Page 23 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 23
. 7 303 e VINERI, 8 MAI 1981 Pag. 3
t Pir tini Comunist Român»condyoătoruS mari
a ta şa - ganizaţiile de sindicat au acţiunilor, acolo unde sa o
d. mobilizat oamenii muncii cere muncă conştiincioasă, “■Creşterea calităţii vie
ia realizarea sarcinilor e- de calitate. Pe ei îi urmea ţii oamenilor muncii, prin \
>0-a a- conomice, politice şi socia ză cu deplină încredere ridicarea nivelului lor de \ epopei revoluţionare, făuritorul idealurilor
crearea le. Am reuşit astfel ca în ceilalţi cooperatori. trai, material şi spiritual,
De care cinstea gloriosului jubileu Sub îndrumarea organi ocrotirea sănătăţii se înscriu \
â cu o al partidului sâ ne reali zaţiilor de partid înfăptuim ca obiective esenţiale ale [ de dreptate socială şi libertate naţională
e 2 500 zam planul pe patru luni cu succes cerinţele noii re politicii partidului nostru.
ie spu- din acest an la producţia voluţii agrare - formulate — Cetăţenii comunei noas
IGORE, marfă în proporţie de 100,1 la Congresul ţărănimii tre au simţit din plin acest ,'Urmaie din pag. 1} nerea în viaţă a sarcinilor Lnaugurînd o nouă etapă
dotate la sută, la total prefabri de t o v a r ă ş u l Nicolae l u c r u — ne spunea me \ ce le-au revenit în această în opera de făurire a so
zat, de cate 126,1 la sută, iar la Ceauşescu. Am pus şi pu dicul de circumscripţie zindu-se cea mai puterni etapă. Pentru rezultatele cietăţii socialiste multila
erii Lu- tuburi premo în proporţie nem accent pe calitatea sanitară din c o m u n a \ că sporire a veniturilor obţinute în cincinalul tre teral dezvoltate. Congresul
ispundă de 01,7 la sută şi să de activităţii politico-organiza- Densuş, EMIL CRIŞAN. în \ populaţiei din întreaga pe cut şi in anul 1980, jude al X.II-lea al partidului a
care păşim planul !a fîşii cu go torice, pentru sporirea pro centrul de c o m u n ă c rioadă a construcţiei socia ţului nostru i s-a conferit adoptat botărîri menite să
tovară- luri cu 16 430 mp. Ne pre ducţiei vegetale şi anima fost dat in folosinţă, anul \ liste. „Ordinul Steaua Republi asigure progresul armonios
cu ne-o ocupăm in prezent să în liere. Eficienţa acestor stră trecut, un dispensar nou, \ Asemănător tuturor ju cii Socialiste România cla si unitar al forţelor de pro
a de făptuim în mod exemplar danii se relevă in cîteva dotat cu aparatură moder \ deţelor ţării, judeţul Hu sa a IV-a“, pentru locul ducţie, al tuturor dome
III mo- angajamentul asumat în în rezultate bune obţinute : nă, unde se poate asigura nedoara a cunoscut în anii IV ocupat în întrecerea niilor vieţii economico-so-
colec- trecerea socialistă pe 1981. am plantat încă 4 ha liva o asistenţă de cea mai bu \ socialismului o dezvoltare socialistă dintre organiza ciale, ridicarea ţării la ni
rnuncă dă, am realizat o produc nă calitate. Cu sprijinul \ puternică pe toate planu ţiile judeţene de partid in velul de dezvoltare medie,
Aici obiectiv esenţial al ţie cu aproape 500 hl mai p e r m a n e n t acord'at de rile vieţii rpatcriale şi spi industrie, construcţii, trans ci’eşterea continuă a nive
meca- politicii partidului îl consti mult decît planul, am livrat partid ni s-au creat con \ rituale. Deosebit de grăi porturi şi circulaţia mărfu lului de trai al poporului.
