Page 1 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 1
r
^ —
rvtn -••"V r
7> F
Ö U f, i¡ SOLIDARI oeiji
H \ J fi III Jri
C - ZIUA FRĂŢIEI MUNCITORILOR DE P8ETUTIU0EW !
In prezenţa tovarăşului Wcolae Ceauşescu
Marea adunare populară din Capitală
consacrată zilei de 1 Mai
T o v a r ă ş u l Nicolae lor economico-socială pe partide ale clasei munci
Ceauşescu, secretar general 1981, primul an din actua toare, cu mişcările de eli
al Partidului Comunist Ro lul cincinal, al calităţii şi berare, cu forţele democra
mân, preşedintele Republi eficienţei, în înfăptuirea tice, progresiste şi antiim-
cii Socialiste România, to hotărârilor istorice ale ce perialiste din întreaga lu
varăşa Elena Ceauşescu, lui de-al XH-lea Congres me în lupta pentru înfăp
ceilalţi tovarăşi din condu al partidului, care a jalo tuirea idealurilor de pace,
cerea partidului şi statului nat cu clarviziune calea colaborare, dezarmare, pro
IIIULUI PUPUlftB JUOtTtflW au participat, joi după- dezvoltării viitoare a Româ gres .şi bunăstare ale tutu
amiază, la adunarea popu niei socialiste. Muncind cu ror popoarelor. .
lară din Capitală consacra abnegaţie şi elan revoluţio Adunarea populară con
tă zilei de 1 Mai — Ziua nar pentru ridicarea ţării sacrată Zilei internaţionale
Anul XXXIII, nr, 7303 VINERI, 1 MAI 1981 4 pagini — 30 bani solidarităţii internaţionale noastre pe noi trepte de a muncii a avut loc la Pa
a celor ce muncesc. progres şi civilizaţie, po latul sporturilor şi culturii,
Sărbătorim, în acest an, porul român îşi aduce, în împodobit sărbătoreşte.
ziua frăţiei muncitorilor de acelaşi timp, contribuţia sa în sală domneşte o at
pretutindeni în atmosfera internaţionaliste la cauza mosferă sărbătorească, pli
ÎNTÎI DE MAI de puternică efervescenţă întăririi forţelor păcii şi nă de entuziasm şi opti
creatoare în care aniver progresului, la creşterea şi mism, specifică întîiului de
săm 60 de ani de la făuri afirmarea prestigiului so Mai. Aceeaşi atmosferă o
De-a lungul vremii oame tu! la cuvînt, la organizare, rirea societăţii socialiste mul rea Partidului Comunist cialismului în întreaga lu regăsim şi în marele parc
nii au convenit ca anumitor la demnitate. tilateral dezvoltate, în care Român, eveniment de în me. De ziua internaţională al Palatului sporturilor şi
zile 'ale anului sâ li se dea Dramatismul a crescut, la Hunedoara îşi are mintea şi semnătate istorică în viaţa a frăţiei celor ce muncesc, culturii, unde mii de bucu-
adincimea unor semnificaţii, români, prin paginile istori umărul şi întreaga sa dărui clasei noastre muncitoare. {».porul român îşi mani reşteni s-au adunat pentru
sâ le fixeze in memorie şi ce denumite ,,München", re comunistă. Este anul cînd • Sub conducerea partidu festă hotărîrea de a acţio a întîmpina pe conducăto
să le pună in rindul obiceiu „antinazism", „apărarea fiin jubilăm matur şi cu deschi lui, strîns uniţi în jurul se na pentru dezvoltarea coo rul iubit al partidului şi
rilor alese. Aşa au fost sta ţei naţionale". Pe cerul dere nouă aniversarea celui cretarului său general, to perării şi prieteniei cu toa statului nostru, tovarăşul
bilite zile pentru femei şi ti României apăruseră „nori care ne conduce în epo varăşul Nicolae Ceauşescu, te ţările socialiste, pentru Nicolae Ceauşescu.
