Page 14 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

P.C.R. în fruntea luptei maselor populare Participarea maselor la
ITELI
pentru victoria revoluţiei de elierare naţională realizarea sarcinilor 1«,05 Tclcşco
16,00Telex
şi socială, antifascistă şi aniilmperialista dezvoltării economico-sodale 16,55Secvem
Film d
17,15Tragere
(Urmare din pag. 1) parea lor conştientă la în­ 17,25Forum
17,50Festiva
Perioada dictaturii mili­ militaro-fasciste, muncito­ Valea Jiului, in cadrul că­ de faptul că nu sînt ob­ făptuirea noii calităţi in toa­ „Cin tar
taro-fasciste si a războiu­ rii din judeţul nostru răs­ reia au fost adoptate noi servaţi, nu mai lucrează in minerit şi siderurgie, creş­ te domeniile de- activitate, Finala
lui hitlerist a constituit cea pundeau chemărilor înflă­ hotărîri în vederea repri­ cu iuţeala care se cere“. terea bazei materiale a agri­ stimularea creaţiei de masă, valului
tiei stu
mai neagră pagină din is­ cărate ale partidului comu­ mării oricăror acţiuni de Victoriile repurtate pe culturii, dezvoltarea transpor­ promovarea in munca şi'via- 18.25 Omul
toria' modernă a ţării. Du­ nist — organizatorul şi rezistenţă a minerilor. fronturile de luptă în anii turilor, telecomunicaţiilor, ţa oamenilor a principiilor e- 18,50 1001 dc
19,00Telejur
pă cum se ştie, în această conducătorul luptei între­ Dar glasul partidului co­ 1942—1943 de către coali­ sectorului circulaţia mărfuri­ ticii şl echităţii socialiste, 19.25 Actuali
perioadă, economia româ­ gului popor împotriva dic­ munist pătrundea tot mai ţia antihitleristă au pro­ lor şi celorlalte ramuri. sînt preocupări prioritare şi 19,45Partid u
nească a fost ruinată, re­ taturii militaro-fasciste si insistent în raidul mineri­ vocat o profundă criză po­ O mare parte din fonduri permanente pe agenda de noastre
sursele ţării au i'ost secă­ a războiului hitlerist. Ac­ lor. Lozincile însufleţitoa- litică şi militară a dicta­ vor fi utilizate pentru dez­ lucru a consiliilor populare. 20.25Filme
lupta i
tuite. De aceea, aşa cum ţiunile muncitorilor con­ re ca „Muncitori, luptaţi turii antonesciene. în ase­ voltarea construcţiei de lo­ Programul de anvergură ce pa“ Pr
sublinia secretarul general duşi de comunişti dădeau pentru încetarea războiu­ menea împrejurări, pe ba­ cuinţe şi alte obiective so- se află în faţa poporului de fi In
al partidului, tovarăşul puternice lovituri capita­ lui ! Lucraţi încet si prost ! za sarcinilor stabilite de cial-culturale. Se prevede român in actuala etapă de 22,25Telejur
Nicolae Ceauşescu, „Parti­ liştilor, care erau -Jastfel La luptă contra nemţilor ! partidul comunist s-a in­ construirea a 20 000 aparta­ dezvoltare implică nu numai
dul comunist, exponent al puşi în faţa unor mari Nu mai lucraţi pentru Ger­ tensificat şi lupta munci­ mente, 132 săli de clasă, stăruitoare eforturi matepia-
intereselor naţionale ale greutăţi in ceea ce priveş­ mania, căci Hitler si Anto- torilor din judeţul nostru. 1 440 locuri in grădiniţe, 1 896 le, de muncă şi creaţie, ci şi
întregului popor, s-a ridi­ La unele exploatări minie­ locuri in internată, 8 săli de o largă deschidere faţă de
cat de la început cu hotă- re se produc noi acţiuni de gimnastică, 1 spital cu 430 nou, elasticitate în gindire şi
rîre împotriva agresiunii Nomente gS©§i©os@ ole rezistenţă contra exploată­ paturi, 3 policlinici, 23 dis­ acţiune, cutezanţă realistă in lluCuiREîŞ
