Page 102 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 102
NR. 7327 • SÎMBĂTĂ, 30 MAI 1981 -ig. 3
iii? r
Formaţii distinse în festivalul muncii şi creaţiei fim creştem şi educăm copiii 1
mmuE TRANZACŢIE
PE... ROŞU
„Recunosc că l-am scăpat
Prezenţă notabilă în fazele superioare de sub supraveghere şi ce să mai facă cu el. Ele
vul a fost mereu neglijat,
inibă spaniolă nu-1 mai pot educa. Soli Şoierul Iiasler Alcxaii- i
limbă fran- 1 nesupravegheat constant şi clru, de la autobaza 2, ?
Comuna Vaţa de Jos a tisti-ce, montaje literar-mu- Coman (Ociu), a comisiei cit să fie internat într-un lipsit de afecţiune familia
isftcca ] institut special de reedu lă. Cred că l-au bătut prea din cadrul I.T.A. Deva, S
avut o prezenţă notabilă in zicale, grupuri vocale, dan de femei din Brotuna (pre
literatura ro fazele superioare ale ac suri, obiceiuri folclorice şedintă Minodora Nistor). care". Tristă consemnare, mult“. s-a gînclit să iacă un „a- \
ti ezi a română tualei ediţii a Festivalului pînă la solişti. — Eu aş remarca atmo în. finalul declaraţiilor sem Maria Moise, mama lui ranjamenl“ cu benzină, i
El s-a interceptat cu
iniţiere in sfera de lucru favorabilă nate de doi părinţi. De Lucian, susţine, dimpotri 1 ZJ» LI-li mit-iULŢ/tui LU /
poetică româ- naţional „Cîntarea Româ — Comuna noastră păs mama lui Lucian Sandu şi I V. N., de Ia Întreprinde- ţ
* Mi hai Emi- niei“. La „interjudeţeană“ trează nealterate multe co creată de consiliul comu vă, că a fost prea indul
7)'. Natura şi a urcat cu cinci formaţii : mori folclorice. Prin acţiu nal de educaţie politică şi de tatăl lui Eugen Hobea- gentă cu singurul copil pe i rea viei şi vinului Deva, l
: dragoste taraful şi duetul Pera Bulz nile cultural-educative în cultură socialistă în aceas nu din Orăştie. I-arn găsit care-1 are, că i-a asigurat 1 aliat Ia volanul autolu- ?
educativ la centrul de primire a mi tot ceea ce are nevoie. 1 rismului său, căruia i-a ?
de amor tiza- - Ionel Coza (taragoate) de treprinse de învăţători în tă ediţie — afirmă profeso { descărcat din aulobascu- 4
la Căminul cultural din Va satele comunei s-au valo rul Gheorghe Ciur, direc norilor Deva, unde, după Oare aşa să fie ? Copiii,
cultural- artis- torul Şcolii generale din ce am răsfoit dosarele Co intr-adevăr, din punct de i lc.ita 31-HD-521, proprie- «
v ta de .Jos, grupul vocal de rificat eîntecele vechi de misiei judeţene de ocroti J talea autobazei, 40 litri V
roñica eveni- la Brotuna, obiceiul foiclo- la Brotuna, o cercetare în- Vaţa de Jos. Membrii con vedere material n-au su \ de benzină contra a 4 |
poiitice siliului nu au condus nu re a minorilor, care a ho- ferit. Părinţii lui Eugen,
eri mai, ci s-au integrat efec-’ tărît. şcolarizarea în conti toţi trei — adică mama 1 litri de ţuică. Aiaceic i
1 nuare a celor doi într-o bună, mama vitregă şi ta ; reni abilă — au gindit cei |
prin (ara tiv în activitate. Marina
c peste timp Vazdugan (Ociu), Minodora şcoală de reeducare, am tăl bun lucrează la între ) doi, numai că... ceasul ®
• a — reportaj 'Suba (Căzăneşti), Edita Fi- stat de vorbă. prinderea chimică, iar ai ţ rău — au iost depistaţi 4
Idpedia / de organele de miliţie 1
