Page 27 - Drumul_socialismului_1981_05

NR. 7 309 @ SÍMBÁTÁ, 9 MAI 1981 Pag. 3

9 lei - ziua proclamării ® Simpozion. Ieri s-au loc adunarea festivă con­ comunal de partid, şi pro­ glorioase ale luptei parti­
dului nostru pentru apă­
desfăşurat la Deva, în
¡msm sala Consiliului, judeţean sacrată gloriosului jubileu fesorii Si m ion Ceacu şi rarea intereselor funda­
al partidului, care a fost
indeoendonţel de sîeî a României al sindicatelor, lucrările întregită ele un spectacol bună a democraţiei, or­ mentale ale poporului“.
tzsimzzstjsa Aurelia Petca —, o tri­
eîntâ tinerc- simpozionului ce a avut omagial susţinut de for­ ganizată în satul Băţă- La dezbatere au partici­
pat membrii activului co­
ca temă etica profesiunii
maţiile artistice de la
lar, şi o întilnire a lo­
patetică“ de şi a victoriei popoarelor medicale. Organizat de E.G.C.L., Sanatoriu şi .li­ calnicilor cu un grup de munal de partid şi cadre­
mga (relua- Filiala Hunedoara-Deva a ceele industriale „Avram scriitori şi poeţi. le didactice din localitate.
lucativ Uniunii societăţilor de Iancu" Brad şi din Gura- ® „Partidului recunoş­ Ieri, la Căminul cultural
tural — ar- ştiinţe medicale, în cola­ bar za. tinţă“. Sub această de­ din satul Ormindea, to­
portiv ’ împotriva fascismului borare ■ cu Direcţia sani­ © Colocviu de istorie. numire s-a desfăşurat la varăşul Exnil Guga, se­
slovacă —
*i imuri con- tară judeţeană si Cole­ La Călan s.-a desfăşurat Liceul „Aurel Viaicu“ cretar adjunct cu proble­
Astăzi, poporul nostru ani­ tră au avut loc transformări giul judeţean al persona­ un colocviu de istorie cu din Orăştie simpozionul me de propagandă la
poHtică lului sanitar, simpozionul tema „60 de ani de ia organizat de comitetul C o m i t e t u l comunal
ri versează 104 ani de la pro­ revoluţionare care au făcut 3-a bucurat de participa­ crearea Partidului Comu­ U.T.C. din şcoală. Comu­ de partid Băiţa, a susţi­
clamarea independenţei de ca socialismul să învingă de­
inima, rIn­ finitiv, iar România socialis­ rea a numeroşi medici, nist Român“. Realizat de nicările susţinute de ele­ nut expunerea „60 de ani
aptele ţării stat a României şi 36 de ani farmacişti, chimişti, bio­ de la crearea Partidului
storiei de la victoria popoarelor lu­ tă să devină un stat in plină
mân, popor mii împotriva fascismului. dezvoltate, in acelaşi timp, au logi, cadre de conducere Comunist Român“.
îctacol ar- ale unităţilor spitaliceşti, ® Vernisaj. La Clubul
Actul istoric de la 9 mai avut loc profunde transfor­ personal mediu sanitar. Manifestări politico-tKiucative muncitoresc Gurabarzaa
tic: „Tune- 1877 a fost urmarea îndelun­ mări pe arena internaţiona­
r o d u c ţ i e gatelor lupte de eliberare lă. S-a afirmat tof'mai pu­ Referatele — prezentate avut loc vernisajul unei
C. consacrate gloriosul» i jubileu
'ietică iţîccială şi naţională purtate ternic voinţa popoarelor de de medicii Maria Rereş, expoziţii de fotocopii şi
TV O. Constantineseu, fotografii ce redau as­
de poporul nostru de-a lun­ a pune capăt politicii impe­
gul veacurilor, lupte care au rialiste şi colonialiste de a- Mei.xner, Martin Weber, pecte din activitatea
culminat cu victoria repurta­ suprize şi dominaţie, de a fi Aurel Aitoneanu, Victor ai partidului Partidului Comunist Ro­
tă în războiul antiotoman din stăpîne pe destinele lor, pe Vîlceanu, Victoria Flă- mân In cei 60 de ani de
1877. Obţinerea independen­ bogăţiile naţionale, de a-şi mîndu, Gh. David, Elena existenţă. în timpul ma­
ţei mult visată de locuitorii Florea, Doina Popescu, nifestării profesorul Ni­