dioprogrami
Germaniei fasciste şi a răz­ rii şi a autorităţilor. pensare umane, 3 case de adoptarea deciziilor, partici­ Radiojurnal
boiului împotriva Uniunii uraui trecut eroic de Supta Efervescenţa revoluţiona­ cultură. parea activă a tuturor oa­ presei; 8,10 <
Sovietice, a dat glas fră- ră ce caracteriza, în vara lată un tablou amplu, mo­ menilor muncii la elaborarea lor; 9,00 15
mintărilor şi aspiraţiilor anului 1944, starea de spi­ bilizator, al viitoarei noastre şi aplicarea politicii partidu­ 9.05 Răspun
lor; 10,00 1
uriaşei majorităţi a popu­ te satisfacerea deplină a nescu ne-au adus în cea rit a muncitorimii de pe a- activităţi în • acest cincin oi, lui şi statului nostru. 10.05 Interp
laţiei ţării, a organizat re­ cererii de cărbune nece­ mai neagră mizerie erau ceste meleaguri reiese perioadă în care consiliile Acţionînd în direcţiile ară­ populara;
zistenţa antifascistă şi lupta sar războiului. în luna de­ tot mai frecvente în rîn­ foarte pregnant din nume­ populare trebuie să desfă­ tate de conducerea partidu­ socialiste;
partidului,
maselor pentru răsturnarea cembrie 1941, după cum a- dul maselor de mineri. roasele documente ale şoare o intensă activitate po- lui, de tovarăşul Nicolae ticc şi revo
regimului antonescian, ie­ rată statisticile vremii, din Pentru activitatea desfăsu- vremii. Ea purta in sine litlco-organizatorică, avind Ceauşescu, consiliile popu­ Buletin de
şirea din războiul purtat cele 26 zile lucrătoare, a ' rată in editarea şi difuza­ înţelegerea adîncă de că­ drept scop realizarea planu­ lare pun un accent mai ma­ crofonul j)i
Avanpremie
alături de Germania şi a- fost realizată pe întreaga rea de manifeste comunis­ tre muncitori a evenimen­ lui în toate domeniile de ac­ re pe ridicarea nivelului mun­ 12.00 Buletii
lăturarea forţelor antihi­ „Societate Petroşani“ o telor petrecute pe front,/ tivitate. cii de conducere, pe înde­ Cu cintecul
te, numeroşi mineri au
tleriste". producţie de 187 200 tone fost concediaţi din servicii. nerăbdarea cu care ei aş­ Consiliile populare sint pre­ plinirea de către fiecare u- l o ”1 ţării
nitate economică şi socială,
ne conduce
Ca peste tot în ţară, şi cărbune, cantitate mult in­ „Vă rugăm a line seama teptau sfîrşitul războiului, ocupate intr-un grad inalt voluţionare:
în judeţul Hunedoara co­ ferioară celei planificate, ca ei să nu mai lic repri­ înfrîngerea Germaniei hi- de stimularea participării ma­ de către fiecare cetăţean şi la 3; 15,00
om al muncii a rolului ce le
1
muniştii desfăşurau o in­ care nu reuşea să acopere miţi in serviciu", era for­ tleriste. selor la realizarea planului revine în unirea eforturilor lor; 16,00 R
Ansambluri
tensă activitate, împărţeau nici cota destinată căilor mula care însoţea fiecare Activitatea revoluţionară în profil teritorial şi acţio­ pentru materializarea în pro­ 16,25 Partidi
muncitorilor manifeste şi ferate. în nerealizarea licenţiere pentru activitate desfăşurată de masele nează constant pentru asigu­ fil teritorial a politicii înţe­ mân — ari
broşuri în care era demas­ producţiei de război, un comunistă. muncitoare hunedorene sub rarea tuturor condiţiilor obi- lepte a partidului. miei social
vînt; 16,40
cată politica de trădare rol deosebit l-a avut apli­ conducerea Partidului Co­ ecţlve de realizare a produc­ Judeţul nostru dispune de muzicii uşi
