Page 91 - Drumul_socialismului_1981_04

7 299 @ DUMINICĂ, 26 APRILIE 1981 Pag. S

A apărut
î „TRANSILVANIA“,
SIUNE consună» Tristeţea perfecţiunii nr. 3/81
Revista* se deschide cu
Un asemenea titlu riscă culturi sau a unui individ un editorial şi două valo­
CA, roase articole dedicate ce­
să pară căutat sau para­ înseamnă încremenire hie­ lei de a 60-a aniversări a
LIE doxal. Dacă zgîriem însă ratică, o ipostază iinală 1444é/W creării P.C.R., semnate de
pu[in crusta aparentelor, înainte de neant sau, în loan Bogdan, Nicolae Ful»
geanu şi Ştefan Mârza. Cea
vom da dedesubt de a- cel mai bun caz., înainte
Bl mai mare parte a număru­
pentru co- devărul pe care se înte­ de începutul involuţiei. lui este dedicată in conti­
anul. Epi- meiază. Se zice că la un Tristeţea secretă care s-a nuare Centenarului Octa­
mare artist a venit înlr-o insinuat în bucuria tutu­ vian Goga.
ii zi un altul mai puţin ma­ ror cuceritorilor Evcrestu­
i directe re, poale un discipol sau lui nu e o înlîmplare sau \
le ia Tîr- un epigon. Cum artistul un capriciu. Ea s-a născut
luj-N apoca tocmai terminase o nouă din conştiinţa că alt pisc Catuwmă infinită
2.S. TSrgO- sculptură, vizitatorul a ex­ mai înalt nu există. Ajunşi Cuaîfitui partidului
frólul Plo­ clamat cu sinceră admira­ acolo după îndelungi as­ Aşa este Partidul nostru comunist,
ţie : „Maestre, de data piraţii, cu preţul unor crîn- Columnă infinită în Patria Română,
ii : Cam- asta iifî atins perfecţiu­ cenc eiorluri şi jerlie, ei Destin şi Libertate de-a pururi stăpină, Cuvîntul tău Partid ni-e reazăm, stîncă
nea !" La care maestrul a se aflau deodată- în faţa Peste pămînt luminoasă rotire, Şi bucurii de hnplinire-adîncă,
teiiiaţiona-
miei de la căzut pe gînduri şi i-a răs­ a două posibilităţi: să Făuritor de bine şi de fericire. Cuvîntul tău ne este chezăşie
puns dintr-o dată întristat: rămînă definitiv în piscul Aşa este Partidul nostru comunist, Pentru mai bine-n ziua ce-o să vie,
ktrirţ ,,Înseamnă că, în siîrşit, visat ori să înceapă co- Permanent apropiat de fiecare, Ne este vis şi dor, speranţă,
aţi scăpat de mine..." Ce borîşul.• Amîado'uă consfin­ Cu privirea sa strălucitoare. Şi paşnică lumină, cutezanţă.
vrea să spună această a- ţeau insă un siîrşit. Cu gindul bun şi vorba-nflăcărarc, Ne este certitudine şi zbor,
omor cu
:eţi români necdotă cu înfăţişare de . Şi lotuşi, perfecţiunea Aşa este Purtidul nostru comunist, Ţel comunism, demn viitor...
parabolă grecească ? Vrea .ămîna idealul oricărui Ca un rîu cu apa cristalină, IRIMIE STRĂUT
să spună că pertectiunca creator şi, în general, al Ca o dimineaţă înaltă şi senină,
-M
reprezintă un punct termi­ oricărui om deplin, a că­ o - i Ca un griu ce ne iasă în întîmpinare,
nus, după care nu mai rui viafă e guvernată de Din cimpii smulse din vremuri amare,
»irate din
i : „Subte- poate urma decît repeta­ nobilul neastîmpăr al au- Aşa este Partidul nostru comunist.
x
rea. Dar, pentru un ar­ lodepăşirii. Dar nu datori­ Ţel şi dreptate, falnică prezenţă,
tist, repetarea înseamnă tă perfecţiunii, care, în
pentru cei In a noastră viaţă, în viitoarea existenţă, Ore de aur
se de copil, declinul şi siîrşilul. ideca, sine, nu e iertifă şi după Aşa este Partidul nostru comunist,
¿rin te" ioartc interesantă şi boga­ care nu se mai poate a- Columnă infinită în Patria Română,
tă în iertile sugestii, o , re­ junge nicăieri, ci în pri­ Destin şi Libertate de-a pururi stăpînă. Din porul stîncii aurul răsare
găsim şi într-una din scrie­ mul ritul datorită aspira­ prin straja grea a colţilor de roci
pinarea zi- MIRON TIC
ii şi a a- rile lui P. P. Panaitcscu, ţiei înspre perfecţiune, a- cum lingă maluri ghiocei precoci
irticlului care o aplică însă asupra dică a acelui toarte lung abia se smulg din grote de ninsoare.