al: „Dallas“ — lip (Brotuna). sînt numai , Dar ce s-a intîmplat ? lui Lucian — mama bu ' tocmai in timpul trunzac- »
ÍS -M citeva asemenea exemple. După ce, împreună, au co nă şi tatăl vitreg la „Vi
)îj rtiseară-n mis mai multe furturi, au dra“, iar tatăl bun la mi ţ tiei. Sigur, minciuna fi- |
¿ )— emisiune treprinsă de catedra de Membrii formaţiilor — a- fugit mereu de-acasă, au na Petrila. i cluită da şoierul de pe 4
tistractivâ ric de ia Pruvăleni si dan vînd instructorii alături de
tli . sul fetelor de la Ociu. Trei limba şi literatura români» ei, altfel au participat ! vagabondat şi au absentat Ce le-a lipsit totuşi co | autobasculantă a avut, ca |
dintre ele — cele ale că de la şcoala din Vaţa de nemotivat de nenumărate piilor 7 De ce au comis
iv. Apoi dorinţe de afirmare
minelor culturale Vaţa de Jos, in colaborare cu clu ori de ia şcoală, iată că în repetat infracţiuni care au
Jos şi Ociu — s-au califi bul „Femina" a dus la des a fiecărui sat ! Şi încă ce 17 mai pătrund în Şcoala culminat cu aceasta atît de
cat pentru finală. Un suc coperirea dansului de fe va : s-a schimbat optica generală nr. 2 din Orăştie gravă ?
ces care exprimă nu nu mei de la Ociu, cunoscut privind vîrşta celor ce — spărgînd uşi şi ferestre, cu mai multe persoane ca \mm\
Din dialogurile purtate
mai climatul competitiv in sat încă din anii 1916— urcă pe scenă. în nunta de un dulap de unde sustrag
1 â li,i)0 kxtX- creat de actuala ediţie, ci 1918. La fel la Prăvăleai la Prăvăleni, dc pildă, pe două puşti de tir cu aer re cunosc situaţia, reiese
dimineţii; ;,00 .şi valorile calitative ale a- — continuă ideea prof. ste 20 de perechi sini soţ comprimat şi distrug glo că minorii n-au fost su j întotdeauna, picioare I
MO Revista buri, gazete de perete, în
.'itrierul meio- eestei întreceri. Ileana Ţuculete, directorul si soţie. Acesta este un pravegheaţi suficient, că I scurte şi adevărul a ieşit
iletin de , ‘vi; Secretarul adjunct cu Căminului cultural Vaţa mare cî.ştig şi pentru acti chizători, pricinuind pa părinţii n-au ţinut legătu | la lumină. După cum ®
radio; 10,00 de Jos — un obicei de gube materiale de cîteva ra permanentă cu şcoala
tiri; 10,05 Re- probleme de propagandă în vitatea viitoare. mii de lei. în final, Sandu « ieşit la lumină şi mina-
. c radio; 10,40 comitetul comunal de nuntă vechi a fost valori „Atmosferă de lucru“, pe de o parte — de cele 1 sul de 174 litri de henzi-
;c şi joc; 11,00 partid. Avram Furdui, are ficat prin interesul deose Lucian lasă un „mesaj“ mai multe ori ne.ştiind de ^ nă de la staţia din gara i
;ri; 11,05 Atlas „integrare", „dorinţă de a- scris : „îmi cer iertare pen absenţele acestora de la ţ Deva, de unde se aii- i
Avanpremie- credinţa că succesul în ac bit • ai învăţătorului pen firmare“, „o bună coordo tru micul deranj".
; ,12,00 Buletin tuala ediţie a festivalului sionar Constantin Jianu în ore. Pe de altă parte, se j mentase autobasculanta
Din comoara nare“, Toate au colaborat Iată ce constată membrii constată că aceşti copii, ai ) lui Kasler. Măsurile ar-
stiru; 12,45 Mu- a pornit de la dezbaterile colaborare cu învăţătoarea la succesul pe care comu colectivului de sprijin al căror părinţi s-au despăr ţ mcază...