!a ca ie tuie — aşa cum subli 30 tone de carne, faţă de diţii din cele mai bune s tor este faptul că în peri rilor, iar pentru activitatea Ramurile prelucrătoare de
:ţiei de nia tovarăşul Nicolae 16 tone, cit am avut stabi pentru a conferi actului \ oada 1951—1980, -în trei în agricultură — „Diploma bază — metalurgia, con
meca- Ceauşsscu în raportul la lit pe 4 luni. medical o înaltă ţinută pro decenii do construcţie so de onoare“, pentru locul strucţia de maşini, chimia
; româ- cel de-al Xll-lea Congres fesională şi etică. l cialistă, producţia indus Vi în întrecere. şi industria bunurilor <ie
it mun- — dezvoltarea învăţămînlu- 8 artidul nostru - ne i trială a judeţului Hune întreaga dezvoltare a ju consum — vor deţine în
i sporit lui pe baza celor mai noi spunea IUE DRAGOMIR, ^“Organizaţiile democra doara a crescut de aproa deţului în ansamblul na 1985 peste 90 la sută din
xbataje. cuceriri ale ştiinţei şi leh- şeful secţiei S.M.A, din ţiei şi unităţii socialiste, pe 15 ori I După cum este ţional, mutaţiile cantitati producţia industrială, i»
create din iniţiativa secre l bine ştiut, secretarul gene ve .şi calitative care au a- ultimul an al actualului
tarului general al partidu ral al partidului a impri vut ioc în economie şi în cincinal, economia naţio
lui, cuprinzînd mase largi
l MUNCITOARE, de oameni ai muncii, ur t structiv un suflu nou, ritm zare socialistă, promovată nală va produce peste 2®
mat întregului proces con
viaţa oamenilor, sînt ro
milioane tone de oţel, 13ţfi
dul politicii de industriali
votament partidul, participă \
milioane
tone
laminate,
mează cu încredere şi de
şi dinamism în economia
românească, o masivă in
€ TOT UNIT, activ la viaţa politică şi e- \ fuzie tehnlco-ştiinţifică şi statornic de partid, de se 27—28 milioane tone cerea
le ; în cincinal vor intra
cretarul său general, tova
conomico-socială a ţării.
în funcţiune peste 1200
de
\ tehnologică
modernă,
— Participarea se reflec i înaltă eficienţă — temelia răşul Nicolae Ceauşescu, capacităţi noi, din care 375
rezultatul strădaniei orga
'Á DE ACŢIUNE tă, întîi de toate, în pro \ trerupt şi multilateral al nizaţiei judeţene clc partid noi capacităţi în agricul
sigură a progresului neîn
tură, se vor moderniza cir
ducţia bunurilor materiale
de a transpune in viaţă o-
— afirmă AURICA MARDAN, s patriei socialist?. în peri biectivele şi sarcinile ce ca 1100 unităţi existente
preşedintele O.D.U.S. de la oada trecută de la Congre în industrie. Obiectivei
Cooperativa „Haţegana“ \ sul al IX-lea, volumul pro i-au revenit, sint reflecta major al dezvoltării ee?>
atorăm nicii. Mărtineşti — a creat o pu din Haţeg. Aici se vădesc l ducţiei industriale a jude rea eforturilor minerilor, nomice a judeţelor îl con
dcdi- - Şcoala noastră, în ca ternică bază tehnico-mate- cel mai bine capacităţile ) ţului a crescut de 2,7 ori, siderurgiştilor, constructo stituie realizarea, in Se
Drioasei re am fost elevă, iar după rială în agricultură, prin creatoare ale oamenilor. \ industria hunedore’ană ocu- rilor, ale lucrătorilor din care din ele, a unei pro
succe- 11 ani slnt profesoară - mecanizarea şi chimizarea Cooperativa noastră păşeş pînd locuri de frunte la agricultură şi din celelalte ducţii globale pe locuitor
ile în mărturiseşte AURELIA FILIP, producţiei şi ne-a încredin te ferm, de mulţi ani, pe I produse de primă impor ramuri pentru creşterea de cel puţin '70 000 lei 3-
ărbune secretarul organizaţiei de ţat nouă, mecanizatorilor, calea unor succese tot mai \ tanţă pentru înfăptuirea continuă a producţiei de nual.