culturilor. Perfecţiunea ca drum presărat cu eiorluri,
mâniei apogeu al unei culturi, cu eşecuri şi împliniri, un­ r
i.: Să trăim de Uceare pas înainte în­ String oamenii în deltele din voci
roducţic a consideră istoricul, se ma­ seamnă o izbîndă. Că Scrisoare dm Sada acest nisip ivit din forţe rare
•italiene nifestă îndeobşte prin hie­ magnetizat cu arcuri de sudoare
ratism, după care urmea­ vom atinge vreodată sau Cit bate grîu-n galben prin văile candorii, pentru clepsidra unei noi epoci.
ză inevitabil declinul. A- nu perfecţiunea e mai pu­ de-i dreaptă lancea verii adine înfiptă-n lut,
ţin important. Esenţial şi
PKILIE ceasla a lost soarta cul­ definitoriu pentru condi­ cit sub călciiul pietrei nu răguşesc izvoare Se naşte, astfel, ceasul de lumină
şi eu vă strig, prieteni, în graiul cunoscut.
turii egiptene, bunăoară, şi-n nopţi de gînd luceferii apar
in limba ţia omului dîntotdeauna va Să n-adormim cu timpla pe frunze în cădere ca mugurii pe-o tînără tulpină.
sau a celei bizantine. rărnînc însă necontenita şi cu pleoape amorţite de ceruri în declin,
Dar nu alta este situa­ niciodată stinsa aspiraţie noi, ce sîntem soldaţi ai stelei viitoare Secunde bat cu bobi de chihlimbar
ţia în cazul destinului ar­ înspre acest ideal învăluit şi umilim neantul cu-o moarte mai puţin... sub freamătul culorii de călină
economică tistic al indivizilor; per- în straniul său nimb de Noi sîntem cei ce ară pămîntul viu al ţării ore de aur pe-un cadran solar.
ţii pe Pă- iecfiunca ca expresie a tristele. şi-nsămînţează-n brazde cuvintele fierbinţi, MARIN NEGOIŢĂ
1 ştiinţific. mulţumirii de sine a unei RADU CIOBANU de-aceea griul nostru crescut pînă-n pridvoare
Roiuri de vorbeşte limba"dulce-a străbunilor părinţi.
La temelia ţării stau azi cuvinte drepte,
TV. Anul la temelia ţării e-o rădăcină grea
stropită cu sudoare, cu lacrimi şi cu sînge,
.dial Aspect dc Ia expoziţia de un arbore-năiţîndu-şi coroana înspre stea —
ră artă plastică (faza judeţea­
DEBUT Să fie liber ramul sub care curge rîul,
nă) a artiştilor plastici a- şi liber fie rîul să curgă-n ţara lui
inatori, deschisă la Casa pa albia iubirii, speranţei şi dreptăţii !
Día state municipală de cultură Deva. Astfel vă scriu, prieteni, astfel rostiţi oricui... Faza judefeană a artiştilor
Foto : VIRGIT, ONOIU 10AN EVU
J p¡astici amatori
Sintern vlăstare
urată (Pa­ sădite în pămintul
lidă a du­ La Casa de cultură din moase calităţi de expresie
ll (Arta) ; reavăn, plastică, atît prin decor cit
V : Lan- cu miros crud. Deva s-a deschis expoziţia
(Flacăra) ; de pictură, sculptură, gra­ şi prin culoare, ca Adrian
Siderurgis- fică şi artă decorativă a Covrig şi Mate Domokos
alb (Ar- Sintern vlăstare din Orăştie, Mariana Urs
v N I : Lo- sădite în pămîntul artiştilor plastici amatori,
ig (Uni- expoziţie constituită în fa­ şi Dan Cârjoi din Deva.
teanc de muncii za judeţeană a actualei e- Grafica este bogat repre­
jiembrie) ;
-II (Itepu- Sintern vlăstare diţii a Festivalului naţio­ zentată în primul rînd prin
La răs- nal „Cîntarea României“. membrii cercului de gen
fu rt uni şi ne înălţăm Expoziţia cuprinde 120 de de la Clubul sindicatelor
H (Mun- spre infinit,
N : Prun- lucrări (semnate de cei pes- Lupeni, precum şi de ele­
ardelenii legăm pămîntul tş 50' de participanţi), a- vii de la Şcoala de artă
ă nu lip­ de alte constelaţii vînd bine reprezentate toa­ populară clin Petroşani.