: : 6,00 na- ţinuturilor d>irt jurul arcului asigura dezvoltarea liberă, Andrei Roată, C. Truşcă, cadre didactice care pre­ vii Dox-u Gavrilă, Ilie colae Alic, de la liceul
mineţii; 7,00 aşa cum o doresc, fără nici farmacistul Andrei La- dau ştiinţele sociale, co­ llanche.ş, Emil Blaga, Ni­ Industrial din localitate a
8.00 Revista carpatic a deschis o eră un amestec clin afară, in a-
•ierul melo- nouă în istoria noastră na­ celaşi tifnp asistăm la o se­ bud, sociologul Valerian locviul a oferit partici­ colae Petorodeschi, Silvia evocat numeroşilor par­
tin dc ştiri; ţională. Printr-o impresionan­ Prodanciuc, şi asistenta panţilor o emoţionantă Cosor, Mihaela I-Iurgaru ticipanţi cele mai fier­
¿zicale; 10,00 rie de acţiuni imperialiste, în Elisabeta Gaură — au lecţie de istorie, a lupte­ si Horia Ocolişan au, avut binţi momente din lupta
i; 10,05 Re- tă jertfă de sînge, poporul vederea consolidării sau re­
adio; 10,40 român şi-a impus voinţa sa împărţirii zonelor de influen­ suscitat interesante şi vii lor şi izbînzilor cucerite ca teme tradiţiile de lup­ P.C.R.
iorice; 11,00 de neclintit de a trăi liber, dezbateri privind pro­ de partidul nostru. tă revoluţionară pentru ® Spectacol omagial.
; 11,05 Atlas ţă, la ascuţirea contradicţii­ movarea permanentă a o „Sargcţia '81“ — pri­ dreptate socială şi liber- In aula Institutului de
Lvanpremie- stăpîn pe soarta sa şi pe lor pe plan mondial între di­
2.00 Buletin destinele sale. ferite state şi grupări de principiilor eticii şi echi­ ma ediţie a festivalului tate naţională, momentul mine din Petroşani a a-
[•'joare mîn- Perioada care ă urmat du­ tăţii socialiste, a respon­ cultural educativ organi­ creării P.C.R., rolul parti­ vut loc un spectacol o-
•i — folclor state, la apariţia de noi sabilităţii profesionale şi zat în această săptămînă dului nostru în edifica­ magial, dedicat glorioasei
le victori«' ; pă cucerirea Independenţei conflicte şi stări de încorda­
a 3; 15,00 a însemnat un puternic a- re, creînd noi şî serioase umanismului. la Bretea Română, a pri­ rea noii societăţi, in creş­ aniversări a partidului.
16.00 Radio- vînt al forţelor de producţie, o Sesiune de comuni­ lejuit un simpozion pe terea tinerei generaţii. Membrii cenaclului lite­
apăr si te pericole pentru securitatea şi cări. „P.C.R. — 60 de ani tema „Continuitate şi © Dezbatere. La punc­ rar „Orizont“, formaţia
a; 16,45 Ti- care a impus necesitatea independenţa popoarelor,
e cîntecului făuririi statului naţional uni­ pentru pacea lumii. de lupte şi izbinzi“ a permanenţă pe meleaguri tul de documentare şi in­ de muzică pxogresivă
Buletin de tar român în anul 1918. fost genericul sesiunii de hunedorene“, — în ca­ formare politico-ideologi- „Diamantele negre", in­
ii, ziua in- „Mai mult ca oricînd — comunicări organizate, drul căruia au participat că din Băiţa' a fost orga­ terpreţi de muzică foUi
a victoriei ; Crearea, la 8 mai 1921, a sublinia tovarăşul Nicolae
; 20,00 In­ Partidului' Comunist Român ieri, la Brad, de Consi­ cu comunicări Nicolae nizată, de Consiliul co­ si alţi studenţi au reali­
dică popu- a avut o covirşitoare impor­ Ceauşescu, secretarul gene­ liul orăşenesc de educa­ Munteanu, secretar ad­ munal de educaţie politi­ zat un frumos şi emoţio­
ele de azi, ral al partidului nostru, de ţie politică şi cultură so­ junct cu probleme de că şi cultură socialistă, nant spectacol de muzică
inîine; 20,40 tanţă în viaţa poporului şi a la tribuna Congresului sindi­ cialistă. Tot ieri a avut şi poezie.
