Page 10 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 10

Pag. 2                                                                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI



            Activitatea organizatorică de partid—                                             In pas cu cerinţele mereu crescînde


               implicată temeinic în înfăptuirea                                                                        ale oamenilor                                         9,00 Telcş
                                                                                                                                                                              10.40
                                                                                                                                                                                 mint  Evoll
                                                                                                                                                                                 ţi fie
                    sarcinilor economico-sociale                                                     G.I.G.C.L — unitate fruntaşă pe ramură                                   11.40 Mcloi
                                                                                                                                                                                 romă
                                                                                                           în întrecerea socialistă pe 19@0
                                                                                                                                                                              12.00 Parti
                                                                                                                                                                                 al  îi
              în  coordonarea  directă  a   rea  aplicării  lor  în  viaţă   nizatorică  este  aceea  care                                                                       liste
            Secţiei  organizatorice  a  Co­  implică  mai  multe  resor­  face  ea  hotărîrile  de  partid   G.I.G.C.L.  —  ca  unitate   tal  de  activitate  se  preve­  cialistă  lansată  de  Consi­  10,05 Te leş
                                                                                                                                                                             17,15 Clubi
            mitetului  judeţean  de  partid   turi   ale   activităţii   de   să  nu  rămînă  simple  do­  prestatoare  de  servicii  că­  de  o  creştere  de  117,76  la   liul  popular  judeţean  Alba   18.00 A Inia
            şi  cu  sprijinul  comitetelor  de   partid,  dar  în  mod  direct   cumente,  ci  să  se  transfor­  tre  populaţie  —  contribuie   sută faţă de planul anului  şi  G.I.G.C.L.  Cluj  —  prin­  18,20 Tînăi
                                                                                                                                                                                 film
            partid  locale,  in  mai  multe   şi  nemijlocit  îl  implică  pe   me în realităţi.  în  mod  deosebit  la  ridica­  1980  si  de  111  la  sută  faţă   tre  altele,  să  depăşească   18.50 1001
            localităţi  din  judeţ  au  avut   cel  al  formării  conştiinţei.   Activitatea  organizatori­  rea  nivelului  de  trai  al  oa­  de  realizările  anului  trecut.   cu  2  la  sută  planul  dc  pro-   19.00 Telej
            Ioc consfătuiri-schimb de ex­  Prin  urmare,  este  foarte   că  concretă  —  au  fost  de   menilor  muncii,  la  crearea   Pe principalele ramuri, pre­  ducţie-prestaţii;  tot  cu  2   19,30 Actu:
            perienţă  pe  tema  „Stilul  şi   necesară  o  bună  legătură   acord  cei  mai  mulţi  dintre   unor  condiţii  tot  mai  bune   vederile planului pentru  la  sută  planul  la  producţia   19.50 Parti
                                                                                                                                                                                 tul  i
            metodele  de  muncă  ale  co­  intre compartimentele mun­  participanţii  la  dezbateri  —   de  confort  şi  civilizaţie.  în­  1981  sînt  următoarele  :  la      Emis
            mitetelor  de  partid  şi  birou­  cii  de  partid.  Organizarea   este  influenţată  de  mulţi   deplinind  cincinalul  1976—   producţia  globală  indus­  globală  industrială,  pe  sea­  terar
            rilor  organizaţiilor  de  bază   cunoaşterii  cere  instruirea   factori,  dar  este  nemijlocit   1980  cu  nouă  luni  mai  de­  trială  se  prevede  o  creşte­  ma  valorificării  resurselor   20.10 File
                                                                                                                                                                                 luţioi
                                                                                                                                                   locale  şi  a  materialelor  re-
            în  exercitarea  atribuţiilor  lor   temeinică  a  cadrelor,  in­  legată  de  dinamismul  sti­  vreme,  G.I.G.C.L.  a  dat  e-   re  de  189,4  la  sută  faţă  de   folosibile.   De   asemenea,   gia  i
            organizatorice, munca indivi­  formarea  metodică  a  co­  lului  de  muncă  al  organu­  conomiei  naţionale  o  pro­  1980,  creştere  datorată  în­  şi-a  mai  propus  îmbunătă­  fonia