neri, pentru mineri, metalur- grei" - cum scria „Scînteia" peea socialistă şi comunis oamenii muncii din patria extinderea colaborării cu Sosirea coloanei oficiale
gişti şi constructori, pentru din acel an 1939, cînd se tă - partidul comunist şi noastră — români, ma ţările în curs de dezvolta este salutată cu vii acla
fertilitatea pămîntului şi cîte pregăteau atacurile fasciste Ceauşescu Nicolae. ghiari, germani şi de alte re, nealiniate, cu celelalte maţii .şi aplauze.
altele. împotriva existenţei umane, îngemănăm partidul cu naţionalităţi — înlimpina state, fără deosebire de o- ba intrarea în sală, to
Cînd muncitorii au căpătat cînd „Drang Nach Osten“ munca, şi în rîvnă şi în săr această tradiţională sărbă t'înduire socială, pentru u- varăşul Nicolae Ceauşescu,
conştiinţa de sine, conştiin devenise imn de opresiune şi bătoare, pentru că acesta toare cu succese de seamă nitatea şi solidaritatea cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
ţa că sint temelia oricărei umilire umană. este crezu! mersului nostru în realizarea, în condiţii de partidele comuniste şi mun
societăţi, au impus calenda Primăvara muncitorească înainte. înaltă eficientă, a sarcini- citoreşti, cu toate celelalte (Continuare în pag. a 4-a)
rului ca la 1 Mai să se săr s-a afirmat pas cu pas, greu,
bătorească Ziua Muncii. Ale dar demn, confirmînd gindul
gerea reprezintă un act de lui Jack London care intuia
cum bocancii muncitorilor
valorizare, munca constituin- urcă pe scara istoriei.
du-se in conţinutul, sensul şi 1 Măi a devenit sărbătoa Sítaled& Tîlai
finalitatea vieţii, raţiunea de rea muncii cu valenţe de
a fi a omului, după adagiul creaţie şi elevaţie superioare Se-mbraeă-n fastul zilei cu straie de nuntire
lui Marx : societatea care în de cînd muncitorii s-au sta I’ămîntul şi văzduhul şi holda şi uzina
cetează să producă, încetea tuat stăpini pe mijloacele de E zi de Mai şi-i pace şi invocăm lumina
ză să existe. producţie, producători şi be In tutelare simţuri, de ţară, de iubire...
intîiul de Mai s-a sedi neficiari a tot ce însumează
mentat în memoria, în mer această triadă. Astfel, intîiul Te chem pe nume, ţară, să mă cuprind cu tine
sul şi obiceiul nostru ca fapt de mai 1981 îngemănează ca Te simt prin tot ce laud şi te respir ciulind...
istoric, înţelegînd astfel creş într-o explozie de trandafii Tu, primăvară-naltă a vremilor din mine
tere muncitorească, luptă de tot ce poporul nostru, con Tu, anotimp suprem prin mine dăinuind !
clasă, sacrificii, incrîneenare dus de partidul comunist, a
dramatică pentru dreptate adunat mai generos în anii
socială şi libertate naţiona eroici de făurire, creştere şi Muncitoresc mi-e imnul, mereu la fel dar altul,
lă, toate avind ca obiectiv înflorire socialistă. Este acel Din mii şi inii de piepturi impetuos sunînd
condiţia minimă a omului — 1 Mai care deschide drumul Cu-armindcni de lumină întîmpinînd înaltul,
timpul de lucru, pîinea, drep- unei etape mai înalte în fău- Al patriei, cer liber, din inimă şi gînd.
Bine-ai venit, lumina meu solară.
Bine-ai venit, cu steaguri, mai de flori...
\ Raport muncitoresc Te sărutăm în flamuri deschise peste ţară :
In curcubeul nostru brăzdat cu trei culori !
\ Jn hotărîrca de a înlimpina zilele de 1 şi 8 Mai J
\ cu realizări deosebite în producţie, colectivele de mim- ţ
i că din marile unităţi industriale aie judeţului au de- ( EUGEN EVU
J chirul perioada 25—30 aprilie „Săplămînă record în ?
\ producţie“. Acţionînd cu dăruire şi răspundere, in spi-} V
t ritul orientărilor dale în repetate rînduri de secretarul ^
/ genera! al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oa- j
) menii muncii hunedoreni au înregistrat în aceste zile J
i adevărate recorduri, producţiile obţinute iiind considc- ţ PARTIDUL NOSTRU,
| robii sporite faţă de 'sarcinile de plan. • ^ MUNCA NOASTRĂ,
1 peste 5 300 tone laminate L CHEZĂŞII ALE VIITORULUI
finite.