oxenadâ; 13,00 organizate la început cu Minodora D. Selagea si pro autorităţii tutelare din ca I
15,00 Meridian na Vaţa de Jos l-a cucerit ţit, fiecare formîndu-şi altă
lio jurnal; 16,15 directorii căminelor cultu fesorul Gheorghe Ciur — in actuala ediţie a festiva drul Consiliului popular o- familie, nu şi-au găsit lo ALCOOLUL... \
rtistice munci- rale din cele 1.1 sate apar fiu al satului care nu şi-a lului. Şi toate exprimă pa răşenesc Orăştie, privitor cul, fugind de nenumărate s
Tineri inter- uitat obîr.şia. S-a simţit o la Lucian Sandu : „Mino ori de la unul la altul. Ce LA VOLAN
.ic& popularii; ţinătoare, de la orientările siune, abnegaţie, dorinţă \
de ştiri; 17,05 date si angajamentele for foarte bună îndrumare din de autodepăşire — garan rul provine dintr-o fami nu găseau de fapt ?
lodii; 18,00 O- lie dezmembrată, fără un Ana Pârvănescu, şefa l Era o zi ioarle fru-,1
,00 La „Hanul mulate — toate validate de partea organizaţiilor de ţii ale ridicării spirituali climat educativ favorabil, Centrului de primire a 1 moaşă de mai şi pe o- \
20,30 Azi, în fapte. Aşa au ajuns in faza partid din sate — şi in mod tăţii satelor.
10 Kadiorecor- cu o totală lipsă de res minorilor, ne spune: „în 1 goarcic unităţilor agri- :
RadiojurnaJ ; de masă 33 de formaţii — deosebit a secretarilor Ioan ponsabilitate a părinţilor egoismul lor feroce, părin ) cole din (Sonsiliul unic >
e dans; 24,00 de la taraf, cor, brigăzi ar- Jurca (Pră văleni), Dorica LUCIA LICIU faţă de atitudinea moral- ţii, cînd se despart, nu se i agroindustrial Călan sc \
?liri; 0,03—6,00
sical nocturn. eetăţenească a copilului in gîndesc decît la fericirea 1 muncea cu multă hărni- 1
societate“. în ceea ce-1 pri şi mulţumirea lor persona / cie şi responsabilitate la 1
veşte pe Eugen Hobeanu lă, neglijând copiii din pri I insămînţarea supraieţe- »
MAi Mobilizare şi participare se consemnează : „Tulbu ma căsătorie. Minorii-pro- ) lor calamitate, la erbicî- ţ
(Urmare din pag. t) rări grave de comporta blemă provin de obicei din i dare precum şi ia între- ^
ment, fuge de la tată la astfel de familii în care nu
îga cu libelu- sînt încă“, „Partidul ne l ţinerea culturilor, dină ţ
lecurs la nic- activă ia întrefinerea culturilor mania, nu-şi găseşte afec au găsit afecţiunea ambi 1 ziua a ajuns la amiază, '
e i-Ii (Arta); o-n suflet şi-n simţiri“, ţiunea si supravegherea lor părinţi, atît de nece
: Articolul 420 au avut loc asemenea necesare, stă ascuns prin sară creşterii şi educării \ prin dreptul staţiunii dă- >
scrii (Siderur- manifestări. {urmate di» pog. 1) Şi totuşi, la sfeclă, sînt por lor“. lan Băi un tractor cc \
ul Ioanicie — Punctele de rezisten ţiuni îmburuicnate din cau subsolurile blocurilor“. Di
Arta); Casca- la C.A.P. Romos. Ei şi toţi ză că unii se codesc să riginta lui, Maria Brustu- L. purta un disc în spate i
(Construct*)* ţă ale acestei săptămîni ceilalţi cetăţeni ai comunei reanu, ne spune : „Mama Maior IOAN TUŞLEA | alerga pe şosea cu ma- 1
şani : Fata rămîn, fără îndoială, ce iasă la prăşit. Trebuie de vitregă, care-l creste, pen
‘ir ea); Strada le două concursuri in au făcut să avem toate terminat fiecare să-şi pră Inspectoratul judeţean I re viteză şi în mers şer- ,
