Page 94 - Drumul_socialismului_1981_04

T»a£j. 2 DRUMUL SOCIAÜSMUMII N

Cum se îndeplinesc sarcinile
Manifestări politico-educative consacrata ITE

încredinţate în adunările generale
glorioasei aniversări a partidului 11(00 Film
9,001—11,00
(l-cilii
în organizaţiile de bază cu tovarăşii lor de muncă fiecare meserie, care să 11,50 Evolu
de la l.M.M.R. Simeria (se­ asupra necesităţii întronă­ stimuleze studiul indivi­ o COI.OCVIU DE ISTO­ stat „Valea Jiului“), in­ mint;
(reliui
cretar al comitetului de rii unui spirit de discipli­ dual. R I E : „8 Mai 1921 — eta­ terviul „Femeia — prezen­ 12,50 Telex
partid Joşii' Radio), există nă şi ordine desăvîrşită, au De ridicarea pregătirii pă superioară in dezvol­ tă activă tn procesul de 16,00 Telex
o preocupare constantă dovedit, prin activitatea profesionale a oamenilor, tarea mişcării democratice producţie, in viata sociai- 1G.05- -17,15
pentru repartizarea de sar­ desfăşurată, că sarcina ce depinde în măsură decisi­ din România“ a iost tema polilică a tării“ (Întreprin­ 17,15Clubu
18,00 Alina:
cini concrete comuniştilor le-a fost încredinţată se vă — a continuat inter­ colocviului de istorie des- derea de tricotaje) şi ma­ 18,25P.C.It
si pentru urmărirea înde­ realizează lună de lună, e- locutorul — creşterea ni­ făşurat la I.C.S.M. Brad, sa rotundă „Filmul, in­ Iuţion
plinirii lor, problema fă- liminîndu-se orice fel de velului tehnic al pro­ In organizarea Consiliului strument de educaţie pa­ toare
cînd obiectul ordinii de zi risipă. Ei se deplasează la ducţiei. Iată de ce, pe orăşenesc de educaţie po­ triotică şi revoluţionară a 18.50 1001 (1
19,00 Tcleji
la mai multe adunări ge­ fiecare loc de muncă, fac această linie, noi încre­ litică şi cultură socialistă. tineretului“. Organizai de 19,25Actua
nerale ale organizaţiilor de calcule împreună cu cei dinţăm sarcini celor mai Consiliul municipal de e- 19.50 împot
bază si şedinţe de birou. din colectiv asupra econo­ buni comunişti din unita­ «. MASA ROTUNDĂ. ducap'e politică şi cultură Iui \
din li
De regulă, încredinţarea miilor ce se realizează şi te“. Ciubul muncitoresc din socialistă Petroşani, in co­ a pop
de sarcini comuniştilor se soluţiilor care ar permite Ne-am convins că atri­ Gurabar/.a a găzduit o «in­ (parte
tace, aici, în adunarea ge­ mărirea volumului lor. buirea sarcinilor de partid să rotundă in'cadrul că­ laborare cu întreprinderea 20,30File d
ţ Ion ar
nerală. în unele adunări gene­ reprezintă pentru comitetul reia cadre de conducere şi cinematografică judeţeană, româr
Trecem prin citeva secţii rale ale organizaţiilor de de partid şi birourile orga­ oameni ai muncii din uni­ la schimbul de experienţă ieşti î
Paul
şi adresăm comuniştilor în­ partid au fost criticate de­ nizaţiilor de bază de aici tăţile industriale de Ia au participat şi responsa­ 22,00 l’arltd
trebarea : ce sarcină de ficienţele existente în pre- o preocupare constantă. I.M. Barza şi Crişcior au bilii unităţilor cinemato­ tul in
Concluzia noastră a fost dezbătut sarcinile indus­ cesul de introducere a grafice din judeţ■ Emisii
rară
întărită şi de răsfoirea u- triei miniere in cincinalul tehnicii noi in minerit“ 22,15Teleju
VÎATA DE PABTÎB noi- caiete de sarcini care ştiin{ei, .tehnicii, calităţii (organizată la I.U.M.P.), * DEZBATERE. — în u-
se dovedesc instrumente u- • şi eiicienfei. montajul rnuzical-cincma- nilătile economice din O-
ti le de lucru. Aici sînt în­ lograiic „Stejar nelnco- răştie au iosi organizate IIA