                                                                                                                                                                                 rcl E
            duală  cu  comuniştii  pentru   muniştilor,  un  larg  schimb   lui  de  partid.  Folosirea,  în   ducţie  suplimentară  de  550   fiinţării  în  cadrul  Grupului   ţirea  activităţii  de  transport   22.10 Tele j
            activizarea  lor  la  realizarea   de  opinii  şi  experienţă.  Un   diferitele  etape  ale  înfăp­  milioane  lei.  Şi  anul  1980   a  Fabricii  de  producţie  in­  în  comun  prin  mărirea  vi­
            sarcinilor de producţie".  sistem  metodic  de  cunoaş­  tuirii  hotărîrilor,  a  între­  a  fost  încheiat  cu  rezultate   dustrială  mică  şi  prestări   tezei  comerciale  şi  creşte­
              O  asemenea  consfătuire  a   tere  si  aprofundare  a  ho­  gului  ansamblu de  organis­  deosebite.  Iată  doar  cîţiva   servicii  din  Hunedoara;  la   rea  indicelui  de  utilizare  a
            avut loc de curînd  şi în mu­  tărîrilor  de  partid  şi  de   me  de  lucru  subordonate   indicatori:   volumul   total   prestaţii  de  gospodărie  co­  parcului   de  autovehicule
            nicipiul  Hunedoara.  Au  par­  stat  trebuie  să-l  constituie   organului  de partid  sau în­  al  producţiei  de  prestaţii  —   munală  se  prevede  o  creş­
            ticipat  secretari  şi  secretari   învăţămîntul   politico-ideo-   drumate  de  acesta,  este   106  la  sută,  producţia  glo­  tere  de  110,1  la  sută  faţă   cu  3  la  sută  faţă  do  1980,   BUCURI
            adjuncţi  cu  probleme  orga­  logic,  ca  si  momentul  in-   practicată  de  comitetul  de   bală  industrială  —  104,3  la   de  plan  şi  100,09  la  sută   asigurarea  tuturor  condiţii­  ilioprograi
                                                                                                                                                                             Radio juni
            nizatorice  ai  unor  comitete   formării politice.   partid  de  la  I.M.  Hunedoa­  sută, gospodărie comunală  faţă  de  realizările  anului   lor  necesare  pentru  darea   presei;  8,
            de  partid  şi  birouri  ale  or­  Un  eficient  instrument   rei,  cu  deosebire  în  faza   —  117  la  sută,  gospodărie   1980;  la  desfacere  comerţ,   în  folosinţă  cu  20  de  zile   iliilor;  9,0
            ganizaţiilor de bază din uni­  al  cunoaşterii  este  contro­  controlului.  „Ne-am  folo­  locativă  —  104,8  la  sută,   planul pe 1981 este de 175,4   înainte  de  termenele  pla­  9,05  Răspi
                                                                                                                                                                             lor;  10,00
            tăţi  economico-sociale  ale   lul.  „Noi,  spunea  în  inter­  sit  în  control  de  comisiile   prestări  construcţii  —  121        nificate a 2 000 apartamen­  10,25 Atla
            municipiului.              venţia  sa  tovarăşul  Andrei   pe  probleme  ale  comite­  la sută şi desfacere comerţ  la  sută  faţă  de  planul  pe   te  şi  predarea  unui  număr   Mioriţa;
              La  lucrările  consfătuirii-   Petresc,  organizăm  contro­  tului  de  partid,  de  cele  ale   —  163,1 la sută. Ca urmare   1980,  iar  la  transportul  de   de  10  obiective  din  planul   ştiri;  11,0
                                                                                                                                                                             11,20
                                                                                                                                                                                   Ai
            schimb de experienţă au par­  lul  de  partid  pe  bază  de   C.O.M.  şi  comitetului  sin­  a  acestor  realizări  obţinute   marfă  cu  mijloacele  auto   propriu  la  construcţii-mon-   dio-lv.  ;
            ticipat  tovarăşii  Petre  Lungu,   program  unitar,  complex   dicatului“  —  spunea  tova­  în  1980,  a  eforturilor  per­  din  parcul  propriu  se  pre­  ţaj  cu  15  zile  înainte  de   ştiri;  12,0
            secretar al Comitetului jude­  sau  pe  hotărîri  de  partid   răşul Toma Doru.  severente  depuse  de  între­  vede  un  volum  de  produc­  termen.            jocul  pe  i
                                                                                                                                                                             Anii
                                                                                                                                                                                   coi
            ţean  de  partid,  Eugen  A-   şi  pe  domenii  de  activitate.   înfăptuirea  hotărîrilor  de   gul  colectiv,  G.I.G.C.L.  a   ţie  de  51,6  milioane  lei.  în   întregul  colectiv  de  oa­  patriotice
            vram,  secretar  al  Comitetu­  Aşa  ajungem  la  cunoaşte­  partid  se  realizează  prin   fost  declarat  unitate  frun­  ceea  ce  priveşte  activitatea   meni   ai   muncii  de  la   3,   Ţara
            lui  municipal  de  partid  Hu­  rea  realităţilor  mai  uşor,   oameni   care   înfăptuiesc   taşă  pe  ramură,  colectivu­  de  investiţii,   planul   pe   G.I.G.C.L.  este  hotărit  să   primii y.a*«.