partid de la Şcoala gene sarcina de a efectua toate mari. în ultimii 10 ani, va marilor obiective stabilite bunuri materiale. Pornind de la stadiul de
rală nr. 2 Simeria — a cu lucrările mecanice în tim loarea producţiei a crescut s de partid de-a lungul tu în anii construcţiei so dezvoltare în care se află
ii, mo- noscut transformări radica de 5 ori, livrările la fondul \ turor cincinalelor pe care cialiste, organizaţia jude în prezent, precum şi de
rtistice le ca dealtfel toate unită pul optim şi de cea mai pieţei de 15 ori, iar expor \ le-am străbătut pînă în ţeană de partid a crescut la cerinţele ce i se impun
isistent ţile de învăţămînt din pa bună calitate, obiectiv sub tul de 3 ori. în 1980, coo prezent, cum sînt huila, numeric si calitativ, şi-a în perspectiva cincinalului,
du I lor tria noastră. Un colectiv de liniat şi la cel de-al ll-!ea perativa s-a situat pe lo \ minereurile auroargintife- sporit considerabil capaci judeţul nostru va realiza
.E RÂ- cadre didactice bine pre Congres al ţărănimii. în cul I pe judeţ. re şi de fier, energia elec tatea poiitico-organizatori- asemenea coordonate la ni
clubu- gătit profesional şi politic, toamna trecută şi in aceas \ trică, fonta, oţelul, lamina eă, asigurînd unix-ea efox - veluri superioare mediei
-
icalita- în care majoritatea o for tă primăvară toate lucrările ®"“a ceas de glorioasă \ tele, materialele de con turilor colectivelor hune- naţionalţş situindu-se in
le clu- mează membrii de partid, de pe ogoare s-au efectuat aniversare, comunişti, oa \ strucţii. dorene pentru înfăptuirea continuare îşire judeţele
estinat îşi unesc eforturile întru îm in timp optim şi la înalt meni ai muncii din primele politicii pax'tfdului. In pre cu contribuţie semnificati
i între- plinirea nobilei şi respon nivel calitativ. Griul a răsă rînduri ale bătăliilor revo \ Deosebit de expresivă zent, ea numără circa vă la edificarea multilate
indeo- sabilei misiuni de a creşte rit frumos, sfecla şi porum luţionare desfăşurate pen \ pentru dimensiunile dez 95 000 de comunişti, cu o rală a patriei socialiste.
licarea şi forma generaţia de mîi- tru continua înălţare c voltării industriale a jude pondere muncitorească de
Conducînd vasta operă
:ultu ral ne. Dispunind de o bază bul promit o recoltă bună. României socialiste au ex \ ţului este evoluţia volumu peste 60 la sută. de iăux'ire a societăţii so
rind materială modernă (cu ca primat simţămintele de \ lui de investiţii. Dacă în cialiste, partidul nostru a-
cincinalul 1966—1970 sta
imatori binete, ateliere dotate la ^~a Hărău, majoritatea profundă recunoştinţă ale \ tul a investit în judeţ 12,7 Importante transformări duce neîncetat o contribu
eni ai nivelul imperativelor de azi celor ce lucrează în coope minerilor, siderurgiştilor, au avut loc, în acelaşi ţie de mare valoai'e teore
restieri ale invăţămîntului), şcoala rativa agricolă de produc constructorilor, energeticie- \ miliarde lei, în 1976—1980 timp, pe planul cuprinde tică şi practică in defini