partid vi s-a încredinţat în gătirea profesională a per­ scrise sarcinile încredinţa­ ® SCHIMB DE EXPE­ dezbateri cu tema „Eco­
adunarea generală şi cum sonalului muncitor. Ca ur­ te membrilor de partid, RIENŢĂ. „60 de ani de voiat in mijlocul iurtunii" nomisirea energiei elec­
aţi îndeplinit-o ? Aflăm mare, comuniştii Iuliu Ver- dacă au fost îndeplinite la (la complexul C.F.R.), con­ trice şi termice, a com­ BUCURE
astfel că unii sînt propa­ nichescu, Inoehenti June şi termen, anumite observa­ luptă, 60 de ani de glorie“ cursurile „Cine ştie, răs­ bustibililor — condiţie de dioprogran:
gandişti, alţii membri ai Veres Rudolf au primit ţii care dezvăluie preocu­ s-a intitulat schimbul de punde“ cu temele „Oma­ bază in asigurarea creşte­ Had io jur na
presei; 8,li
experienţă desfăşurat ia
colectivelor de muncă po­ sarcina organizării unui pările comuniştilor, evolu­ giu partidului la a 60-a a- rii bunăstării poporului dillor; !),00
litică de masă sau răspund curs de perfecţionare pe ţia lor. Răsfoind un ase­ Petroşani, care a inclus, niversare“ şi ,,De Ia co­ nostru“, dezbateri organi­ 9,05 llăspu
de activitatea colectivelor specialităţi pentru strun­ menea caiet ai în faţă o pe parcursul a două zile, rilor ; 10,00
10,05Solişti
gazetelor de perete ori de gari, lăcătuşi şi sudori, pre­ oglindă fidelă a modului dezbaterea: „Contribuţia munişti Învăţăm cutezan­ zate de Consiliul orăşe­ .deale; 10,2
propaganda vizuală etc. cum şi a unui curs de ca­ in care biroul organizaţiei Ulmului şi a ailor mijloa­ ţ a ( h i sala de apel a I.M. nesc de educaţie politică 10,10 Miori
„La adunarea generală lificare, în aceleaşi mese­ de bază lucrează cu mem­ ce de iniormare in pro­ Livezeni şi Ia Teatrul de şi cultură socialists. de ş tiri ; 11
ră; ' 11,20 A
din decembrie anul trecut rii, a personalului TESA brii de partid, a felului în dio- r rv.; 11
a organizaţiei de bază nr. care nu aveau nici o cali­ care aceştia îşi îndeplinesc ta te : : 12,00
7, rotărie — ne spunea to­ ficare. îndatoririle. 12.05 Din c
Iui nostru;
varăşul Iosif Rădic — mai Ei au sprijinit concret L-am întrebat pe tova­ nişti — cii
multor comunişti li s-au organizaţiile de sindicat şi răşul Iosif Rădic cum reu­ s 13.00 De Ia
î
încredinţat sarcini concrete U.T.C, in stabilirea profi­ şesc majoritatea comunişti­ Satisfacţii şi mpliniri bul curioşi
jurnal; 1G,:
legate de intensificarea lului cursurilor, recrutării lor să-şi ducă ia îndeplini­ comunice;
muncii pentru economisi­ cursanţilor şi cadrelor teh­ re sarcinile ce le sînt în­ Despre meşteşugarii de crate, pentru că „Haţega- aceeaşi secţie, Olilia Orhei , ale muzici
rea metalului prin recon- nice care predau, astfel că credinţate. „Cu ajutorul la cooperativa „Haţega- na" este astăzi o unitate şi Olga Dăncesc de la ţe- > neşti; 16,55
lui’; 17,00 1
diţionarea buloanelor şi începînd din acest an nostru, al tuturor celorlalţi na" auzisem numai cu­ de prestigiu între coope­ sătorie, Viorica Măgduţ, ^ 17.05 Radio:
folosirea osiilor vechi pen­ cursurile au început pen­ — ne-a răspuns el. Condi­ vinte de laudă. însuşi rativele meşteşugăreşti muncitoare în secţia co- i lor; 17,35
tru confecţionarea din a-’ tru toate cele 3 specialităţi ţia de bază constă însă în primarul oraşului Haţeg, din judeţ, în 1980 ea o- voare, Aurica Roşian, J ale muzicii
eestea a unor piese (inele şi pentru personalul TESA. modul repartizării acestor tovarăşa Maria Medrea, c lipind locul I în întrece­ Victoria Bărboni şi Elena \ rii; 20,00 î
tului rome.