                                                                                                                                                                             15,00 Club
            nedoara,  activişti  ai  Comite­  pornind de la baza lor“.  sarcini  concrete.  „La  cele   lui  de  muncitori,  tehnicieni,   1981  prevede  un  volum  to­  se  mobilizeze  cu  toate  for­  Radio jurn
            tului  judeţean  şi  ai  Comite­  în  sfera  cunoaşterii,  mai   economice  mai  grele  —   ingineri  şi  funcţionari  ai   tal  cu  15  la  sută  mai  ma­  ţele  şi  capacitatea  pentru   Comunist
            tului  municipal  Hunedoara   mulţi  participanţi  la  dez­  spunea   tovarăşul   Victor   grupului  fiindu-i  atribuită   re decît în 1980.  realizarea   sarcinilor   de   tul  econo
                                                                                                                                                                             cialiste  ir
            ale P.C.R.                 bateri  au  subliniat  un  ele­  Petroesc  —  antrenăm  mai   Diploma de onoare.  Grupul    întreprinderilor   plan  şi  a  angajamentelor   Permanen
              La  dezbateri  au  luat  parte   ment  de  primă  mărime:   ales  cadrele  de  conducere.                 de  gospodărie  comunală  şi   asumate  pe  anul  1981,  ast­  şoare  ron
            tovarăşii: Andrei Petresc, se­  cunoaşterea  oamenilor  cu   Socotesc  foarte  necesar  ca   Pentru  anul  1981  unităţii   locativă  s-a  angajat  pentru   fel  ca  să  rămînă  şi  în  con­  tul  medic
                                                                                                                                                                             dc  ştiri;
            cretarul comitetului de partid   care  trebuie  înfăptuite  ho­  fiecare  comunist  să  aibă  o   îi  revin  sarcini  sporite,  mo­  acest  an  —  ca  răspuns  la   tinuare   printre   unităţile   nul  feme
            pe  uzina  cocsochimică  din   tărârile.   în   cunoaşterea   sarcină  individuală  cu  ca­  bilizatoare,  la  toţi  indica­                                     le  eterne
            C.S.H.,  Doru  Toma,  secreta­  potenţialului  fiecărui  co­  racter  economic,  dar  noi   torii. Astfel, la volumul to­  chemarea la întrecere so­  fruntaşe pe ramură.  Orele  sei
                                                                                                                                                                             pămîntuk
            rul  comitetului  de  partid  pe   munist,  potenţial  influen­  practicăm  cu  succes  şi  în­                                                                  Glorie  pa
            secţia mină Teliuc, Victor Pe-   ţat  de  foarte  mulţi  factori,   credinţarea  de  sarcini  u-                                                                 trări  cu
                                                                                                                                                                              „Doina“  i
            troesc,  secretarul  comitetului   organul  de  partid  are  la   nor  grupuri  de  membri  de   „Noi am ira:  un fir roşu prin această zonă“                    Buletin  d
            de  partid  pe  O.S.M.  II,  Par-   dispoziţie  multe  modalităţi.   partid.  Le  dăm  probleme                                                                   al  acestui
            tenie  Ursa,  secretarul  comi­  Discuţiile  individuale  sînt   spre  rezolvare  şi  nu  o  dată                                                                ră  de  do
            tetului  de  partid  pe  I.G.C.L.,   una  dintre  ele,  de  aceea   acestea  sînt  legate  direct   (Urmare din pag. 1)  iost iniirmată. De aceea,  E.M. Certe/, să coordoneze   ră;  22,00
                                                                                                                                                                             23,00—5,00
            Constantin  Giuroiu,  secretar   trebuie  temeinic  pregătite.   de  producţie  şi  productivi­             „dacă acum patru ani Vor-   amplasarea  direcţionalelor   nocturn.
