Page 13 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 13
¿Mate» Jed. Hunts: lfeav¡5
SàLA De IB timA
IN 1NTIMP1NAREA GLORIOASEI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
ANIVERSARI A PARTIDULUI
Sesiune ştiinţifică consacrată
V 9
CIÄLISMULLI partidului comunist, a mişcă tic Executiv, secretar al C.C. •Tamara Dobrin, membru al
aniversarii partidului
La Muzeul de istorie a
P.C.R.,
Filipaş,
Cornelia
C.C. al P.C.R., preşedintele
al
membru a! Comitetului Poli
rii revoluţionare şi democra
Mihnea
F.D.U.S.,
al
tice din România a avut loc, tic Executiv al C.C. al P.C.R., executiv al Consiliului Naţio
nal
ilMM marţi sesiunea ştiinţifică pe viceprim-minlstru al guvernu Gheorghiu, membru al C.C.
lui, Leonte Răutu, membru
UI POPULAR JUDEŢEAN tema „Partidul Comunist Ro al Comitetului Politic Execu al P.C.R., preşedintele Aca
mân — forţa politică condu
demie' de Ştiinţe Sociale şi
cătoare în opera de trans tiv ai C.C. al P.C.R., pre Politice, Petre Gigea, mem
formare revoluţionară a so şedintele Consiliului de con bru'al C.C. al P.C.R., minis
Anul XXXIII, nr. 7 306 MIERCURI, 6 MAI 1981 4 pagini — 30 bani cietăţii In România", organi ducere şi rector al Acade trul finanţelor, llie Bologa,
zată de Academia Republi miei „Ştefan Gheorghiu", A- membru al C.C. al P.C.R., se
cii Socialiste România, Aca neta Spornic, membru al cretarul Comitetului de
demia de Ştiinţe Sociale şi Comitetului Politic Executiv partid al întreprinderii de
P.C.R, — făuritorul idealurilor naţiunii române Politice a Republicii Socia cri C.C. al şi P.C.R., ministrul, utilaj chimic „Griviţa Ro
educaţiei
¡nvăţămintuiuv
liste
Academia
România,
„Ştefan Gheorghiu" şi Insti Mihai Gere, membru supleant şie", Gheorghe Mihoc, pre
tutul de studii istorice şl so- al Comitetului Politic Execu şedintele Academiei Repu
ţi sporite pentru consiliile populare in ciai-politice de pe lingă C.C, tiv al C.C. al P.C.R., Cornel blicii Socialiste România,
al P.C.R. Onescu, membru supleant al Gheorghe Dolgu, adjunct al
Lucrările sesiunii au fost Comitetului Politic Executiv ministrului afacerilor externe.
stimularea participării maselor la realizarea deschise de tovarăşul llie al C.C. al P.C.R., preşedin al participanţii la sesiune au a-
încheierea
în
lucrărilor,
Central
tele
Consiliului
Verdeţ, membru al Comitetu
lui Politic Executiv al C.C. al Uniunii Generale a Sindica doptat o telegramă adre
sarcinilor dezvoltări economico-sociaie P.C.R., prim-ministru al gu telor, Ion Popescu-Puţurl, sată tovarăşului Nicolae
vernului. in continuare au
Ceauşescu, secretar genera!
membru al C.C. al P.C.R.,
prezentat comunicări tovară directorul Institutului de stu ol Partidului Comunist Ro
eai sporuri simţitoare fa şii : Constantin Dăscălescu, dii istorice şi soclal-politice mân, preşedintele Republicii
ALEXANDRU VOICULESCU, ţă de 1975. Dezvoltarea membru al Comitetului Poli- de pe lingă C.C. al P.C.R., Socialiste România.
prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv urbanistică a localităţilor,
al Consiliului popular judeţean gospodărirea şi înfrumuseţa »
du-şi temeinic lucrul pc 1
rea lor este exprimată' intre ECONOMIC cheltuielile materiale de în producţie, Organizîn-
Partidul Comunist Român, al P.C.R., Congresul al li-lea altele, prin construirea a 1.A CHELTUIELILE peste 7 milioane lei —
forţa politică conducătoare a al consiliilor populare au a- peste 17 500 apartamente, 93 MATERIALE dovadă a preocupărilor schimburi şi formaţii, u-
întregii societăţi, de la a că doptat noi măsuri de creş km reţele de aducţiune şi constante pentru reduce lilizînd la parametri op
rui creare vom sărbători la 8. tere a rolului consiliilor popu distribuţie a apei, moderni Oamenii muncii din rea consumurilor şi asi timi capacităţile de pro
Mai împlinirea- a 60 de ani, lare, de perfecţionare a acti zarea a 63 700 mp străzi, industria judeţului -nos gurarea unei înalte efi- ducţie, aglomeratoriştii au
elaborează strategia dezvol vităţii şi funcţiilor ce trebuie pavaje şi altele, la care tru întîmpină aniversa cienţe întregii activităţi produs suplimentar de Ia
tării economico-sociaie a pa să le îndeplinească.. Potrivit populaţia judeţului a contri rea a GO de ani de ta de producţie. începutul anului mai
triei, orientează şi organizea acestor măsuri, consiliile buit prin muncă voluntar-pa- crearea partidului cu mult de 18 000 tone aglo
ză întregul proces de făuri populare asigură cu priori triotîcă în valoare de 1,6 mi realizări deosebite în ac 18 000 TONE merat l'ondant, pe care
re a societăţii socialista mul tate valorificarea deplină a liarde lei. tivitatea de producţie. AGLOMERAT
tilateral dezvoltate şi de resurselor materiale şi uma Şl în cincinalul 1981—1985 Pe primele patru luni ale PESTE PLAN l-au expediat furnalişti-
înaintare treptată spre comCi- ne de pe întreg teritoriul ad industria judeţului va cu anului au fost obţinute lor. Contribuţii substan
nism, mobilizînd in acest ministrativ, dezvoltarea ar- noaşte un ritm accentuat de rezultate bune ta princi Colectivul fabricii nr. ţiale la acest succes au
scop întregul popor. Un rol dezvoltare. Astfel, producţia palii indicatori econo 2 de aglomerare din ca adus Adam Acurmuloaie,
deosebit a atribuit partidul în netă va creşte cu 54,4 la su-. mici, între care şi la drul C.S, Hunedoara Ionel Bota, Dumitru A-
înfăptuirea Programului său tă, ajungînd în 1985 la un cheltuielile materiale. In munceşte cu hărnicie şi vădanei, Gabriol Apostol,
consiliilor populare. nivel de aproape 13 mi perioada amintită au fost răspundere, obţinind con Arcadie I'azekas, Miron
Ca organe locale ale pu liarde lei. Se va acor înregistrate economii la stant realizări de scamă Nicula, loan Roiu.
terii de stat, consiliile popu da o a t e n ţ i e deosebi
lare coordonează întreaga tă creşterii industriei mici
activitate de dezvoltare eco şi artizanale, care va valo
nomică şi socială din judeţ, rifica resursele locale şl va
municipii, oraşe şi comune asigura o utilizare mai bună
potrivit principiului autocon- a forţei de muncă, în special
ducerii muncitoreşti şi auto* din mediul rural, obţinîndu-se
gestiunii economico-finan- pe această,cale un spor de
ciare. producţie de peste 400 mi
Pentru realizarea sarcinilor lioane lei.
deosebite ce le revin in dez Această etapă va fi mar
voltarea economico-socială, cată prin dezvoltarea inten
consiliile populare îşi înte sivă a agriculturii judeţului,
meiază întreaga activitate pe sporirea contribuţiei la for
întărirea continuă a legătu marea fondului de stat şi îm
rii cu cetăţenii, pe consulta monioasă a industriei, agri bunătăţirea aprovizionării
rea largă a acestora, pe sti culturii şi a celorlalte ramuri populaţiei, ceea ce reclamă
mularea Iniţiativei şi pârtiei* şi sectoare de activitate, ac folosirea raţională a între
parea directă şi responsabi centuarea dezvoltării indus gului fond funciar, mecani
lă a fiecărui cetăţean la în triei mici şi artizanale odată zarea complexă a lucrărilor
făptuirea Programului de e- cu extinderea şi diversifica şi chimizarea producţiei, mo
diflcare a societăţii socialis rea prestărilor de servicii, a- dernizarea patrimoniului viti
te multilateral dezvoltate. In sigurarea condiţiilor pentru col, creşterea în continuare I.P.JL. Deva, secţia mobi
strînsă legătură cu organele îmbunătăţirea transportului a efectivelor şl .ameliorarea lă Haţeg. Harnica echipă
locale ale Frontului Demo de mărfuri şi persoane, pro raselor de animale, rezolva de turnători neferoase con ¡N 1981, ÎN CINCINALUL
craţiei şi Unităţii Socialista movarea fermă a cercetării rea radicală a problemei fu dusă dc maistrul Antonie
ele asigură mobilizarea oa ştiinţifice, dezvoltării tehno rajelor. Moisoni execută comenzi
pentru „Balanţa" Sibiu şi
menilor muncii la realizarea logice şi introducerea pro Dezvoltarea potenţialului U.M. Cugiv. Lunar depă CALITĂŢII Şl EFICIENŢEI
sarcinilor de plan şi la des şeşte planul cu 20—25 la
făşurarea acţiunilor pentru gresului tehnic în vederea .economiei judeţului are la sută. Foto : VIRG1L ONOIU
bază un amplu program^ de
dezvoltarea economico-socia creşterii eficienţei activităţii investiţii, pentru care s-au Producţii sporite tie fontă
lă a localităţilor, precum şi economice. alocat circa 29,8 miliarde lei.