astfel ţie sînt femei şi printre volumul acestora a depăşit rii problematice şi terito
nilor, lucrătorilor de pe o- s 26 miliarde lei. în acest * riale, avind permanent în
la ac- noastră obţine an de an o cele mai harnice coopera goare, intelectualilor hune- s rea conţinutului epocii
in
luind
contemporane,
reali- promovabilitate ridicată, în toare se numără şi KEREKI doreni faţă de Partidul Co interval, de 15 ani, pe har atenţie jaloanele şi indica
i aces- condiţiile scăderii continue AGNETA. \ ta hunedoreană au apărut ţiile date de secretarul ge- considerare multitudinea
a procesului de mediocri — in Hărău sînt mai mul munist Român, făuritor, de aproape 40 de obiective in nex-al al partidului privi bogată a fenomenelor şi
tate. Aniversarea glorioasă te familii de oameni ai lumină. Au exprimat în s dustriale, agrozootehnice şi toare la amplificarea con factorilor care compun e-
rectiva de azi este un nou prilej muncii de naţionalitate ma fapt sentimentele oameni \ social-culturale de însem tribuţiei judeţului la dez poca, depăşind concepţiile
lor muncii de pe aceste
nătate vitală pentru dez
patria de a ne angaja cu abne ghiară - ne spunea dînsa. meleaguri de glorie ale po \ voltarea voltarea patriei socialiste, simplificatoare în elucida
a noii gaţie la împlinirea nobilu Dar noi, maghiarii, ne-am porului român, faţă de zi economico-socială în lumina orientărilor sta rea marilor problexne cu
Jreptul lui ţel ce ni l-am asumat. integrat în viaţa satului. lele trăite în prezent, de a localităţilor noastre. A- bilite, Comitetul judeţean care se confruntă omeni
mari- Q Muncim împreună cu româ încredere. în viitorul lumi mintim, între acestea, două de pai-tid a întreprins în rea, desprinzînd, în ace
prin '‘“Cooperativa agricolă nii, trăim în bună înţelege nos deschis spre zarea co furnale, patru linii de la ultimii ani un important laşi timp, căile de urmai
le ab- de producţie din Silvaşu re, în prietenie, în cadrul munistă, ce o vom făuri cu minoare şi o oţelărie elec număr de studii şi analize In soluţionarea lor. Astfel,
îcitoa- de Jos a obţinut în anul creat de Partidul Comunist toţii, strîns uniţi în jurul trică la Hunedoara, între complexe, elaborin.d pro este unanim recunoscut e-
trecut 2 716 kg porumb Român de deplină egalita prinderile miniere Paro- fortul României, al tovară
er. La partidului, al secretarului grame de perspectivă pen şului Nicolae Ceauşescu
boabe la hectar, mai mult
pînă decît îşi planificase. Şi-a te in drepturi între toţi ce său general, omul din frun l şeni, Bărbuteni şi Livezeni, tru toate domeniile esen pentru eliminarea din via
oraşul creat o livadă de pomi pe tăţenii patriei, indiferent de tea ţării, tovarăşul Nicolae Termocentrala Mintia de ţiale ale pi'oducţiei, pe ra ţa internaţională a înar
pre- naţionalitate. Cooperativa Ceauşescu, căruia azi parti 1 260 MW, I.M. Bîreea, l.L. muri şi subramuri ale in mărilor şi, in primul rînd.