Perioadele de camuflaj
naţională a dictaturii mi- carea, către ■ finele anului erau folosite de către mun­ munist Român în anii dic­ ţiilor fizice şl valorice, pen­ mari posibilităţi pentru spo­ 16,55 Sfatul
litaro-fasciste, arătindu-se 1941, a unor forme de re­ taturii militaro-fasciste a tru activizarea cu sarcini rirea mijloacelor materiale şi Buletin de
nia
public,
muncitorimii drumul ce-1 zistenţă a muncitorilor ale citori pentru sabotarea constituit o contribuţie de concrete a fiecărei unităţi financiare. Avem însemnate muncii înf
avea de urmat. în condiţii­ căror consecinţe, insesi au­ producţiei de război. Co­ seamă la lupta generală a teritorial-administrative, de a resurse de materii prime şi con tem por a
le înăspririi terorii, Parti­ torităţile represive erau mandanţii militari ai în­ poporului român împotriva conduce tot mai competent materiale ce pot fi atrase in creaţii de <
partidului;
dul Comunist Român a îm­ nevoite să le recunoască : treprinderilor producătoare fascismului şi războiului activitatea în sfera produc­ circuitul economic, putem 20.00 Rad ioc
pletit lupta împotriva ex­ „Nemulţumirile muncitori­ de armament din judeţul hitlerist, pentru înfăptui­ ţiei materiale şi sociale. Ri­ dezvolta noi surse de ener­ letin de şt
Hunedoara raportau în a-' rea măreţului âct din au­
ploatării capitaliste cu lor au ajuns foarte’ mari dicarea nivelului de cunoaş­ gie. In toate localităţile e- al acestui ji
lupta împotriva dictaturii in ’ ultimul timp — apre­ nul 1943 că „producţia a gust 1944. \ tere ştiinţifică, de pregătire xistă posibilităţi de recupe­ tece revoi
Consemnări
militaro-fasciste. De pildă, ciau organele de siguranţă început să scadă,, deoarece ideologică a oamenilor mun­ rare a unor materiale reto- primăverii;
la 7 august 1941, poliţia la linele anului 1941 — si mulţi lucrători, profitând Prof. ION FRĂŢILÂ cii pentru a asigura partici- losibile. Sintem hotăriţi să oră; 23,00 1
le; 23,30—5,(
din Petroşani raporta cu nu este exclus ca. dacă se mobilizăm toţi cetăţenii la zical noctu
mare îngrijorare că mine­ va continua cu neglijarea,
rii absentează în masă de mai ales a aprovizionării incorporarea acestora in cir­
la conferinţele anticomu­ lor, să se manifeste prin cuitul economic, astfel incit
niste, cu caracter fascist, greve". să înfăptuim la un "înalt ni­ .Cü
vel calitativ obiectivele pla­
organizatţţ de. Comanda­ nului cincinal 1981—1985, să
mentul militar al regiunii Neliniştite la rîndul lor
DEVA: C
miniere Petroşani in fieca­ °de cursul pe care-1 luau asigurăm pe aşeastă cale seriile I-II
re duminică la Aninoasa. acţiunile muncitoreşti, au­ ridicarea nivelului material şl sec. -A ui '
Deosebit de semnificative torităţile hitleriste au cerut spiritual al tuturor locuito­ NEldARA
sint pe această linie, che­ guvernului român să ia as­ rilor de pe meleagurile hu­ tru toţi (i
Iii de mod
mările partidului comunist pre' măsuri împotriva ori­ nedorene. gistul) ; Tc
Pregătindu-ne să sărbăto­
care se adresau minerilor căror mişcări revoluţiona­ rim 60 de ani de la crearea (Arta); Vi:
prin lozinci cu următorul re. în acest sens, la sfîrşi- partidului, consiliile populare structorul)
Lancea dc
conţinut : „Nici un ban tul anului 1941, îngrijorat - ca reprezentante locale ale Căldura (7
de creşterea stării de spi­
pentru împrumutul de răz­ puterii de stat - sînt ferm lotul (Rep