la activitatea de sistematiza Judeţul nostru a obţinut în Fondurile sint orientate cu
re şi bună-gospodărire a cincinalul recent încheiat suc prioritate spre construirea de cu consumuri tot mai reduse
municipiilor, oraşelor şi co cese remarcabile în dezvol IN ZIARUL DF AZI;
noi obiective industriale, dez
munelor. tarea sa economico-socială voltarea şl modernizarea u- în ultima parte a anului de pregătirea optimă a în
Râspunzînd cerinţelor tot în profil teritorial. Producţia nităţilor existente îndeosebi o Partid al omeniei, 1980, colectivul secţiei a cărcăturii metalice, de res
mai sporite îrf noua etapă Industrială a crescut într-un al fericirii omului, a! Il-a furnale din 'cadrul pectarea cu stricteţe a teh
de dezvoltare economico-so ritm anual de 5,9 la sută, bunăstării sale , C.S. Hunedoara s-a con nologiilor de elaborare a
cială, Congresul al Xll-lea producţia agricolă o mar- (Continuare în * pag. a 2-a) fruntat cu o serie dc greu fontei.
tăţi care au cauzat unele Ca urmare a aplicării a-
nerea Uzări de plan. cestor măsuri, a unor îm
o „O viaţă închinată
mul documentar consa Manifestări politico-educative Grupului judeţean de problemele au fost în bu bunătăţiri tehnologice (cum
nută de reprezentanţi ai
Prin eforturi susţinute,
fericirii poporului“ — fil
este — de exemplu —
nă măsură soluţionate, iar
crat activităţii neobosite pompieri. planul pe anul acesta — creşterea numărului de
partidului, t o v a r ă ş u l consacrate gloriosului jubileu ® „Săptămina recunoş jnai temeinic pregătit. Cu măsura intrării lor în re
guri de vînt la furnale, pe
a secretarului general al
tinţei noastre“ — aşa au
Nicolae Ceauşescu, a pri denumit pionierii de la noscute din timp, sarcinile paraţii, ceea ce determină
creşterea productivităţii şi
lejuit, la Haţeg, o vie nieipiu. Organizat de Ca triale nr. 1, 2, 3, 4, 5, Şcoala din Păuliş perioa anului 1981 au fost defal reducerea consumurilor de
dezbatere. Ia reuşita că binetul municipal pentru pedagogic şi ..Deeebai" şi da cuprinsă între 4—9 cate judicios pe trimestre, cocs pe tona de fontă), pre
reia au colaborat ion Că- activitatea politico-ideo- de la şcoala generală nr. mai. Unitatea de pionieri luni' şi decade, pe capaci cum şi organizării mai bu
tană, secretar adjunct al logică, simpozionul a be 7 li s-âu înmuiat, în ca din această şcoală, ocu tăţi de producţie şi pe ne a muncii, de la începu
Comitetului orăşenesc de neficiat de documentate dru festiv, carnetele roşii pantă a locului 1 pe ju schimburi de lucru, aşa in tul anului] rezultatele ne
partid, Constantin Şte- comunicări ştiinţifice, sus de membri ai Uniunii deţ în întrecerea pentru cit realizarea lor să poată răsplătesc strădaniile şi
foni şi Ton Stegăfescu. ţinute de Marin Koka, se Tineretului Comunist. De îndeplinirea angajamen fi urmărită mai uşor .şi preocupările. Primul tri
cretar al Comitetului mu spre semnificaţia eveni tului de muncă patrioti mai atent. De asemenea, mestru l-am încheiat cu
® Simpozion. „Contri nicipal de partid, prof. mentului, desfăşurat în că (140 la sulă), consacră am luat din timp măsuri un spor de producţie dc
buţia creatoare a Parti Ovidiu Popescu, UsRar pra"ul gloriosului jubileu apropiatului eveniment corespunzătoare privind a- 13 000 tone de fontă, la ca
dului Comunist Român la Ernest şi Viorel Lupu. al p a r t i d u l u i , a vor de la 8 Mai simpozioane p ro vi ziona rea teh n ico-ma - re ani mai adăugat, în a-
dezvoltarea teoriei revo bit M.agdalena Jurca, („Partid al acestui pă- tonală şi funcţionarea con prilic. un plus de 4 000
luţionare a clasei munci 0 Noi tineri utecişti. prkn-secretar al Comite mînt românesc"), monta stantă a furnalelor — prin
toare“ a fost tema sim Ieri, la Grupul judeţean tului municipal Deva al je de versuri şi eîntece evitarea opririlor acciden Ing. PETRU OPPJŞ,
pozionului d e s f ă ş u r a t de pompieri din Deva U.T.C. Manifestarea a („Omagiu fierbinte, parti tale — şi ne preocupăm şeful secţiei a ll-a furnale,
marţi, la Hunedoara, cu unui număr de 200 de e- fost întregită cu o de dului părinte“) si spec continuu de efectuarea la C.S. Hunedoara
cadrele didactice din mu- levi de la liceele indus monstraţie tactică, susţi tacole. timp şi de bună calitate a
reviziilor si reparaţiilor. {Continuare în noo o 2-a)