            adjunct  al  comitetului  de   „Discuţiile  individuale  la   tate,  de  reducerea  consu­  —  Radule, cind am am­  ţa  era  un  şantier  al  raio­  de  2  km,  care  vor  încerca
                                                                           1
            partid  de  la  Şantierul  4  al   noi,  spunea  tovarăşul  Con­  murilor etc. '.  plasat galeriile G 1 şl G 2   nului  Ve/ef,  şi  executa  o   să  urmărească  zonele  mi­
            Î.C.S.H.,  Nicolae  Bălăceanu,   stantin  Giuroiu,  se  desfă­  Cerinţele  unui  stil  de   credeai  că  va  mai  apare   galerie  de  două  fronturi,   neralizate  Ia  diferite nive­  IC 8
            secretar adjunct al comitetu­  şoară  pe  baza  unor  tema­  muncă   dinamic   implică   şi  G  4  ?  —  îl  întreabă  cu   acum s-a constituit într-un   luri  de  adîncimc,  să  spri­
            lui  de  partid  de  la  Şantierul   tici.  începem  cu  cei  care   mai  multe  elemente  decît   prietenie,  inginerul  Suciu   raion  cu  trei  şantiere  şi   jine colaborarea între şan­  DEVA:
            1  al  I.CJS.H.,  Eugenia  Cojo-   mai  au  abateri  de  la  dis­  am  putut  enumera  noi  în   Sever pe geologul Cernea.  şase fronturi de lucru, ca­  tiere.  Geologul  Radu  Cer­  seriile  I-
            caru,  secretarul  comitetului   ciplină,  pentru  a  avea  tim­  rîndurile  de  faţă.  Sinteti­  —  Tocmai  neprevăzutul   re  în  viitor  va  avea  o  ca­  nea a adunat harta geolo­  secolului
            de  partid  al  întreprinderii  de   pul  necesar  să  revenim  la   zând, ele mai înseamnă :  este  frumuseţea  meseriei   pacitate  de  produefie  de   gică  pe  care  era  trasat  a-   NEDOAR
                                                                                                                                                                              tru  toţi
            tricotaje,  Gheorghe  Ordea-   ei.  în  cursul  discuţiilor  se                    noastre  şi  ceea  ce  esie   160 m de galerie pe lună"  Iiniamentul  cu  extindere   Iii  de  m<
            nu,  secretarul  comitetului  de   aprofundează   cunoaşterea   •  Coordonarea  bună  de   mai  important,  este că am   —  remarcă  ing.  Iosil  Mir-   de  aprbape  1  km  pentru   Şistul);  ţ
                                                                                                                                                                              (Arta);
            partid  al  I.C.S.H.,  Caral  Ga-   o  lenilor.  Dar  înaintea  a-   către  organul  de  partid   trasat  un  fir  roşu  prin  a-   z a...  verificarea  grosimii  şi  a-   structurii
            Bor, secretarul comitetului de   cestora  trebuie  să  ştim   prin   activizarea   fiecărui   ceastă zonă.    ...Discuţia  a  luat  siîrşil.   dîncimii zonei mineraliza­  Lancea  c
            partid  al  cooperativei  „Drum   mult  mai  multe  lucruri   component al său şi muta­  Dialogul,  Ia  care  am  a-   Şei  ui  raionului  se  grăbea   te  cit  şi  galeriile  dc  coas­  Căldura
            cou" şi alţii.             despre  membrul  de  partid   rea centrului de greutate al   sistat,  continuă.  Reţinem   să ajungă la Valea Lungă,   tă  şi  iorajele,  executate   lotul  (Re
                                                                                                                                                                              Gornistul
                                       respectiv“.  Pentru  cunoaş­
                Permanenţa unui        terea  posibilităţilor  fiecă­  activităţii  în  organizaţia  de   că  înainte  zona  Vorfa  a   unde este în curs introdu­  de  cei  care  sînt  cu  un  pas   re  de  m
                                                                   bază  -  acolo  unde  se  în­
                                                                                                                                                                              toresc);
