici au fost organi facă alţii, ştiut fiind că nala desci
sancţionarea soţiei sale, » Vasile Popescu, din ţ faţă de 1 087 ha şi în fie siliului popular. zate acţiuni de muncă pa mulţi lucrează la conslruc- Vint mod<
soră medicală la Dispen- Hunedoara ne-a scris in ( care primăvară se între — Am fertilizat chimic triotică duminica, la care ,ţia noului magazin univer vestic. Te
sarul medical din Baru, legătură cu calculul chel- ? prind acţiuni menite a spori 474 ha, 300 ha au fost Lîr- însă n-au luat parte decît sal, vor participa la între mă va fi
a fost cercetată de către tuielilor pentru încălzirea ) producţia acesteia. Am fer lite cil. oile, iar circa 650 circa 50—60 de oameni. Cam ţinerea culturilor, comuna şi 17 grac
Direcţia sanitară judeţea- apartamentului. G.I.G.C.L., ţ tilizat cu îngrăşăminte na ha au fost curăţate. pulini. Cei ce nu participă are fermă legumicolă ce so mă între
nă. Confirmîndu-se cele care a cercetat cele se- i turale şi chimice întreaga — Vorbiţi-ne de acţiu la curăţarea păşunilor sînt licită multe braţe de mun
semnalate, s-a indicat or- sizate, susţine că acest J suprafaţă, am curăţat peste nile organizate cu cetăţenii. supuşi la o taxă de 60 de că. Iată de ce considerăm La mun
ganului colectiv de con- calcul s-a făcut corect, la \ 850 ha pînă acum. Păşunea — Am mobilizat în fie lei admiţîndu-li-se vitele în că .este nevoie de mai mul bilă cu ce
ducere al Spitalului din suprafaţa de radiaţie a i din Romos a fost împărţită care duminică, de la 3 mar cirezi. Taxa este bine gîn- taţii sub
Haţeg să anuleze sanc- blocului, dar că asociaţia în 19 tarlale şi s-a dispus tie încoace, acţiuni de mun dită, dar cea de a doua tă preocupare pentru pre dc pion
gătirea păşunatului.
ţiunea dată sorei medica- a defalcat cheltuielile nu- 1 păşunatul ei în aşa fel in că patriotică la care au problemă nu e prea în re semnala <
ce.
luai parle — de fiecare da
cit să asigure hrană pentru
(Mei
Mioara , Pulpea,
V: mai la suprafaţa locicativihl animale pe toată perioada lă — citea 100—-150 cetă gulă. Adică, vitele unor oa TRAIAN BONDOR eiu : Vras
ION CIOCLEI
meni ce uu participă la
stabulaţiei libere. Din in
ţeni.