de înălţare, diferite matri­ Lunar au loc examinări şi sarcini. Noi ţinem seama ni-i recomandase cu căl­ rea socialistă şi primind Popescu, de la secţiile de ( mont foleh
ţe sau altor piese), ceea ce testări, prin sondaje, ur- la atribuirea lor de expe­ dură : „Scrieţi despre ei. Drapelul de cooperativă confecţii, Leontina Hăl- , ce revoluţi'
conduce la economisirea in­ mărindu-se în acest fel e- rienţa, cunoştinţele şi po­ Merită !". Şi, pentru că, fruntaşă. în cei zece ani magi şi Marioara Po- 1 te de cori
21.00 Bulcti
de la înfiinţare, valoarea
tr-un an a circa 50—55 to­ voluţia gradului de pregă­ sibilităţile pe care le are într-adevăr, merită, le de­ povici, care lucrează şi ^ Partid al
tire profesională a tuturor dicăm rîndurile de faţă. producţiei şi a prestări­ pentru export. i 21,25 Sucee
ne de metal. Comuniştii muncitorilor şi tehnicieni­ fiecare comunist. Şi apoi, Lor, minunaţilor meşte- lor de servicii a crescut Cu cîţiva dintre aceştia > şoâre rom:
intr-o oră
loan Lup, Mihai Ştef şi lor. Sub îndrumarea aces­ prezenţa controlului califi­ am stat do vorbă despre \ stop muzi
cat şi exigent ia momentul
Cornel Rac iu, cărora li tor membri de partid au oportun este hotărîtoare". munca şi viaţa lor, de- 1
s-au încredinţat aceste sar­ loc activităţi concurs pe te­ Munca-»izvor ai dezvoltării şi a! bunăstării spre satisfacţii şi împli- .j
cini, in discuţiile purtate me profesionale pentru VASILE PAŢAN niri. Am reţinut ca o 1 IlflN
coordonată comună că ij
sugari — în majoritate de peste 5 ori, exportul toţi s-au realizat în viaţă !
femei —, şi miinilor lor de 3 ori, iar livrările la prin muncă, datorită ei t DEVA :
Activitatea pentru formarea omului nou măiestre, care au făcut fondul pieţei de 15 ori. trăiesc astăzi bine. Mun- ţ toţi (Pairi
(Arta);
W
ca arta populară de pe Toate acestea se dato- ca lor nu e uşoară, cere i bra auruli
străvechile meleaguri ha- resc oamenilor, muncii cel mare
(Urmare din pag. 1) ţară, pe care învăţământul talentul inepuizabil şi capa­ multă răbdare şi migală. J Doi fotba!
hunedorean ii deţine şi în citatea constructivă a oame­ ţegane să treacă hotarele lor demne şi perseveren­ Dar o fac cu drag, de ani ) (Arta); C:
pale .coordonate de împli­ acest an şcolar, confirmă nilor. Iniţiat de însuşi cîrma- judeţului şi ale ţării. Cine te. într-o astfel de unita­ şi ani de' zile, unii de-o i structorul)
nire a personalităţii. Organe­ strădaniile unitare de instrui­ ciul ţării, tovarăşul Nicolae nu cunoaşte astăzi fru­ te este greu să alegi pe viaţă. Şi cum să n-o facă / Munţii în
Libera, d:
le şi organizaţiile de partid re şi formare a tinerei gene­ Ceauşescu, Festivalul naţio­ moasele ii .şi cămăşi bro­ cei mgi buni dintre cei cu drag, cum să nu se ) Noiembrie
au acţionat în acest sens raţii. nal „Cîntarea României", prin date aici, stofa de aba buni. împreună cu secre­ aplece cu grijă şi răbda- ( (Republica;
pentru antrenarea masei largi Expresie sintetică o culturii eficienţa şi calitatea acţiuni­ sau eu alesături ţesută la tara c o m i t e t u l u i de re asupra lucrului ce le / lia Barkle
(Cultural);
de oămeni al muncii in acti­ socialiste, Festivalul naţional lor cultural-educative, va de­ Haţeg, covoarele si cer­ partid, tovarăşa Hortensia iese din mîini cînd ştiu ' lui (Muj
vitatea de creaţie tehnico- „Cîntarea României" a oferit termina mutaţii calitative în gile lucrate cu atîta mi­ Bercu, ne-am oprit, totuşi, că este şi el un modest ţ CAN : Mr
ştiinţifică, strîns legată de dimensiuni nebănuite de a conştiinţele oamenilor mun­ gală, confecţiile executa­ asupra cîtorva. Notăm în­ mesager care face cunos- ţ mult (Lu