, bucurie — ţării. Sub conducerea sa, propagandă la comitetul dezbaterea „Tradiţiile
21,00 Bulc- clasa muncitoare, masele catelor din România — este V__________
.05 Ring de necesar să se facă totul pen­
adio jurnal ; largi populare au acţionat tru oprirea cursei înarmări­
ans (conti- pentru salvgardarea indepen­
Bulelin de denţei naţionale şi integrită­ lor, pentru trecerea treptată Mina Lupani, dimineaţa conieril înaltul titlu dc nei lor maţ ii dc mineri, un a extras peste prevedeţi
Non stop ţii ţării, pentru drepturile oa­ la reducerea cheltuielilor mi­ zilei dc 8 mai 19111 — „Erou ai Muncii Socialiste". om cc slăpîneşte deopotri­ mai mult de G6 000 tone
menilor muncii. Stau mărtu­ litare şi alocarea fondurilor ziua glorioasei aniversări Ziua precedentă, cind vă două meserii —- cea de cărbune situîndu-se
in scopul dezvoltării econo-
rie în acest sens marile bă­ a şase decenii de la crea­ la Bucureşti tovarăşul de miner şi cea dc elec­ ritmic pe locuri fruntaşe
tălii de clasă dintre cele mico-sociale şi ol ajutorării rea Partidului Comunist Nicolae Ceauşescu, secre­ tromecanic. iată portretul în întrecerea socialistă. A
două războaie mondiale, e- ţărilor în curs de dezvolta­ Român. Frumoase clipe la tarul general at partidu­ creionat de colegii săi dc îmbrăţişai şi aplicat mul­
forturile proletariatului român re. Este necesar să fie in­ mina Lupeni in această zi lui, preşedintele republicii , muncă : „Comunistul Teo­ te initiative munctoreşti,
(Patria); condus de partidul comunist tensificate eforturile pentru istorică din viata par Udu­ întnîna înaltele distincta, dor Boncalo, la cei 30 de s-a preocupat permanent
ta); HUNE- lichidarea subdezvoltării şi lui ! Mina îşi realiza în a- minerii Lupeniului se în- uni ai săi a reuşii să de­ de îmbunătăţirea şi adap­
în flăcări îndreptate împotriva fasciză­
trabanciiştii rii ţării şi subordonării ei de înfăptuirea unei noi ordini e- ceasta dimineaţă angaja­ tarea utilajelor la condi­
erurgistul); către Germania fascistă. conomice internaţionale — mentul luat de harnicii ţiile de zăcămînt ale mi­
Jus (Arta); condiţie fundamentală pentru mineri în cinsleu glorioa­ nei. însă cel mai mult s-o
mansardă Partidului Comunist Român ii sei aniversări. La ora 6 Mina si eroii ei
PETRO- revine marele merit istoric în progresul economico-social al preocupat de lormarea u-
de argint declanşarea revoluţiei de eli­ fiecărui popor, pentru secu­ dimineaţa, la comparti­ nor mineri tehnicieni, cum
romanţă (7 ritate, independenţă naţiona­ mentul plan sc consemna sînt ortacii săi Petru Ia-
' r ile diî* _,e- berare naţională şi socială, lă şi pace". realizarea unei producţii
LUPENI: antifascistă şi antiimperialis- DOUA VEST! BUNE, 1ER! DIMINEAŢA, cob, Francise Balacs, Ion
(Cultural); tă de la 23* Augusţ 1944, întregul nostru popor, fără suplimentare ele 35 033 to­ PENTRU MINERII LUPENIULUI Solomon, Petru Chirilă,
a durerii ne de cărbune extrase dc Gheorghe Nuţu, Alexan­
c) ; VUL- ceea ce a făcut posibilă tre­ deosebire de naţionalitate, la începutul anului. Tot
Ioanide — cerea României cu întregul strîns unit în jurul partidu­ Ireccau în abataje pentru vină unul dintre oamenii dru Noghi, Alexandru Ru-
uceafărul); ei potenţial uman şi mate­ lui comunist acţionează cu în aceeaşi dimineaţă, sec­ a scoale la ziuă cît mai despre care se vorbeşte su, Bcla Birtalan. Compor­