sindi- 16 ha, are o crescătorie de agricolă din Hărău se nu dul şi poporul îi aduc oma Deva, 8 unităţi ale indus dustriei şi agriculturii, în
bovine de înaltă productivi mără printre unităţile bune triei uşoare şi alimentare, a armelor nucleare, a de
Bîrcea tate, ca şi activităţi anexe ale judeţului. Obţinem în giul pentru neobosita acti un însemnat număr de sistematizarea teritoriului, calajelor şi subdezvoltării,
Dză în ce ii aduc mari venituri. fiecare an producţii mari vitate pusă în întregime m şcoli, spitale, case de cul realizarea investiţiilor, asi a malnutriţiei şi ignoran
ăşu-lui - Cum explicaţi aceste de grîu şi porumb, avem un slujba propăşirii patriei. tură, complexe samatoriale, gurarea forţei de muncă şi ţei, pentru aşezarea relaţii
Con- succese meritorii, tovarăşă sector zootehnic bine dez săli de sport, 57 600 apar a cadrelor, in demografie, lor dintre state pe princi
îtribu- VIORICA MARIŞ, secretar voltat. Cu rezultatele mun Reportaj anchetă tamente, 7 277 case con conservarea ecologică, for pii noi, pentru afirmarea
realizat de :
> şi a- al comitetului de partid al cii ne mindrim deopotrivă ION CIOCLEI, struite de populaţie, pre marea omului nou etc. mai puternică în viaţa po
aniza- C.A.P. ?' români, maghiari, uniţi în VASILE PATAN, cum si cămine de nef ami Pentru organizaţiile noas litică mondială a ţăiiief
ise şi - Prin munca lor plină hotărîrea de a face comu DUMITRU GHEONEA, li* ti cu peste 9 000 de tre de partid, pentx-u ma mici şi mijlocii, înfăptui
comi- de răspundere, comuniştii na, judeţul, patria tot mai C-TIN 10VĂNESCU, t locuri. rile detaşamente muncito rea unui climat general ă&
d, or- se află mereu în fruntea bogate, mai înfloritoare. TRAIAN BONDOR s Pentru a ilustra drumul reşti hunedorene, este un pace, echitate, colaborare
si stabilitate, care să asi
adevărat motiv de mînclrie.
\ ascendent pe care a evo faptul eă tot ce am rea gure tuturor popoarelor ©
luat şi agricultura, sînt dezvolta re libex'a, indepen
\ semnificative doar cîteva lizat în ultimele trei cin dentă şi suverană.
cifre. La sfîrşitul cincina cinale păstrează puternic
lului trecut, în zootehnie amprenta vizitelor de lucru Aniversînd 60 de ani de
s am obţinut un spor de pe care tovai'ăşul Nicolae la cx’earea Partidului Co
\ 5100 capete bovine, peste Ceauşescu le-a întreprins munist Român, oamenii
muncii hunedoreni, in con
\ 58 000 capete porcine şi în judeţ. Practic, la intîl- sens cu întregul partid şi
nirile cu secretarul gene
3 100 caipete ovine, livrări
\ le la fondul centralizat al ral — desfăşurate de cele popor, aduc conducătoru
\ statului au crescut cu a- mai multe ori în abatajele lui iubit şi înţelept, tova
proape 30 la sută la carne Văii Jiului, pe platforme răşului Nicolae Ceauşescu,
\ şi cu peste 42 la sută la le Hunedoarei, pe locurile cel mai cald omagiu si se
\ lapte. Faţă de cincinalul de istorie şi cultură româ angajează să depună toate
precedent, în perioada nească — au participat eforturile pentru îxxdcpli-
\ 1976—1980 s-au realizat toate categoriile de oameni nirea planului şi angaja
\ mai mult cu aproape ai muncii din sfera pro mentelor pe 1981 şi între
265 000 tone cereale, 138 000 ducţiei materiale, abordîn- gul cincinal, să-şi aducă
\ tone legume, cu 200 000 to toată contribuţia la infăp-
\ ne cartofi şi cu aproape du-se prioritar problemele tuirea neabătută a Progra
enex-geticii, de cărbune şi
\ 40 000 tone de fructe. metal, utilaje miniere şi mului făuririi societăţii so
\ La sfîrşitul cincinalului siderurgice, ale dezvoltării cialiste multilateral dez
1976—1980 oamenii muncii
agriculturii, cercetării ştiin
ri ai ogoarelor - care alături de toţi comuniştii ţării, de întregul popor, se află în pri- \ hunedoreni au avut satis ţifice si ingineriei tehnolo voltate şi înaintare a
României spre comunism,
te de progres, bunăstare şi civilizaţie, rapoiteeză partidului, secretarului său general, to- facţia şi mîndria patrioti gice, principiile noului me la continua înălţare şi bu
şi se angajează să facă totul pentru înflorirea continuă a patriei - România socialistă. \ că de a ii obţinut rezulta canism economico-finan năstare a patriei noastoe
te Importante in transpu ciar, ridic ării calităţii vieţii. socialiste.