                   imperativ :         rui  om,  încredinţarea  de   făptuiesc hotărîrile ;    iost  considerată  atipică,   cerea  unei  maşini  de  în­  înaintea  exploatării  mine­  story  pe
                                                                                                                                                  reului  complex  —  oamenii
                  calitate nouă,       sarcini  este  cel  mai  bun   •   Un  control  de  partid   dar  tocmai  pentru  că  s-au   cărcat,  să  urmărească  şi   raionului  Vor(a  al  Între­  LONEA:
                                                                                                                                                                              ANINOA:
                                                                                               găsit  zone  mineralizate  şi
                                                                                                                        lucrările  începute  in  Vor-
                  superioară în        instrument de verificare.   temeinic  pregătit  şi  meto­  Ia  adîncimc,  ideea  că  nu   fa, în vederea săpării nou­  prinderii  de  prospecţiuni   iul  (Stea
                                                                                                                                                                              (Muncito
                                         O  intervenţie  promptă  a
                    activitatea        organizaţiei  de  partid  în   dic  executat,  combinat  cu   ar  ii  favorabilă  unor  acu­  lui  puf,  pe  baza  proiectu­  şi   explorări   geologice   TIE:  Bob
                                                                   rezolvarea  pe  loc  a  unor
                  organizatorică       probleme  economice  nu  e   probleme,  cu  sprijin  con­  mulări de mineralizalie a  lui întocmit în comun cu  Deva.                  tria);  Ui
                                                                                                                                                                              căra);  G
                    de partid          posibilă  fără  cunoaşterea   cret  acordat  celor  contro­                                                                            riera   ('
                                       exactă  a  sarcinilor  econo­  laţi ;                                                                                                 HAŢEG:
              Atât  în  concluziile  con­  mice  ale  unităţii.  Secreta­                                                                                                     Iar);  BR
                                                                     •  Consultare permanen­
            trolului  ce  au  stat  la  baza   rul  de  partid  şi  toţi  mem­  tă  cu  activul  de  partid,  cu  Pregătirea oamenilor - o problemă mereu actuală            mâvară;
                                                                                                                                                                             de  catife
            dezbaterilor,  cît  şi  în  in­  brii  organului  trebuie  să                                                                                                    ră)  ;  SIM
             tervenţiile  a  numeroşi  vor­  le  cunoască  pe  acestea  la   comuniştii, cu oamenii mun­                                                                     lac  (Mur
            bitori  a  fost  subliniată  ce­  fel  cum  le  cunoaşte  şeful   cii ;              (Ormore din pag. I)    plin  de  actuala  tehnologie   le  rezolvam  eu,  insă  lui  )  cirea  dir
            rinţa  unei  calităţi  noi,  su­  unităţii.  Nu  este  însă  su­  ©  Antrenareo,  prin  pîr-                a  fost  nevoie  să  ne  schim­  Boncalo   nu   i-a   trebuit  * (Lumina)
            perioare   în   munca   de   ficientă  cunoaşterea  doar   ghiile  democraţiei  interne   ceput  tăierea  se  făcea  cu   băm  întreaga  optică  faţă   mult  ca  să  le  stăpînească