story pe torul IV al minei depăşea mult cărbune şi a-şi ono­ cu deosebit respect la mi­ tamentul iaţă de ortaci,
ANINOA- rial de partea coaliţiei anti­ hotărîre pentru afirmarea tot cilra de 15 000 tone ex­ ra cu cinste cuvînlul dat,
ca marilor hitleriste. Participarea Româ­ mai puternică a României în na Lupeni şi în Valea Jiu­ în iamiJie şi societate
resc); URI- niei la efortul popoarelor lu­ lupta pentru progres, demo­ trase peste plan, iar bri­ ca angajamentul să lie lui. Originar din Lupeni, i-au adus respectul celor
(7 Noiem- mii de a zdrobi fascismul a craţie, libertate şi pace. Ex­ gada lui Teodor Boncalo realizat in cinstea aniver­ crescut aproape de mină ce-1 Înconjoară şi l-au re­
•întec pen­ atingea 5 300 tone Ia pro­ sării partidului. Şi cuvin-
au a roşie); însumat o jumătate de mi­ perienţa istoriei a demon­ şi dc cărbune, s-a dedicat comandat p e n t r u înalta
lacrimă de lion de militari români care, strat că nu există forţe care ducţia suplimentară. Tot tul a iost respectat. muncii pline de satislactii
Di aventuri alături de armatele Uniunii să împiedice aspiraţia po­ în această dimineaţă a La sectorul IV purtăm aduse dc extragerea căr­ distincţie a tării — titlul
>n (Flacă- sosii şi presa, din pagini­ o antrenantă discuţie de­ bunelui. în cei aproape de „Erou al Muncii So­
Al : Artis- Sovietice au luptat eroic porului nostru spre libertate
•.lenii (Casa pentru eliberarea teritoriului şi progres. Astăzi, -România le căreia minerii Lupeniu- spre primul maistru elec­ palru ani de citul conduce cialiste.
TEC: Mar- ţării, a Ungariei, Cehoslova­ socialistă este cunoscută în iui au aiiat că ortacului lor, tromecanic c ă r u i a i s-a această- brigadă, dotată
ult (Popu- Teodor Boncalo, i-a ¡ost înciedinţal conducerea u- cu un complex mecanizat, CONSTANTIN IOVANESCU
xre b ista — ciei şi Austriei, pînă !a vic­ lume ca un factor activ al
AN: Roiul toria finală de la 9 mai 1945. destinderii, păcii, colaborării
ră) ; Si­ 23 August 1944 a însem­ între naţiuni, ocţionînd cu
le vîntului
(Mureşul): nat pentru poporul nostru ob­ fermitate pentru întronarea Se înfăptuiesc propunerile cetăţenilor PROGRAMUL
deschide- ţinerea pentru prima oară în în viaţa politică a unor re­ UNIVERSITĂŢII
milenara sa istorie a unei laţii internaţionale noi, ba­
reale independenţe şi suve­ zate pe egalitatea deplină Numeroasele sugestii şi zează in prezent propuneri l-ocurilor de joacă pentru POLITICE
ranităţi naţionale, in anii ca­ in drepturi, pentru o lume propuneri făcute în adu­ între care: decolmatarea copii — toate în Teliuc, ca ŞI DE CONDUCERE
re au urmat victoriei împotri­ fără arme şi fără războaie pe nările cetăţeneşti din cir­ rîului Cerna, tencuirea şi şi instalarea unui post te­ DEVA
va fascismului, in ţara noas­ planeta noastră. cumscripţiile electorale ale zugrăvirea exterioară a ac- lefonic public interurban LUNI — XX MAI 1981,
comunei Teliueu Inferior tualului local de grădiniţă în Cinciş-Cerna şi săparea ANUL 1
din au demonstrat caracterul din Teliuc, ridicarea unei unor fintîni pentru apă — grupa I — Sala Cabi­
democratic al acestor întîl- staţii de autobuz în Teliuc, potabilă, în caz de nevoie, netului municipal al P.C.B.,
3, 76, 57, niri, întărirea şi mai pu- construirea unui pod peste la Teliuc şi Cinciş. împrej- orele 17.