De remarcai că aceste NOSTRU SOCIALIST
sporuri de producţie au ţ (Pag. ii—III)
fost obţinute în condiţiile ţ,
realizării unor însemnate ?
economii : circa 60 000 1
kWh energie electrică, 140 ^ Vreme de milenii, mun la temelia iilozoiiei mate ră a personalităţii uma ţii şi efemerului. Munea
tone cocs metalurgic, t ca a iosl socotită o ruşi rialiste adevărul conform ne ! “. şi pasiunea sini sîngcle
155 000 mc gaz. metan, , ne sau un chin. în slava căruia munca „este prima Cînd munca se săvîr- cald ce curge prin vinele
alte materiale. \ veche, do unde nc-a par condiţie de bază a vieţii şcşle ca urmare a unei statuilor lui Michcfangelo,
venit, cuvinlu] muncă în omeneşti în genere şi a- vocaţii, lie că c fizică, lie dar şi suilui vital care a-
Cu angajamentul j semna chiar chin. „Cu nume în asemenea măsu- inlelecluală, indiiercnl de nimă dor lui tenace al mi
grele munci l-au muncit", nerului sau dramatica bă
îndeplinit j
scrie şi cronicarul nostru, tălie pentru viaţă a medi
Destoinicul colectiv de l cînd vrea să spună despre Muncă şi pasiune cului. Ele sînl inceputui
muncă al - întreprinderii .’ cineva că a iosl supus şi durata şi uneori au pu
miniere Iîărbăteni, distins ţ caznelor. Mult a trebuit terea de a îndepărta atit
cu „Ordinul Muncii" cla- l să treacă pînă cînd mun ră, îneît, într-im anumit clomeniul în care se exer de mult slirşitul. incit
Succesele sa a Iii-a pentru rezulta- / ca a început să se eman sens, trebuie să spunem cită, ea se înalţă pe o dau iluzia nemuririi.
siderurgiştilor te deosebite în producţie, 1 cipeze de acest stigmat al că ea l-a creat pe om în treaptă superioară, deve Sărbătoarea de azi e săr
obţinute în 1080, rapor- ^ ruşinii şi ororii, aspirină suşi". Pentru ca, recent, nind creaţie. Aici intervi bătoarea răspunderii şi pa
în săptămîna 25—30 a- tează în cinstea zilelor de ţ înspre accepţiunea exact preşedintele României so ne pasiunea, care se poa siunii, iar exuberanţa ei
prilie, siderurgiştii hune 1 şi 8 Mai un succes deo- J contrară şi în acelaşi timp cialiste, tovarăşul Nicolae te traduce prin respect florală simbolizează spe
doreni au realizat supli sebit : . îndeplinirea cu 10 ţ adevărată, pe care o are Ceauşescu, să deiinească laţă de sine însuşi şi răs ranţa noastră nestinsă că
mentar prevederilor de zile înainte de termen a uzi. Voltaire descoperă că munca în societatea noas pundere faţă de munca va veni o zi cînd munca
plan 150 tone cocs meta sarcinilor de plan pe pri- r „munca îndepărtează de tră ca fiind „Izvorul spo destinată bunăstării şi creatoare, liberă şi demnă,
lurgic, aproape 4 000 to mele patru luni ale anu- 1 nai trei mari rele : urîtul, ririi avuţiei naţionale, sur bucuriei oamenilor. Fără va triumfa pretutindeni în
ne aglomerat, mai mult lui şi îndeplinirea anga- ţ vioiul şi nevoia". Engels sa de creştere a gradului fiorul nobil ai pasiunii, to lume.
de 4 500 tone de fontă, ........................... —_______ apoi pătrunde în proiun- de civilizaţie a poporului, tul ar fi troienit de ploile
400 tone de oţel electric, (Continuare în pag. a “) \ yZimca chestiunii, aşezînd cadrul de afirmare piena- de cenuşă ale mediocrită RADU CIOBANU