            partid.  Evident,  valenţele   de  către  ei.  Trebuie  deter­  de  partid,  oie  autocondu-   plug  şi  prin  puşcare.  Cît   de  utilaje.  Dacă  altădată   la  fel  de  bine,  în  timp  ce
                                                                   cerii,  a  membrilor  activului
             ei  sînt  numeroase,  dar  se   minată  însuşirea  sarcinilor                   timp  am  exploatat  acest   întreţinerea  utilajelor  că­  eu  şi  alţi  oameni  am  de­
            Impun  în  mod  deosebit  a-   de  către  întregul  efectiv  de   de partid Io elaborarea de­  complex  ne-am  dat  seama   dea  mai  mult  în  grija  elec­  prins  mai  bine  problemele
            tenţiei  cîtev-a,  şi  anume  :   comunişti.  în  aceasta  stă   ciziilor ;      de  dezavantajele  sale,  de   tromecanicilor,  acum  noi   mecanice.  în  plus,  un  bun   Rczul
                                                                     •
                                                                        Activizarea  organiza­
             însuşirea  şi  aplicarea  unui   importanţa deosebită a mo­  ţiilor  de  masă  şi  obşteşti  şi   fapt  dezavantajele  tăierii   »intern  primii  interesaţi  ea   exemplu  ne  oferea  nu  nu­  cepţional
                                                                                                                                                                               Extr. I
                                                                                                                                                   mai  ca  specialist,  ci  şi  ca
            etil  de  muncă  dinamic,  e-   mentului  informării  poli­                      cu  plug.  Se  impunea  strin­  acestea  să  fie  în  perma­                    53, G6, 51
            ilcient,  căutarea  şi  aplica­  tice în adunarea generală.  în  mod  deosebit  a  organi­  gent  introducerea  combi­  nentă  stare  de  funcţionare.   om,  serios,  foarte  ponde­  Extr. £
            rea  în  permanenţă  a  celor                          zaţiilor  democraţiei  şi  uni­  nelor  la  acest  tip  de  com­  Dar  aceasta  necesită  cu­  rat,  nu  se  pripea  în  luarea  G0, 21, 24,
                                                                                                                                                                     fiecare
                                                                                                                                                                cu
                                                                                                                                                                               Extr. f.
                                                                                                                                                   hotărîrilor,
            mai  adecvate  forme  şi  mo­  De Ia cunoaştere        tăţii  socialiste  la  înfăptui­  plex.  Da,  dar  construcţia   noştinţe  temeinice,  drept   membru  al  brigăzii  discu­  9, 35, 73.
                                                                                                                        pentru  care  a  trebuit  ca
            dalităţi  de  a  creşte  con­  Ia înfăptuire printr-un   rea  sarcinilor  economico-   complexului  nu  permitea   toţi  oamenii  să  înveţe  lă-   ta  altfel.  Am  aplicat  şi  eu   Extr. a
            ştiinţa  participării  fiecărui   stil de muncă dinamic  sociale,  a  hotărîrilor  parti­  introducerea  combinei.  Co-   cătuşerie şi electricitate“.  tot  ce  am  văzut  la  el  şi   13, 77, 5.
                                                                                                                                                                               Extr. 1
            comunist   la   rezolvarea                              dului şi statului nostru.  zoroacele  permiteau  plu­                          am  obţinut  rezultate  foar­  24, 85, 8!