' Noiembrie).; culturile bine întreţinute. şească suprafeţele repar tru că părinţii lui sînt des de interne \ puit, speriindu-i pe par- >
eagurt (itepu- terj udeţene („Sub fla E rodul muncii, al străda tizate. părţiţi, mi-a spus că n-are ESTERA ŞINA
N1 : Febra au- muri de partid biruitoa ^ ticipanţii la Iraiicul auto. \
1); Bietul ioa- re“ — concurs al crea niilor lor si noi îi dăm Acest lucru se impune .şi
î I—II (Mun- cinstirea cuvenită. la Aurel Vlaicu unde unii, tchnico-ştiinţifică a pionieri Un asemenea mod de a
V U L C A N : torilor de poezie patrio circula s-a soldat cu un
liciliu (Lucea- tică si revoluţionară si ca de pildă Ioan Romcea, lor şi şoimilor patriei. 0 Mii-
ne, ora 10, în toate aşeză-
I E A : Vedere UNDE-S MULŢI... Ilie Clonţa, Ioan Tira, su rnintele de cultură din Valea accic/ent. Ga uza ? Cdreor-
•da (Minerul);
Lancea de ar- SE PRĂŞEŞTE dor la U.F.E.T. Orăslie, Jiului vor avea loc specta ghe Bandrea, mecaniza
i tor esc); URI- ŞI REPEDE ŞI BINE ioan A. Boşorogân şi Ioan cole complexe prezentate tor Ia secţia S.M.A. Bre
na mercenari- I. Borza, muncitori la a La întreprinderea dc pentru fruntaşii in produc
brie); BRAD: confecţii din Vulcan a avut ţie, sub genericul „Laudă tea Română, se alta sub
zgirie nori — Sub semnul La prusitul culturilor in C.F.R., Ioan Căliman, mun ioc o masă rotundă in ca muncii“, iar la ora 16 vor
iţeau a roşie) ; citor la I.M. Cugir, in loc drul căreia a fost dezbătută avea loc serbări cultural- . iniluenţa alcoolului şi, in
runcul, petro- cadrul C.A.P. Geoagiu se ..Implicarea femeii în proce sportive la locurile de agre $ plus, nu avea permis de
mii (Patria) ; află zilnic zeci de coopera să se alinieze celorlalţi sul de producţie modern. ment. • Luni, 1 iunie, la
tru raţă (FJa- istoriei tori. La Gelmar erau la sa cooperatori, nu vor să par Dezvoltarea industriei uşoa Vulcan are loe deschiderea | circulaţie pe drumurile ţ
SG : Capcana re în Valea Jiului“, organi festivă a celei de a ix-a e-
( P o p u l a r ) ; pă împreună cu brigadiera ticipe la prăşit. Aici s-a zată de comitetul orăşenesc diţii a Ncdeii vulcănene, ce | publice. Faptul trebuie \
imul oaselor ; Stela Homorodean, nu mai ai femeilor. 0 in îniimpinarea se va desfăşura timp de o săp- ^ să dea de gîndil S.M.A. ţ
7 îhătoare do terminat prima praşilă me zilei copilului, librăria „Ion tfimînă. Deschiderea festivă va
de cultură) ; puţin de 60 cooperatori. în canică la cartofi (25 lin) si Creangă“ din Petroşani a fi marcată de un simpozion 1 Gălan iiindcă în zona ţ
imitorul câpi- Suseni, erau 50 oameni din sfecla de zahăr (20 ha). La deschis o expoziţie de carte cu tema „Oraşul Vulcan — I respectivă pot ti văzute I
iBreşul); ILIA: „V-oci tinere" — festival pentru copii şi tineret, în co realizări şi perspective în
•idă a durerii brigada Elenei Şpan, iar în porumb s-a intrat cu un laborare cu consiliul muni dezvoltarea cconomico-socia- ? cam multe tractoare ce 7
concurs al interpreţilor cipal al organizaţiei pionieri lă“, cu începere de la ora
de muzică populară), Joseni lucrau peste 30 de cultivator şi in primele lor. Totodată, Î11 Petroşani, 17,30 în sala clubului munci | se plimbă de ici colo lă- J