Gornistul
boi, pentru împrumutul rit antihitleriste în Valea re de mu
subjugării poporului- ro­ Jiului, Rodler, ofiţer al hotărîte să aplice cu maxi­ toresc);
mân ! In locul banilor de serviciului special al ar­ mum de eficienţă orientările story pe î
împrumut vi-em pline, pa­ matei germane, a cerut au­ partidului, indicaţiile secreta­ Naufragiu
LONF.A: P
ce si libertate ! Sabotaţi torităţilor să vegheze „la rului său generai, tovarăşul PETRI LA
producţia de război“. măsurile de ordine, sigu­ Nicolae Ceauşescu, pentru (Muncitori
Sabotând producţia, ab- ranţă, linişte socială şi e- îndeplinirea fidelă a sarci­ Taina or;
sentind nemotivat de la conomică, in special in re­ Platforma siderurgică, de la Călău. Vedere din zona furnalelor. Foto: VIRGIL ONOIU nilor şi atribuţiilor ce ie-au resc) ; UH
din taiga
lucru, luptînd împotriva giunea Petroşani“. Ca ata­ fost încredinţate. BRAD : I
clauzelor contractului co­ re, în zilele imediat urmă­ o — o — o — o — o — e ® — e — — o — o — — o — a — şic); GUI
aventuri
lectiv, acţionînd tot mai toare, Mihai Antonescu a scidon (:
hotărît împotriva măsuri­ convocat o conferinţă cu TIE: Bobi
lor de teroare întreprinse comandanţii militari si şe­ Cadrele de specialişti din agricultură - implicate iot mai mult tria) ; Un
de autorităţile dictaturii fii de servicii din toată căra) ; G1
creţul nis
cultură);
Producţii sporite de lentă în activitatea de creaţie tetinico-stiintitică rea (Popu
polul ruj
zonul do
cultură);
rea de soiuri de măr de
de pe lac
giu şi Simeria, au stabi­
Multiplele sarcini ce se
re cu specialiştii staţiuni­
cu consumuri toî mai reuse ridică în perioada actuală lit sortimentul care se lor de cercetare, au orga­ mare valoare biologică. Au Dansul
I-Il (Luir
şi in perspectivă in agri­
nizat şi condus verifica­
fost create cinci noi soiuri
cultură — potrivit orien­ comportă bine pe teritoriul rea noilor hibrizi de po­ de nuc de mare producti­
judeţului nostru. încercă­
,winoie din pag. I) bunătăţim permanent cali­ tărilor şi indicaţiilor date rile făcute’la Cooperativa rumb în urma cărora s-au vitate. S-au introdus pe
tatea fontei şi să reducem de t o v a r ă ş u l Nicolae agricolă de producţie de la introdus în producţie so­ scară largă mecanizarea şi VR
tone, iar de la începutul continuu consumurile de Ceauşescu la Consfătuirea Sîntămăria Orlea au relie­ iurile Betu-240, HT-180 si chimizarea în pomicultură.
lunii mai, încă aproape materii prime şi materia­ de la Braşov şi la cel fat că soiurile de orz ce S-105-A. Combaterea • chimică a
Timpul
1000 tone. le, să asigurăm eficienţă de-al 11-lea Congres al ţă­ dau producţia cea mai ma­ Modificări substanţiale buruienilor a constituit o ziua de i
In acelaşi timp am reu­ sporită întregii noastre ac­ rănimii — impun implica­ re la hectar sînt Miraj şi s-au realizat în sortimen­ preocupare de seamă — ce şi ini
şi ca, prin dozarea corec­ tivităţi. rea cadrelor teJînico-ingi- Victoria, caie au fost deja tul pajiştilor cultivate. în în special cu erbicide ro­ Vor cădi
tă a materiilor prime, să întregul nostru colectiv, nereşti ce muncesc în a- generalizate în judeţ. O prezent se cultivă Lolium mâneşti — a unor specia­ lormă dc
reducem conţinutul de sili­ sub conducerea comitetu­ cest domeniu de activitate noutate de mare perspecti­ multiflorum pe mai mult lişti cum ar fi Puiu Mas- Izolat se
eărcări.
