Page 104 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 104
Acţiuni prioritare în zootehnie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA
ee taberelor de vară si a
¡JUDEŢUL HUUED068A
Acum citeva zile am or calitatea nutreţurilor. Ca zată, iar gospodărirea ba
ganizat o masă rotundă la re este situaţia în consi zei furajere a lăsat mult
Consiliul unic agroindus liul dumneavoastră ? de dor.il. Aşa s-a ajuns ca
trial Haţeg privind modul Ionel Furd.ui, inginer şef .12 unităţi, care aveau po
în care se acţionează pen cu baza furajeră : Căutăm sibilităţi., să nu-şi asigure
tru asigurarea bazei fura să mărim suprafeţele cu necesarul de fin natural.
furaje cultivate, să Întreţi
0RCAN AL COMITETULUI JUPETEAIM HUNEDOARA AL jere necesare Întregului e- nem şi să gospodărim Anul acesta, pentru a avea
furajeră,
baza
asigurată
UlflR JUDEŢEAN fectiv de animale î-n sta mai bine pajiştile natura am luat măsuri de creşte
ta ulaţia 1981—1982, pentru
organizarea taberelor de le, să sporim producţiile la re a producţiei ia furajele
vară şi a păşunatului. hectar. în unităţile consi- cultivate, la fin şi la masă
verde pe pajişti prin fer
Anul XXXIII, nr. 7328 DUMINICA, 31 MAI 1981 4 pagini - 30 bani Red. După cum se ştie, Masă rotundă tilizări, curăţire, întreţine
zootehnia trebuie să deţi re si supraînsănânţări. Au
nă o pondere tot mai în organizată fost stabilite programe pri
1 iunie — Ziua internaţională a copilului semnată în totalul produc la Consiliul unic vind recoltarea fîneţelor
ţiei agricole. Dar pentru agroindustrial Haţeg ¡naturale la timp pentru
creşterea animalelor se ce însăm'unţarea culturilor du
re să se asigure o bază
Să ne trăiti, contemporani ai viitorului! priveşte cantitatea, cît şi li ui ui nostru sînt cultivate ble, pentru strângerea şi
furajeră bogată atlt în ce
cu furaje mai mult de
depozitarea în bune con
800 ha, clin care 385 ha
de furaje, pentru buna lor
cu ioliuim şi 246 ha cu tri diţii a întregii producţii
foi. După păioase vom în- gospodărire. Avem condi
Mîine e 1 Iunie — Ziua internaţională pentru apărarea sămînţa porumb şi orz. Să ţii şi acţionăm să ne asi
copilului. Fiii şi fiicele României îşi sărbătoresc copilăria mânţa şi ingrăşămintele le gurăm integral furajele de
cea de toate zilele, copilăria adevărată în care au des avem deja asigurate. Fl- care avem nevoie în sta-
chis ochii, cresc, învaţă, se modelează. Din solul rodnic neţele naturale ocupă 8 445 bulaţia 1981—1982.
al condiţiilor materiale şi sociale, de care beneficiază co ha, iar păşunile 1 534 ha. Red. Avînd în vedere
piii ţării, se înalţă trunchiul viguros al generaţiilor de mîi conţinutul bogat în protei
ne, însufleţite de dragostea de patrie, crescute în cultul Avem condiţii — cu ex nă al trifoiului, ce măsuri
muncii libere, creatoare, animate de adîncul respect faţă cepţia furajelor cultivate aţi luat pentru extinderea
de trecutul glorios al poporului, faţă de prezent şi viitorul — să asigurăm cantităţi lui în cultură.