ire (IVI un-
A : Par prin tulpincle noastre. te sectoarele. De remarcat Reîntilnim in acest sector
il); PFi­ bogăţia şi varietatea tehni­ lucrări demne de remarcat
lilí — se­ cilor în artele decorative, ale unor perseverenţi ai
n-ese) ; A- ALINA WAGNER picturile pe sticlă, marca­ genului : Ovidiu Petca din
e dimine- Şcoala generală nr. 4
): u Ri­ Petroşani te de pei’sonalitatea robus­ Deva şi Horaţiu Oprea din
ds (7 No- tă a jfictorului naiv Petru Petroşani, dar şi prin lu­
C user ii ;
Steaua ro- Vlacl (Praizu) de la Cer- crări ale debutanţilor: loan
'A: Sâl- băl, precum şi rafinamen­ Locsed şi Florin Cismaş
i ORAŞ- tul cromatic al broderiilor din Orăştie. In sculptură,
la Lon- artistice, compoziţii de ma­ şi ea bogat etalată, se de­
Ultima M1RCEA DINESCU : ia alta complexă, incorpo-
te — se- rînrt accente de critică so­ re forţă atractivă aparţinînd taşează prin claritatea unui
1; GEOA- cială. Cu toate că „Pentru pensionarei Irina Opreseu stil propriu tînăru] Gheor­
na de fată „Oemocraţia un teanc de bancnote“ este de la Clubul C.F.R. Sime-
; HAŢEG: o comedie poliţistă, filmul se ghe Rai de la Întreprinde­
prieteni face remarcat printr-un ton ria. rea „Marmura" Simeria şi
7T: O la- naturii“ usturător, care răvăşeşte fa­ Pictura naivă se răsfaţă minerul pensionar Ladislau
CÂLAN : O ţada „onorabilităţii“ burghe­
cultură) ; poeziile inedite din „Teroa­ tiple ipostaze existenţiale în- ze. Corbucci încearcă cu în cel mai mare comparti­ Schmidt de ia Petrila, lau­
rea bunului simţ“.
ălâreţ (li Mircca Dinescu a devenit o Recentul volum, „Democra­ (r-ttn univers poetic al re­ succes o secţiune transver­ ment al expoziţiei, convin­ reat al ediţiei precedente
sală a vieţii sociale din Ita­
descoperirii cotidianului sta­
Un osta- personalitate a liricii noastre ţia naturii“, nu aduce nimic gătoare prin prospeţimea a Festivalului „Cîntarea
•Jl); ILIA: contemporane, cu voia şi fă­ nou acestei „virste“ poetice. bilind artistic, în felul lui lia contemporană, ducîntl României". Alături de a-
ecea (Lu- ră voia criticii literare, încă Mlrcea Dinescu e cel pe care propriu, dimensiunea drama­ spectatorul la concluzia că şi sinceritatea unor repre­
umane.
: Familia de la prima sa carte, „Invo­ îl cunoaştem deja, chiar da­ tismului actualităţii Evadatul, subiectele de factura celui zentanţi hunedoreni m,ai oe.ştia se impun lucrările
(Biografie
săracă,
iar
esc). caţie nimănui“, apărută acum că acum „ca rinocerul ca- Avalanşa etc.). din film sint multiple tipul cunoscuţi ai genului, ca realizate de Dumitru Gu-
de
sinistre
personaje
zece ani. Se elogia atunci re-atacă trenul“ încearcă să Dincolo de puţinele teribi­ lui Miletti şi Casali se gă­ Xenia Burs-an şi Ion Arca dea, stomatolog la Lunca
candoarea şi puritatea copi­ treacă de treizeci de ani lisme care „nti-1 mai prind“ sesc cu duiumul. In cursul Cernii, profesoara Gabrie­
lului trezit spre lume, exu­ (Cîntec de rinocer). Neadc- şi forţări în utilizarea ver­ acţiunii dinamice, cu multe de la Orăştie, Ristda Far-
beranţa adolescentină, gravi­ renţa Ia nici o convenţie sului prozaic, „Democraţia întorsături surprinzătoare, re­ ca, Elita Farca, Gheorghe la Popescu din Deva, Mar­
tatea involuntară, agresivita­ poetică e poate in „Democra­ naturii“ demonstrează încă o gizorul nu scapă nici un pri­ Ţurlea şi Gheorghe Banu cel Moş şi Constantin Mu­
tea juvenilă, toate transpuse ţia naturii“ mai accentuată, dată că Mircea Dinescu nu e lej de a ţiului la stilpul in­ te, din Oră.ştie.