ciu in fontă pînă la 0,02, lui de partid pe secţie, este în amplul proces al crea­ vă este preocuparea pentru de 1 200 ha şi a fost intro­ traghin (C.A.P. Ostrov), intensific
să facem însemnate econo­ hotărit ca în acest prim ţiei tehnico-ştiinţifice. Re­ verificarea şi introducerea dusă în cultură şi specia Gheorghe David (C.A.P. nord şi
mii de cocs, de alte mate­ an al noului cincinal să zultatele obţinute pînă a- în cultura vegetală a noi Festuca arundinaceea. Con­ Toteşti), Ioan Furdui ratura
între 11
riale. economiile la costu­ muncească mai bine şi mai eum relevă că acest impe­ cereale — triticole. Expe­ tribuţie însemnată la spo­ (C.A.P. Rîu Bărbat) şi al­ cea min
rile de producţie cifrîn- economic, să-şi îndepli­ rativ se realizează în agri­ rienţele făcute la unităţile rirea productivităţii pajiş­ ţii, obţinîndu-se rezultate grade.
du-se, de la începutul a- nească integral sarcinile cultura hunedoreană, exis- din Rîu Bărbat şi Dîncu tilor şi-a adus-o amestecul bune la eliminarea buru­ Pentru
nului. la peste un milion de plan, sporindu-şi par­ tînd o fructuoasă conlu­ Mare, Complexul zootehnic ierburilor perene eu tri­ ienilor din culturile de mai : Vi
lei. tea de contribuţie ia suc­ crare între specialiştii din intercoop era tist Vaidei, Li­ foi roşu, Lolium multiflo­ cartofi şi grîu. Hora tre
noros. t
in intimpinarea zilelor cesele combinatului side­ unităţile de cercetare şi ceul agroindustrial Haţeg rum experimentat de Ioan Cercetarea -ştiinţifică in taţii sul
de 1 şi 8 mai ne-am in­ rurgic hunedorean, la dez­ cele de producţie. Iată cî- şi altele, au dat rezultate Micu de la Complexul in- domeniul agriculturii a fost şi ave
tensificat activitatea, am voltarea economiei noastre teva exemple concludente foarte bune şi s-au luat tercooperatist Beriu şi Ioan şi este mult mai rodnică ales în
organizat decade şi schim­ naţionale. Vrem să cinstim culese din activitatea des­ măsuri pentru producerea Herţ, de la întreprinderea decât cele înfăţişate aici, intervale
buri record în producţie, aniversarea a 60 de ani de făşurată în actuala ediţie de sămînţă, spre a fi ofe­ judeţeană de exploatarea ceea ce dovedeşte implica­ La mi
înregistrînd apreciabile de­ la crearea Partidului Co­ a Festivalului naţional rită cooperativelor din zo­ pajiştilor. rea puternică a cadrelor instabilă
păşiri de plan. munist Român şi apropia­ „Cîntarea României". Ingi­ na mai rece a judeţului. Demne de remarcat sînt tehnico-inginereşti în creş­ coperit.
taţii sul
Deşi mai avem încă u~ tul Congres al consiliilor nerii Sever Mischie, Ale­ Ioan Manolescu (C.A.P. şi rezultatele obţinute în terea producţiilor la hec­ şi avers 1
nele probleme cu aprovi­ oamenilor muncii cu reali­ xandrina Ciornei, Ioan Rob Beriu), Andrei Redl (C-A.P. domeniul pomicol. Ingine­ tar, în înfăptuirea noii re­ ste 1000
zionarea ritmică cu mate­ zări deosebite în producţie, şi Silvia Olea au experi­ Deva), Ioan Vrînceanu rii Veronica Sevina şi E- voluţii agrare. soare, l
pînă la
rii prime şi cu calitatea să confirmăm tradiţia de mentat noile soiuri româ­ (C. A. P. Sarmizegetusa), lena Vrînceanu, de la A- nord. (
cocsului, ne străduim să hărnicie şi succese a com­ neşti de grîu în unităţile Mircea Oprişa (C. A. P. sociaţia intercooperatistă NICOLAE CÎNDEA viciu :
ne realizăm planul, să îm­ binatului de la Hunedoara. agricole din Orăstie, Geoa- Brad) şi alţii, în colabora­ Toteşti se ocupă de crea­ director la D.G.A.I.A.