Page 17 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 17
PROLETARI DIN TOATE TÁRiLE, UNIŢI
In Întâmpinarea glorioasei
ANIVERSĂRI A PARTIDULUI
SUPLIMENTAR — MAI MULTE MATERII lui din Petrila — Gheor-
PRIME
5 348 TONE PENTRU OŢELÂRII ghe Mirică, Victor Chia-
(MLISMII toţi cei care concură la şi de la cuptoarele de colae Tătar — au solu
DE CĂRBUNE NET
buru,
Alexandru Had-
nagy, Marin Hcea şi Ni
Şi lucrătorii de Ia Fa
Minerii,
preparatorii,
brica de dolomită Zlaşti
ţionat o importantă pro
realizarea producţiei de
blemă tehnică, prin care
cărbune în Valea Jiului var din C.S. Hunedoara se asigură cîntărirea cu
se străduiesc să întîmpi-
îşi conjugă eforturile şi ne apropiata aniversare a mare precizie a cărbu
preocupările pentru înde partidului cu rezultate nelui brut extras din a-
POPULAR JUDEŢE AIM plinirea ritmică a sarci bune în muncă. T)c Ia în batajele minei Petrila şi
nilor de plan, în hotărî- ceputul anului şi piuă Ia livrat spre înnobilare
rea de a cinsti cu suc zi, ei au depăşit sarcinile preparaţiei din apropie
re. Este vorba despre un
de plan Ia producţia de
Anul XXXIII, nr. 7 307 JOI, 7 MAI 1981 4 pagini - 30 bani cese deosebite apropiata dolomită cu 2 la sută, iar cintar electronic, montat
at
aniversare a partidului. la var cu 5 la sută, înre- pe banda care transportă
ns
Printr-o organizare te gistrind o creştere a pro cărbunele din abatajele
P.C.R, - făuritorul idealurilor naţiunii române meinică a muncii în aba ductivităţii muncii cu 8 minei în preparaţie, caro 1
la sută faţă de cca pla
taje şi în unităţile de
cîntăreşte
şi
automat
preparare a cărbunelui, nificată. Se evidenţiază precis întreaga cantitate j
prin h ă r n i c i e şi con
prin folosirea la capaci
Partidul - forţa ce însufleţeşte I tate a utilajelor moderne ştiinciozitate profesională de cărbune extras, fără ţ
a mai fi necesară, în t
m u n c i t o r i cum sînt
şi instalaţiilor din dota Gheorghe Ardeleanu, Con vreun fel, intervenţia /
energie creatoare, pune în valoare re, colectivele miniere stantin Nccula, Dumitru manuală a omului. Este |
primul cintar electronic f
din Valea Jiului avi rea
Stan
Culeca,
Drăguţ,
lizat pe cele patru luni Stan Stoică, Iulian To- montat în industria mi- *
nicră din Valea Jiului, ţ
geniul întregului popor român ale anului, peste plan, o doruţ, Nicolae Doştean, care dă rezultate foarte ^
Samoilă Ardoi şi alţii.
cantitate de cărbune net
de 5 318 tone. Rezultate (Vasile Grigoraş, cores bune, preconizîndu-se ca
? I
c
sa r
drepturi cu oricare dintre se mai bune au obţinut mi pondent). asemenea aparataje să
PETRE LUMGU menii săi, proprietar, produ nerii din Lupeni, Bărbă- PRIMUL Cî NT AR fie realizate şi montato \
si în alte mine din ma- i
secreter al Comitetului judeţean cător şi beneficiar al avuţiei teni şi Paroşeni, prepara ELECTRONIC rele bazin carbonifer. (E- ’
Hunedoara al P.C.R. naţionale, participant activ la torii din I.upeni şi C'o- Un colectiv de ingineri milian Doboş, corespon- ţ
conducerea treburilor judeţu roesti. tie la preparaţia cărbune- dent).
în acest miez de plina Ceauşescu — sînt nemijlocit lui, ale ţării. Cîte deosebite
primăvară, Io 8 Mai, comu legate de uriaşa activitate şi minunate transformări I
niştii, oamenii din adîncurl politică şi organizatorică des „Partidul — sublinia tova
de mină, de la cuptoarele ce făşurată de partidul nostru, răşul Nicolae Ceauşescu -
plămădesc oţelul, de pe care îşi îndeplineşte cu cin sînt oamenii, istoria sa este
schelele ce ridică sus, tot mai ste misiunea istorică de for istoria oamenilor, conştiinţa
sus marile, noastre construc sa este conştiinţa oamenilor".
ţii, de pe întinsele ogoare, Pornind' tocmai de la o ase
de la toate locurile de -mun menea cerinţă, este o mîn-
că din satele şi oraşele ju drie pentru întregul nostru
deţului Hunedoara sărbăto judeţ că an de an forţa de
resc, alături de tot ceea ce înrîurire a comuniştilor, a or
este românesc, 60 de ani de ganelor şi organizaţiilor de
la crearea Partidului Comu partid, a devenit tot mai pu
nist Român, deschizător de ternică. în prezent, organiza
drumuri noi, stegarul glorios ţia judeţeană de partid Hu
al luptei clasei muncitoare, nedoara numără aproape
a maselor populare împotri 95 000 de comunişti, respec
va exploatării şi asupririi, tiv 38 la sută din populaţia
pentru dreptate socială şi activă a judeţului, 62 la sută
naţională, conducătorul în din numărul membrilor de
cercat al poporului în mă partid sînt muncitori, ceea
reaţa operă de edificare a ce ilustrează elocvent forţa
societăţii socialiste şi comu organizatorică, marele pres
niste pe pămintul scump al tigiu de care se bucură or
patriei. ţă politică conducătoare a ganizaţiile noastre de partid.