luminos deschis de partid. de nutreţuri îndestulătoa Alexandru Deae, medic
re pentru toate speciile de
Marea şi aleasa grijă pe care conducerea partidului şi
statului nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi animale. Este însă necesar veterinar şef al consiliu
tovarăşa Elena Ceauşescu, o acordă întăririi familiei, ca să recoltăm tot ce avem. lui; Anul acesta avem în
nucleu fundamental de creştere şi educare a tinerei ge Red. Cum se explică cultură 246 ha cu trifoi. E
neraţii, îşi are rădăcina în trodiţia poporului nostru, în faptul că în iarna trecută puţin. Am vrut să punem
gîndirea profund umanistă a cârmaciului ţării, secretarul s-au cumpărat aproape mai mult, dar n-am avut
general al partidului, preşedintele Republicii, faţă de vii 2 000 tone fin pentru care săminţă. Toate unităţile
tor, faţă de pregătirea şi formarea omului de mîine. s-a cheltuit peste 1,5 mi care au trifoi vor produce
Ceea ce se creează pentru copii — creşe, leagăne, lioane lei ? Ce măsuri s-au în acest an şi săminţă. Tri
grădiniţe, şcoli, instituţii medicale — se însorie în avan luat pentru ca această si foiul este o ¡plantă de nu
posturile dezvoltării sociale. Pentru că azi, circa 97 la tuaţie să nu se mai re treţ valoroasă şi o vom
sută din copiii ţării văd lumina zilei într-o instituţie sa pete ? extinde în cultură. Dacă
nitară, bucurîndu-se, încă de la naştere, de asistenţă me Ionel Eurdui: Fin a fost fiecare uaitate şi-ar asigu
dicală calificată şi gratuită. şi anul trecut suficient. ra 30—50 la sută clin baza
Atenţia şi grija pentru sănătatea şi robusteţea copiilor Dar au rămas mari su furajeră nutreţuri cultiva
se armonizează cu efortul de a asigura, de la vîrsta cea prafeţe nerecoltate. La fi te şi îndeosebi trifoi, a-
mai fragedă, cele mai bune condiţii de îngrijire, educaţie neţe nu este soluţionată tunci s-ar soluţiona atîb
şi învăţătură. Zecile de creşe organizate pe lingă între producţia cît şi reproduc
prinderi şi cartiere asigură, în oraşele judeţului nostru, re recoltarea mecanizată, iar ţia in zootehnie. La oi, de
zolvarea cerinţelor de îngrijire şi educaţie a copiilor pînă pentru cositul manual nu
la vîrsta de trei ani, cînd păşesc pragul călor 276 de sînt oameni suficienţi. N. BADIU
grădiniţe de la oraşe şi sate. În aceste unităţi preşcolare Munca do stringere a fi
este asigurată îngrijirea, educarea şi instruirea a peste nului a fost slab organi (Continuare in pag. a 3-a)
18 000 de copii. Generalizarea învăţămîntuiui preşcolar
este parte integrantă a întregului proces de perfecţionare
a invăţămîntului nostru românesc care, după cum bine Prolog la acţiunea
cunosc toţi elevii, este gratuit şi obligatoriu. Urcăm vi Cint si vers
guros spre generalizarea treptei a doua a liceului - în- k»
văţămîntul general de 12 ani — cerinţă firească a stadiu „HUILĂ-CÎMPU LUI REA6“
lui în care se află România socialistă, a revoluţiei teh-
nico-ştiinţifice, pentru formarea unui tineret bine instruit, Se adună oameni şi ma ei experienţa de pe alte şan patriotic la lumina
cu o temeinică pregătire politică, profesională şi culturală. şini la poale de Retezat, in tiere mari ale patriei — Ca
in cele aproape 500 de şcoli generale şi 28 de licee Cimpu lui Neag, să scrie cu nalul Dunăre—Marea Neagră,
din spaţiul nostru hunedorean, unde se pregătesc pentru faptele lor de muncă o nouă cîmpiirile miniere ale jude tocului de tabără
startul viitorului 114 000 de elevi, integrarea "rnvâţămîntului epopee pentru independenţa ţului Gorj — ¡fapt oe-i ajută
cu producţia continuă procesul de creştere a ¡eficienţei a- energetică a României. Pă- in organizarea exemplară a
cestuia, de sporire a caracterului său formativ-aplicativ. mîntuîile din aceste locuri ţin muncii la fiecare punct .de COŞTEŞTI: (prin lele- tie. Sub genericul „dude- |j
ascuns în căuşul lor cărbu lucru, la fiecare utilaj, pentru
(Continuare în pag. o 2-a) nele cu lumina, căldura şi îndeplinirea ritmică a sarci ion cte la trimisul nostru). ¡ui Hunedoara, veche va- i
Ieri, In preziua tradiţio
tru de cultură şi civiliza- J