soluţionarea unor probleme împleti, în cadrul său, ac­ te în secţiile cooperati­ tre fruntaşii unităţii pe : cută minunata artă popu- J NEA : Vo
cii din oraşele şi satele hu- vedea (1
de producţie. Urmare a aces­ ţiunile politice, ideologice, vei ! Oricine le cunoaşte Aurel Şeroni, şef de sec­ Iară de pe meleagurile \ LA : Vag:
tui fapt, în ultimii doi ani au ştiinţifice, tehnice, artistice - nedovene, fiind reper funda­ si le apreciază pentru că ţie confecţii şi Alexan­ haţegane ! ţ I-II (Mi
fost antrenaţi ia activitatea de creaţie şi interpretare —, mental şi sigur în activitatea sînt frumoase şi bine lu­ dru Tăbîrgic, muncitor la DOINA COJOCARU ' NOASA:
de creaţie aproape 100 000 lărgind şi aprofundînd acti­ de formare a omului nou. (Muncitori
zită la
oameni ai muncii, de toate vitatea de edificare a omului roşie); Ol
categoriile, care au soluţio­ nou, cu o înaltă conştiinţă, nislpuriloi
nat 3 896 teme în sprijinul îndrumată permanent de or­ ţa la Iakc
CEO ACID
producţiei, a căror eficienţă ganele şi organizaţiile de vadă pen
se ridică la peste 320 milioa­ partid, considerată prioritară Patronarea unităţilor agricole — ile cultur
ne lei spor de producţie. în munca consiliilor de edu­ 'frate fon
Organele şi organizaţiile caţie. politică şi cultură so­ tobelor (1
de partid au militat pentru cialistă, activitatea din ca­ între ce ar trebui să fie şi ce este Cînd voi
LAN : M'
creşterea rolului şi eficienţei drul actualei ediţii a Festiva­ Omul păi
invăţămîntului politico-ideolo- lului naţional „Cîntarea Patronarea de către în­ rii şi sere au fost stricate. dotare. Autocamionul coo­ sînt multe în judeţul nos­ cultură);
gic de partid şi de masă, a României" a antrenat în faza treprinderile industriale a La iniţiativa comitetului o- perativei a fost adeseori tru şi e bine ca eie să dea romanţă
Sacrificiu!
universităţilor politice şi de sa de masă 3 650 de forma­ cooperativelor agricole de răşenesc de partid, multe revizuit şi reparat la „Pla­ de gîndit celor in cauză. (Lumina).
conducere, dezbaterilor ideo­ ţii artistice (din care 1 438 producţie este, în primul zile la rînd, un mare nu­ far“ . Sigur, nu este vorba ca în­
logice precum şi pentru pro­ în şcoli), cuprinzînd 60 470 rînd o expresie a alianţei măr de oameni de la I.M. — Unitatea noastră este treprinderile patronatoare
movarea unor noi forme („Tri­ artişti, şi peste 860 de cercuri dintre clasa muncitoare şi Barza şi de la alte unităţi patronată de Cooperativa să preia nemijlocit din tre­ hX
buna democraţiei", „Tribuna de creaţie artistică. Manifes­ ţărănimea cooperatistă şi economice ale localităţii au meşteşugărească „V i a ţ a burile unităţilor agricole,
ideilor", „Audienţa colectivă") tările din cadrul „dialogului totodată, o metodă de co­ muncit efectiv la înlătura­ nouă“ din Orăştie — ne ci de a le acorda o mină Rezultat
care au contribuit la ridica­ hunedorean", alături de fes­ laborare pentru dezvolta­ rea stricăciunilor, la repa­ spunqa Valeria- Duble.şiu, de ajutor, mai ales cînd se aprilie l‘J
rea conştiinţei socialiste şi tivalurile locale şi zonale au rea continuă a producţiei rarea serelor şi solariilor, preşedinta C.A.P. Căstău. solicită -.a ceva. în coo­ Extr, I
creşterea combativităţii revo­ asigurat continuitate în pre­ vegetale şi animaliere. Este astfel că la ora actuală ac­ — în ce se materializea­ perativele agricole funcţio­ Extr. a
luţionare în toate domeniile gătire şi prilejuri de confrun­ demn de reţinut faptul că tivitatea în legumicultura ză patronarea ?• nează o gamă diversă de Extr. a
Fond d
de activitate. tare cu publicul. Faza jude­ acolo unde se realizează o s-a reluat complet. In şirul — Practic, în nimic. Am maşini, în special în sec­ lei.