Aniversarea a 60 de ani societăţii. Partidul se afirmă Concomitent cu întărirea
glorioşi care au trecut de Ja tot mei puternic ca centru rîndurilor partidului, viaţa in
crearea partidului constituie vital al întregii naţiuni, de la ternă a celor mai multe or IX. Chişcădaga. Ecjiipa de instala lori condusă de Iosif Compodi montează instala
un minunat prilej pentru a care emană gîndirea cuteză ganizaţii de partid a cunos ţia de reglare automată a gazului metan la cuptorul or. i : Tolo: VIKGIL ONOIU
rememora fapte pe cit de toare menită să asigure cut un puternic impuls, fapt
bogate, pe atit de nobile şi transformarea revoluţionară a care se regăseşte în conso
pline de măreţie. societăţii, forţa ce însufleţeş lidarea disciplinei şi întărirea
Partidul a ţinut întotdeau te toate energiile creatoare principialităţii partinice, în IN ZIARUL PE AZI: ii
na sus steagul luptei de eli şi pune în valoare geniul în dezvoltarea spiritului revolu ¡mmm
berare socială şi naţională, tregului popor român, des- ţionar, în caracterul mai pro ® Manifestări politico- mm
a organizat şi condus aspre chizînd patriei minunate per nunţat ai criticii şi autocriti educative consacrate
şi dîrze bătălii împotriva ex spective de progres şi civi cii, în sporirea interesului şi gloriosului jubileu •
ploatării şi asupririi, pentru lizaţie“. hotăririi fiecărui comunist de ® Activitatea cultural- Amprenta hărniciei
triumful orînduirii noi, în ca înnoite şi de nerecunoscut a îndeplini exemplar sarci artistică de masă în
re oamenii muncii să fie li sînt' astăzi chipul judeţului nile ce-i reVin în producţie cadrul Festivalului
beri, stăpîni pe propriile des nostru, imaginea oraşelor şi şi activitatea obştească. naţional î n t ă r e a si iui i tînăr colectiv
tine, pe roadele muncii lor. satelor hunedorene; radical Făcind bilanţul activităţii României" — la un
Partidul, ideolurile lui, scopu schimbată gste situaţia omu trebuie să subliniem ca po nivel calitativ supe Locuitorii mai vîrslnici tigiu în Valea . Jiului şi în
rile lui au fost şi sînt făuri lui muncitor de astăzi — fie zitiv faptul că organizaţiile rior ai Pelroşaniului îşi mai a- ţară, prin - produsele de
rea societăţii socialiste şi că lucrează în adlncuri, sco- de partid din Hunedoara, » Partid al omeniei, al mintesc, probabil, aed loc calitate tăcute de mîinile
comuniste în scumpa noastră ţîad la lumină bogăţiile pă- Petroşani, Deva, Brad, Orăş- fericirii omului, al viran, aproape pustiu, clin harnice ale soţiilor şi In
patrie. mintuiui, la focul nestins al tie, Călan, Slmeria, Dobra, bunăstării sale lunca Jiului ele Est, la ie color de mineri. „înţe
..Marile succese obţinute furnalelor din Hunedoara, Geoagiu, llia, Sarmizegetusa, a Deva actualităţi şirea clin oraş. Un loc a- leaptă politică a partidu
de România socialistă — sub Călan sau pe marile şantie Ghelari şi altele ţin adună- » Săptămîna viitoare la parenl lără perspectiva lui .şi statului nostru, de
linia secretarul general al re, in agricultura judeţului - televiziune vreunei transiormări c.îi a dezvolta toate zonele
partidului, tovarăşul Nicolae cetăţean liber, demn, egal în (Continuare in pag. a 2-a) _ ele mici. Liniştea de care ţării — ne spunea ing.
era înconjurat respectivul Cornelia Iloi-u, directoarea
loc a losl apoi deranjată întreprinderii — a demon
de construcţia unuia din strat o dală în plus aten
tre cele mai mari cartie ţia acordată minerilor Văii
re ale oraşului — Live- Jiului. Peste HO la sulă
zen/. din personalul întreprin
în ultimii ani, zona a derii nu are o vechime
iosl pur şi simplu invada mai mare de trei ani, însă
tă de macarale, rostul lor în pofida timpului scurt
iiind acela do a dura alle demonstrează maturitate
şi alle edificii induşi riale. profesională, gîndire teh
A apărui aici 0 întreprin nică chiar“.
dere de tricotaje, urmată Mizînclu-se pc această
de altele, în curs de con evoluţie a colectivului,
strucţie Iiind una de pro începînd din acest an, în
duse' electrotehnice, o pte- treprinderii i-au fost rc-
paraţie de cărbune, un parlizai'e sarcini pentru
stadion (cel mai mare din export. Aceasta înseamnă
Valea Jiului) şi desigur încredere în puterea de
programul de dezvoltare aulodepăşirc a cotect¡vu
viitoare va mai adăuga şl iţii, în forţele proprii.
altele. . „Trecerea la produse 'pen
tru export — mărturisea
Dintre aceslea. Între
prinderea de tricotaje Pe Vasile Stabu, şeful secţiei
troşani, unitate economică tricotaje — a losl pentru
creată la indicaţia secre noi o chestiune firească
1
tarului general ui parti Abia acum avem. posib -
dului. tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, deşi produce CONSTANTIN lOVĂNEFCU
Zimbcte de satisfacţie pe chipul şefului ele brigadă Gheorghe Scorpie şi a ortacilor lui din cadrul sectorului îl de numai trei ani, si-a cîş-
de la I.M. Icneam. Şi în schimbul din care au ieşit, realizările au fost superioare celor planificate. lic/at un binemeritat pres (Continuare in poa 2-a)
. Foto: PEKTA TAXASE