nucleele civilizaţiei metalului. nilor fiecărei zile, ale fiecă nalei înlîlniri cu islcMa ¡ie românească“, la sim- ţ
Vin mineri, excavatorişti, bul- rei luni. de Ia •Cosleşli, in nume pozion au prezentat co- 1
Preschimbarea carnetelor dozerişti, conducători auto, Se descopertează pămintul roase oraşe şi comune ale municări despre istoria, J
pentru a scoate la lumină... pentru a exploata huila din
Valea Jiului. Se declanşează judeţului s-au dcslăşural civilizaţia şi cultura geto- j
lumina. Sosesc oameni care
de sindicat — acţiune cu au răspuns prezent chemării o nouă bătălie. O bătălie ultimele acţiuni din cadrul dacilor, despre mişcarea \
„Săptămînu
şl
muzicii
partidului, convinşi că nu vor pentru Viitor, din care izbîn- poeziei■ patriotice pentru muncitorească şi comunis- \
ditori vom fi noi, oamenii
precupeţi nici un efort .pen
pronunţat caracter politic tru a da ţării cît mai mult României şi ţara... Mai mult tinerel“. La Deva, Uricani, tă din judeţul noslru, dr. I
cărbune. Din noul cîmp mi cărbune pentru ţară ! lată Sarmizegelusa, Vălişoara, docent Oclavian Floca, i
Gurasada, Ţebea au avut prol. univ. dr. Constantin /
Este în .¡plină desfăşura in judeţul ¡nostru, în pre nier. ţara .trebuie să primeas un leitmotiv al zilelor ce vor loc seri de poezie şi mu
re acţiunea de preschim zent, la nivelul grupelor că în acest an 200 000 tone veni. îţara noastră trebuie zică. Mooanu, eoni. univ. dr. }
bare a carnetelor de ¡mem sindicale, organizaţiilor sin cărbune cocsificabil, ceea ce să-şi asigure din surse pro Tot in cadrul maniiestă- ing. Nicolae Andronache, I
bru de sindicat, acţiune cu dicale de secţie, uzină, fa înseamnă o producţie .zilnică prii necesităţile energetice, riior din „Luna educaţiei prot. dr. Maria Crcţu, prol. ţ
pronunţat ¡caracter politic, brică, exploatare şi simila de 1 000 tone, produaţie ce, iar de aici, din Valea Jiului, politice şi culturii socia dr. Mircea Valea, prol. Ioan ^
care trebuie să ducă la in re acestora are loc ac în anul viitor, va spori la să pornească spre furnale liste pentru tinerel“■s-a în
tensificarea şi ¡îmbunătăţi ţiunea de verificare a evi cărbunele cocsificabil. scris şi simpozionul care MIRCEA LEPĂDATU \
rea întregii activităţi a or denţei membrilor de sindi 1 500 tone zilnic, prin desco- Pentru aceasta se adună a avut loc ieri Ia Liceul
pertările ce se realizează.
ganelor şi organizaţiilor cat. De asemenea, are loc Mulţi dintre cei ajunşi la oameni şi maşini la poale de ,,Aurel Vlaicu“ din Orăş- (Continuare în pag. a 3-a)^j
sindicale pentru unirea e- primirea în sindicat a per Cimpu lui Nsag poartă cu Retezat, în cimpul cu căr
forltirilor oamenilor mun sonalului nou încadrat în bune.
cii la înfăptuirea holărîri- muncă.
rilor Congresului al XII- La nivelul comitetelor
lea al P.C.R. şi ale Congre sindicale au fost consti
sului sindicatelor, a indica tuite colective din membrii
ţiilor şi orientărilor date organelor respective care
de t o v a r ă ş u 1 Nicolae sprijină efectiv birourile
Ceauşescu, secretarul gene grupelor sindicale în orga
ral zii partidului, privind nizarea şi desfăşurarea ac
realizarea' în practică a ţiunii de preschimbare a
autoc:ondacerii muncitoreşti carnetelor. Merită să scoa
şi autogestiunii economico- tem în evidenţă preocupa
J'irreinciare. Această acţiune rea pentru pregătirea ac
trebuie să contribuie la ţiunii de preschimbare a
mobilizarea mai activă a carnetelor de membru de
sindicatelor Ia dezvoltarea sindicat a comitetelor sin
democraţiei muncitoreşti, a dicatelor de la C.S.H.,
legăturilor organelor sindi LC.S.H., întreprinderile mi
cale cu masele de oameni niere de la Lupeni, Ani-
ai muncii, la creşterea noasa, TJricnni, Hunedoara,
combativităţii revoluţiona
re, a spiritului critic şi au ROMULUS DRAGOŞ
tocritic faţă de neajunsuri, secretarul
la promovarea unui stil de Consiliului judeţean
muncă eficient şi a unei al sindicatelor fiinlhătă, avanpremieră la acţiunea .jHUilă
noi calităţi în toate dome se .îndreaptă spre Valea Jiului. (Cimpu ini Neag“. Dungul ¡convoi ni autobasculantelor de la I.T.A. Deva
niile de activitate. (Confirmare ¡în pag, o 3-a) Foto: VIUGIL ONOIU