            problemelor.                    Eficienţă înseamnă în­            ION CIOCLEI    gului  să  treacă  pe  sub  ele,   Ştiind  că  actualul  şef   te bune“.          Fond 1
              Un  stil  de  muncă  dina­  făptuire. Activitatea orga­                        nu  şi  combinei,  care,  ajun-   de  brigadă,  Constantin  Po­                 1 209 335
            mic nu e posibil — au sub­                                                       gînd  la  cozoroace,  produ­  pa,  a  lucrat  mult  timp  a-   Dat  fiind  gradul  inalt  de
            liniat  cei  mai  mulţi  dintre                                                  ce  avarii  la  cadre.  în  ac­  lături  de  Teodor  Boncalo,   pregătire  a  oamenilor  bri­
             vorbitori  —  fără  o  temei­                                                   tualele  condiţii  este  ne­  am  dorit  să  aflăm  de  la   găzii  lui  Popa,  i-atn  adre­
             nică  cunoaştere  a  hotărâri­                                                  voie  de  o  mare  atenţie  si   el  cît  de  strînsă  a  fost  a-   sat  acestuia  o  întrebare
            lor  de  partid,  a  oamenilor                                                   o  înaltă  calificare.  Trebuie   ceastă  colaborare,  dintre   puţin  mai  delicată  :  „Citi   Timpul
             şi  realităţilor  din  propria                                                  menţinută  o  înălţime  co­  un  miner  specialist  şi  un   oameni  din  brigadă  ar  fi   ziua dc
            sferă  de  activitate.  Dealt­                                                   respunzătoare,  de  3,2—3,4   maistru   electromecanic.   în  stare  să  lucreze  într-un   general
                                                                                                                                                                             mai mu:
            fel,  activizarea  fiecărui  co­                                                 m,  a  cadrului.  Dacă  nu  se   „Preluarea  complexului  do­  atelier  electromecanic  ?“  —   dea ploi
             munist,  transformarea  sa                                                      respectă  această  înălţime,   tat  cu  combină  a  însem­  la  care  ne-a  răspuns  că  cel   caracter
                                                                                                                                                                             izolat di
             într-un  puternic  cataliza­                                                    se  ajunge  din  nou  la  puş­  nat  şj  împărţirea  sarcinilor   puţin  15  la  sută  ar  intra   trice. Vî
             tor  ,  entru  ceilalţi  oameni                                                 care  sau  rămîne  troica  în   între  mineri  şi  electrome­  eu  fruntea  sus  în  orice  a-   la modei
             ai  muncii  în  înfăptuirea                                                     urmă  cu  un  făgaş,  dere-   canici.  Boncalo  a  fost  şi   telier   al   minei,   ceilalţi   locale d
                                                                                                                                                                             peratura
             sarcinilor  economico-soeia-                                                    glind  vatra  abatajului.  Eli-   este,  după  părerea  mea,   fiind  şi  el  buni  cunoscă­  între 6
             îe are la bază cunoaşterea.                                                     minînd  aceste  neajunsuri,,  un  bun  specialist  şi,  mai   tori,  însă  excelează  în  mi­  maxima
                                                                                             combina  ne  scuteşte  de   mult  decît  atît,  un  sufle­  nerit.  Mai  ales  că  după   de.
               A cunoaşte pentru                                                             puşcare“.                  tist  în  introducerea  masi­  cum  ne  spunea,  atenţia   La mi
                  a şti cum să                                                                 Revenind  asupra  vechii   vă  a  mecanizării  lucrări­  principală  a  brigăzii,  ca   bilă  cu  i
                                                                                                                                                                             ros.  Vor
                    acţionezi                                                                tehnologii,  cea  cu  plug,  şe­  lor  miniere.  Fiecare  am   dealtfel  a  întregului  sec­  sub  forr
                                                                                             ful  de  brigadă  o  categori­  luat,  am  învăţat,  de  la  ce­  tor,  se  îndreaptă  spre  exe­  în  zonei
               în  munca  de  partid,  cu­                                                                                                                                   viţă  şi  i
             noaşterea  directivelor,  ho-   Preparaţi»  Lupcni.  Ileana  Guliaş  şi  maistrul  Eugen  Mă­  sea  drept  „o  perioadă  de   lălalt  exact  ce  a  trebuit,  ce   cutarea  unui  tavan  artifi­  prezenta
                                                                                                                        ne  lipsea,  sau  stăpîneam
                                                                                                                                                                             la  100  1
             tărîrilor,  a  documentelor  de   răcine  urmăresc  la  pupitrul  de  comandă  caracteristicile  de   chin",  la  care  în  nici  un   mai  puţin.  Un  timp  pro­  cial  foarte  bun,  care  rămî­  (Meteorc
             partid  este  de o  foarte  ma­  funcţionare  ale  instalaţiei  dc  preparare  a  cărbunelui  pen­  caz  nu  se  mai  poate  re­      ne  pentru  următorul  com­  Liana %
             re însemnătate. Organiza­   tru cocs.                   Foto: T AN ASE PERTA    veni. „Pentru a profita din  blemele stricte de minerit  plex".
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15