în imagini poetice candide poetul reduce voit lirismul, un poet oarecare şi ştie famiei fenomenologia matra- de Iţţ Bradj dar şi prin
¡1 pentru cu inflexiuni muzicale. Volu­ evită metaforizarea optîntl „să-şi tragă realitatea pe pazlicului social de anvergu­ prezenţa unor debutanţi, O notă aparte, impună­
■: Vreme mul al doilea „Elegii de cînd pentru expresia frustă. E- piept ca o cămaşă“. ră. Iată de ce avem senza­ talente promiţătoare, ca
ă cu cer eram mai tînăr“ menţine a- xemplu tipie e poezia ce dă ţia certă că filmul are un toare prin concepţie, me­
preeipi- celeaşi coordonate lirice, titlul cărţii şi Scurt repor­ SILVIU GUGA Ilie Purcar de la Hunedoa­ saj, execuţie şi dimensiuni,
i formă structura poetică se repro­ taj : „Vara însoţeşte elevii conţinut mai bogat, mai in- ra, Alexandru Potyo şi Iu- aduce în expoziţie baso­
citant la meditaţie, decît ve­
;rse de filează la Mlrcea Dinescu o- Ia atelierul mecanic/ toam­ hiculează, de obicei, un film liu Strehanschi de la Si-
/or sem- dată cu volumul „Proprietarul na numără rindurile de po­ relieful î.n lemn „Istoria
Pentru un faano poliţist. Pelicula oferă reve­
electrice. de poduri“ (197C) cînd poetul rumb/ iarna zvirie zăpada laţia evoluţiei actoriceşti a meria. N e a m u l u i“ aparţinînd
sectarul declara programatic : „pe din faţa şcolii/ primăvara trei interpreţi de reputaţie Pictura de amatori, tri­ sculptorului amator Ilie
' limba mea se pot aprinde cintă la căminul cultural/ fie bancnote
■a maxi- mondială : Nino Manfredi, butară fireşte patrimoniu­ Munteanu din Hunedoara.
chibrituri/ ştiu alit de mul­ măreţul timidul profesor do Paolo Stoppa şi Ugo Tog-
între 12 te/ incit unii mi se uită in limba română“. Poetul pare Din filmele lui Sergio Cor- nazzi. Creaţia fiecăruia este lui picturii profesioniste, Deschisă pină la 15 mai
ea mini­ gură ca la un rug vorbitor/ tot mai sarcastic şl supărat bucci, două sint categorie o bijuterie a artei actorului. pune în faţa publicului di­ a.c., expoziţia oferă publi­
in rest beau ceaiul călduţ ca pentru diverse aspecte aie notabile : „Camionul de Totuşi — dacă ar fi să eva­
mele. verse modalităţi de expre­ cului posibilitatea cunoaş­
toţi ceilalţi“, Iar versul „să-ţi realităţii imediate. cursă lungă“ şi „Par şl im­ luăm acest aspect cinemato­
par“. Cu „Pentru un teanc sie, prin Gabriela Brănes- terii efervescenţei creatoa­
e Insta- tragi realitatea pe piept ea Discursul poetic alinge co­ grafie intr-un singur enunţ,
o cămaşă“ devine celebru tele tensiunii maxime cînd de bancnote“ numărul peli­ cu şi Constantin Zgîmbău re a mişcării artistice plas­
Precipi- culelor pentru care merită am spune fără şovăire : „Pen­
obligîndu-i pe mai toţi criti­ Mlrcea Dinescu îşi mărtu­ de la Hunedoara, Nagy Io- tice de amatori din jude­
e averse să reţinem numele lui cor- tru un teanc de bancnote“
cii să-l citeze. Poetul intra riseşte zbuciumul intim de­ este recitalul de zile mari al sif, Ladislau Schmidt şi
se. vor bucci sc ridică la trei. Fil­ ţul nostru, conferind in a-
eleetri- !utr-o nouă vîrstă lirică care terminat de suferinţă sau mul cu pricina demonstrea­ unui actor de excepţie, pur- Victor Păun de la Petro­ eeiaşi timp certe satisfacţii
se completează (şi se eom- aspiraţia spre fericire. Poet ză grăitor evoluţia cineastu­ tind numele de Nino Man­
ie servi- plexcază) cu volumul „T.a de autentice trăiri, el îşi ri­ lui de la instrumentaţia fa­ fredi. şani, loan Gali şi losif Pop estetice.
iil). dispoziţia dumneavoastră“ şt sipeşte autobiografia cu mul- cilă (..Romulus şi Bemus") AL. COVACI de la Lupeni. Lor li se a- ION CÂRJOI,
lătură debutanţi cu fru­ artist plastic