— grujía 2 — Sala dc şe­
temică a legăturii dintre Valea Izvoai'elor. muirea localului de şcoală dinţe a Comitetului muni­
42, 90, 21,
deputaţi şi cetăţeni, con­ In atenţia consiliului din satul Izvoarele se va cipal P.C.R., orele 17.
sultarea largă a acestora popular comunal stau in realiz., odată cu lucrările — grupa 3 — Sala Cabi­
clştiguri : netului judeţean de partid,
în problemele majore ale continuare probleme ca re- de reparaţii capitale ale orele 17.
dezvoltării localităţii. parax-ea şi zugrăvirea ac­ şcolii, pentru care s-a în­ — grupele 4, 5, ti, "i —
ÎEBŞiEffl Peste 60 la sută din pro­ tualului local al cinemato­ cheiat contract cu I.G.C.L. ploatarea minieri, Inspec­
(I.M.C. Bircea, Avicola, Ex­
punerile făcute sint de grafului, demolarea fostei Hunedoara. toratul de interne), sălile
ssssaas c o m p e t e n ţ a consiliului unităţi C.L.F., amenajarea E. ŞINA de şedinţe ale unităţilor
popular comunal. Deci, or­ respective, (iup ;i orele tîe
lil pentru program.
381 : Vre- ganului local al puterii de Mîine, la Deva, în cadrul „Cupei 8 Mal" Se va dezbate tema : „Gfl
cerul no- stat i s-a asigurat un pro­ de ani de la crearea P.C.R..“
iverse lo- gram concret de lucru pen­ F.C. CORVINUL - JIUL MARTI — 12 MAI 1981,
isoţite de I ANUL II
:e. Vîntul tru pei'ioada unui an. Pi-in- — grupa 1 — Sala Cabi­
cu inten- tx'-o intervenţie directă şi netului municipal al P.C.R.,
km/h din concretă, cît şi printr-o Profitînd de întrerupe- în cadrul unui atractiv orele 17.
.tura ma­ mobilizare bună a localni­ — grupa 2 — Sala de şe­
nşă intre I rea campionatului, cele meci cu caracter oficial, dinţe a Comitetului muni­
■ cea mi- cilor au fost traduse în două divizionare A hune- fiind dotat cu „Cupa 8 cipal al P.C.R.. orele 17«
grade. viaţă propuneri ca : stabi­ dorene, Jiul şi Corvinul, Mai". MARTI — 12 MAI 1981,
10 şi 11 lirea, în fiecare sat al co­ ANUL IU
la ince- se vor întîlni, pe stadio- Meciui va începe la o- — grupa 1 — Sala Cabi­
cerul ne- munei, a unor centre pen­ nul „Cetate“ din Deva, rele 11. netului judeţean al P.C.R.,
tălzi uşor tru recuperarea materiale­ orele 17.
labil. Iza- lor metalice recuperabile, — grupa 2, 3 — (Exploa­
srse de Inspectoratul General ai Miliţiei — Direcţia cir­ tarea minieră şi I.E.C.) En
a sticlelor şi hirtiei, con­ culaţiei —, face cunoscut deţinătorilor de autoturisme sălile de şedinţe ale unită­
ne răce- struirea unei staţii de au­ ţilor respective, după ore­
>ros. Ver tobuz în satul Cinciş, re­ pi'oprietate personală că în cursul lunii mai autove­ le de program.
sub ior- hiculele respective vor putea circula în zilele dc du­ Se va dezbate tema: „Pre­
poviţă şi zolvarea problemei apei minică după cum urmează : gătirea şi înfăptuirea revo­
1 prezen- potabile în circumscripţia luţiei de eliberare socială
le 80—100 Galerla nr. 4 Homorod a raionului Vorţa al I.P.E.G. electorală nr. 1, repararea — pe 10 şi 21 mai cele avînd număr de înmatri­ şi naţională, antifascistă şi
eteorolog Aici, unde se urmăreşte cercetarea dezvoltării zăcămintu- culare cu soţ ; antiimperialista. Importau»
il. Pron- lui pe direcţiile stînga-dreapta, ajutorul de miner Filip Bo­ acoperişului complexului — pe 17 şi 31 mai cele cu număr de înmatricu­
ta şi vagonetarul ton Crişan îşi aduc o contribuţie proprie. comercial din centrul de ta istorică a. victoriei de la
Foto: VIRGIL ONOIU lare fără soţ. 2:: August 1944“.
comună etc. Se materiali­