care se desfăşoară, în- cooperatori împreună cu două zile de lucru Ioan Lupeni, Vulcan şi Petrila, toresc din localitate, * ră nici un rost... 1
miinc vor fi deschise expo
cepind do ieri la Hune şeful de echipă Ioan Şo- Potinteu a prăşit 30 ha. ziţiile orăşeneşti dc creaţie CONSTANTIN fOVĂNESCU
doara şi Deva. Şi la a- fronie. Sfecla s-a prăşit Constantin C. Cibian, Io- L _
tragerii din 20 ceastă ediţie s-au în mecanic pe toate cele 28 sif Caraşcă, Sabin Cibian,
scris în concurs, atit la ha, manual pe 24 ha, iar Mihai I-Ilaşcu, Iosif Boşo- tat în cartierul Micro lă y
24. oü. ia. an. poezie, cit şi la muzică carto "ii (30 ha) sînt prăşiţi rogan şi alţi cooperatori, mai mulţi cetăţeni cărora li
populară, tineri din pe şi erbieidaţi. A început'şi muncitori şi pensionari, au le-a adus jigniri prin cu- J
ste 25 de judeţe ale ţă terminat prăşitul. Exem Lacul ile la Valea de. Peşti
: 23, 43, 32, 58, praşila la porumb. Din ce vin te şi gesturi obscene. |
li. rii. Şi o noutate, în' con le 363 ha s-au prăşit me plul lor ar trebui urmat de Foto: VIRGIL ONOIU A spart chiar şi un par- %
cursul de creaţie poeti briz deoarece nu i-a plă- îi
de ciştiguri : canic 100 ha si manual 30. toţi cetăţenii satului.
că. în acest an, pe lin # De la un proverb.,. cut culoarea automobilu-
gă premiile tradiţionale, Proverbul de proastă re lui. După ce şi-a revenit, îi
se vor acorda premii dc putaţie, „Cine umblă cu a audiat prevederile De- 8
către prestigioase revis miere, se linge pe dege creţului 153/1970, în lec- jj
te literare ca „Luceafă te“ s-a adeverit în cazul tura unui reprezentant al î
rul“, „Tribuna“, „Ori şoferilor Iamandi Ioan şi legii... »
Indrei Viorel de la ® „Verificare“. în urmă I
obabil pentru zont“, „Astra" şi de că
Vremea va ii tre ziarul „Drumul so I.T.S.A.I.A. Deva. Trans cu clteva zile, de la Că- î
istabilă şi ră- portînd p o r u m b la mi nul minier nr. 1 din |
cer variabil, cialismului“. F.N.C. Mintia, şi-au oprit Deva, lui P. Grec i-a dis- J
os după-amla- Dar prologul „Întîlni-
l vor cădea a- rii tineretului cu isto pentru ei cam 2 500 kg, părut bicicleta, iar lui ţ
ije, însoţite de S. Zapodeacnu ceasul de î
ectrice. Vîntul ria“ de la Costeşti va după care au valorificat mină. La scurt timp, o- I
ierat din vest. avea loc astăzi, cînd la porumbul unor cetăţeni
•minimă va fi biectele dispărute au re- |
e li şi 11 gra- lumina focului de tabă din Mintia. apărut, dar acum se aflau '
maximă intre ră se va desfăşura un Miere sau porumb, tot în posesia lui Holczinger 1
grade.
nai şi 1 iunie recital de poezie şi mu furt se numeşte, cu toate Marcel, un tînăr de 23 de !
ea se menţine zică iolk. Apoi va fi că nu proverbul e de vi ani, de loc din Bucureşti. 8
i cer variabil, nă. Argumentul — „am luat J
'erse locale de proiecţia filmului „Bu-
te de descăr- rebista" şi, în final, jer ® Scandalagiul. Igna ceasul ca să cronometrez t
bele de artificii vor da Cornel din Deva a băut în cit timp descoperă mi- I
vreme instabi- deunăzi fără sifon, după liţia dispariţia bicicletei“ »
oros. Vor că- strălucire acestei prime
e ploaie, înso- zile de întîlnire cu isto care, beat fiind, a acos- —- n-a rezistat... |
rciit-i electrice,
ie serviciu: 1,. ria neamului. Rubrică realizată cu spri/inui
Inspectoratului judeţean dc interna