Creditul material şi moral ţeană a întrecerii a adus colaborare bună intre uni­ exemplelor pozitive poate apelat adeseori la conduce­ toarele zootehnice, şi în
acordat consecvent de către pe scenă sute de formaţii tatea agricolă şi întreprin­ fi înscris şi ajutorul con­ rea cooperativei să ne a- multe unităţi nu există
partidul şi statul nostru învă­ muzicale, corale, coregrafice, derea patronatoare se înre­ cret ce îl acordă l.M.M.R. jute, în anumite situaţii, meseriaşi care să le asigu­ V*
ţământului de toate gradele de teatru, montaje literar-mu- gistrează o activitate bună Simeria unităţii agricole dar nu am găsit înţelege­ re funcţionarea şi întreţi­
a imprimat şi şcolii hunedo- zicale, brigăzi artistice, so­ pe ogoare, ca şi în secto­ din localitate. în vremea re. Am să iau cel mai re­ nerea, întreprinderile pa­ Timpul
rene o structură echilibrată, lişti vocali şi instrumentişti, rul creşterii animalelor, cînd se planta varza, de cent exemplu : s-a ars mo­ tronatoare ar putea să-şi 28 aprilie
mobilitate şi dinamism. Per­ obiceiuri folclorice inedite, iar mai ales în ce priveşte me­ pildă, un număr de 30—40 torul de la maşina de tocat asume ele 6 asemenea sar­ fi instab
fecţionarea activităţii învăţă­ în domeniul creaţiei lucrările canizarea grajdurilor, in­ de oameni au muncit zil­ furaje. L-am dus la atelie­ cină prin meseriaşii de ca­ mult nor
şl averse
mântului hunedorean a pre­ de artă plastică, literară, troducerea apei potabile, nic în grădina de legume. rul de bobinat şi am vor- re dispun, ca' şi o seamă tu 1 ile de
ocupat îndeaproape Biroul populară, fotografică, cine- evacuarea dejecţiilor ş.a. — întreprinderea care ne vit cu conducerea coope­ de treburi cum ar fi in­ izolat, 15
Vintul v;
Comitetului judeţean de clubistică oglindesc în mare Este pilduitor de relevat patronează — ne spunea rativei să fie reparat cit troducerea mecanizării în cu intens
partid, care a asigurat per­ măsură realizările anilor so­ sprijinul ce-1 primeşte în Ion Cosor, preşedintele mai repede, fiindcă avem grajduri, construcţia de se­ de 40—50
manent o îndrumare şi o- cialismului pe pămînt hune­ mod constant Cooperativa Cooperativei agricole de nevoie de maşină la toca- re, solarii etc. Căci — nu est. Tem
rientare şcolară şi profesio­ dorean, munca avîntată a oa­ agricolă de producţie Brad producţie din Bei;iu — este rea hranei ce o dăm ani­ trebuie să se uite acest va fi cu;
grade, io
nală în consonanţă cu ma­ menilor pentru înfăptuirea din partea întreprinderii „Plafar“ Orăştie şi sîntem malelor. Am primit asigu­ fapt — de buna desfăşura­ tre 13 şi
rile cerinţe de muncă ale ju­ marilor sarcini ce le revin. miniere Barza. în urma i- mulţumiţi de modul cum rări că aşa va fi. Dai-, ia­ re a activităţii în agricul­ La mui
deţului, cu necesităţile de „Cîntarea României" a confe­ nundaţiilor din această ne ajută. Am primit spri­ tă, au trecut două suptă- tură depinde belşugul me­ lă cu ce;
averse d
integrare a şcolii cu produc­ rit un curs nou, de adine primăvară grădina de le­ jin ia amenajarea solarii­ mîni şi motoriii n-a fost selor noastre. log de s
ţia, ceicetarea şi practica umanism, dezvoltării culturii gume a cooperativei a fost lor, la repararea diferite­ încă bobinat. cenco).
socială. Locul merituos pe socialiste, plinind in valoare grav afectată, multe sola­ lor maşini ce le avem în Asemenea exemple mai TRAIAN BONDOR