Page 30 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 30
PROLETAR! DiN TOATE TÀRiLË, UNIŢI -VĂ ! La i.M. Uricani Ritmuri intense la
wt» S W T 1
montarea marelui complex mecanizat
Materializînd neabătut deocamdată nu arc; cores
orientările şi recomandă pondent în ţară — are o
rile secretarului general gamă de înălţime de 4,4 m
al partidului, tovarăşul şi va echipa un abataj
Nicolae Ceauşescu, pri lung de 100 m, unele din
vind mecanizarea lucră subansamblele complexu
rilor miniere şi creş lui atingînd greutatea de
terea p r o d u c ţ i e i de 11 tone. Ea rîndul său, şi
cărbune, colectivul l.M. combina este un adevărat
Uricani d e p u n e efor colos. portanţa secţiilor
turi s’tăruitoare in a- sale fiind realizată de
eeastă direcţie, .promovînd patru sţîlpi metalk! a
larg noi tehnologii de ex cîte 100 tone fiecare.
tracţie, m o d e r n i z i n d Efectuarea unei lucrări
fluxurile de exploatare şi de asemenea anvergură şi
transport, adaptind la complexitate tehnică a
condiţiile specifice de ză necesitat vaste operaţiuni
cământ utilaje şi instala preliminare, cum sini
ţii de înaltă productivi Să consemnăm si cîle pregătirea traseului de
Í tate. Cu cîtva timp in va date tehnice ale a- transport al utilajului la
urmă. aici a început in cestei adevărate uzine locul de montare pe o
consacrată aniversării a 80 da ani de la făurirea troducerea în subteran şi subterane, pentru a ne distanţă de 3 km, con
montarea unui complex da mai bine seama de strucţia suitorului de a-
Partidului Comunist Român mecanizat de mari di complexitatea lucrărilor tac, construcţia şi mon
tarea camerelor de mon
de introducere în subte
mensiuni, care va deservi
cea mai mare combină ran si montare in abataj, taj, şi a antrenat la mun
Elocventa evocare a luptei glorioase a partidului, lui. urmind să asigure de priceperea, iscusinţa că formaţii de muncitori
de abataj din Valea Jiu
şi specialişti din sectoa
şi dăruirea meseriaşilor
rele IV investiţii, II pro
care execută această lu
realizare^ zilnică a unei
document de excepţională valoare teoretică cărbune cocsificabil, aţii crare do mari proporţii. ducţie şi V electromeca
producţii de 1 000 tone de
nic, ale căror pricepere
mare“
„Complexul
•—
de necesar economiei na
cum ii numesc minerii de
şi practică în construcţia socialismului şi ţionale. la Uricani, pentru că (Continuare in ona p
comunismului în lominia
„Partidul Comunist Român îşi trage seva şi vitalitatea din glorioa
sa istorie de milenii a poporului nostru, din toate evenimentele şi lup
tele desfăşurate de-a lungul vremurilor ; el îşi afirmă hotărîrea de a
asigura, în noile condiţii istorice, dezvoltarea continuă, pe o nouă
treaptă, a civilizaţiei şi vieţii întregului nostru popor, de a-i făuri un
viitor demn şi liber, viitorul comunist“.
NICOLAE CEAUŞESCU
Comuniştii, toţi oamenii pentru apărarea lor, pentru al naşterii şi formării clasei
muncii din judeţul nostru au triumful libertăţii şi demnită muncitoare, al ascuţirii con
trăit !a 8 Mai momente cu ţii noastre în lume. N-a e- tradicţiilor de clasă, este
adevărat solemne, înălţătoa xistat in istoria României un trup din trupul poporului,
re, urmărind prin transmisiile alt partid care să fi luptat din lupta sa neobosită pen
radiofonice şi de televiziune cu otita abnegaţie şi devo tru libertate, dreptate socia
cuvîntarea tovarăşului Nicolae tament pentru interesele lă şi naţională. în acest con
Ceauşescu rostită la aduna fundamentale ale celor ce text sînt amintite nenumăra
rea festivă consacrată ani muncesc. De aceea, el şi-a tele bătălii duse de clasa
noastră muncitoare împotri
versării a 60 de ani de la ciştigat o binemeritată încre va exploatării şi asupririi ca Solemnitatea înmînării onor înalte distincţii
făurirea Partidului Comunist dere a poporului, dovsdin-
Român. Am traversat pagini du-se continuatorul demn al expresie a unei ere noi in
de origini, pagini de lupte celor mai înaintate tradiţii desfăşurarea luptei pen Ieri, a avut loc la De să ia înfăptuirea politicii Alex. Ion eseu, Valeria M.
pline de jertfe — oglindind ale mişcării muncitoreşti şi tru libertate, ea afirmindu-se va, solemnitatea înmînării Partidului Comunist Ro Ionica, Alexa N. I vd o chi
istoria poporului român, iar, socialiste. cu ideile socialismului ştiin unor înalte ordine şi me mân de făurire a societă mo v. loan I. Lazăr, Dumi
din seva lui, însăşi istoria Evocînd momente memora ţific, formîndu-şi o conştiin dalii ale Republicii Socia ţii socialiste multilateral tru T. Luca, Mircea Gh,
partidului, pentru dezvoltarea bile ale formării poporului ţă revoluţionară proprie, po liste România, cu prilejul dezvoltate in patria noas Peneseu, Gheorghe I. Mar
şi menţinerea fiinţai noastre nostru, ale luptelor de litica de alianţe cu alte for aniversării a 60 de ani de tră, au fost conferite ur di iş, Florea G. Măciucă,
naţionale, pentru afirmarea veacuri pentru existenţă şi ţe progresiste şi democrati la făurirea Partidului Co mătoarele înalte distincţii : Mihai D, Niculiţa, Nicolae
idealurilor de eliberare so neatîrnare, secretarul gene ce, precum şi unii factori in munist Român. Ordinul „Steaua Republi T. Pan tea., Ilie C. Pasare-
cială şi naţională. ral al partidului a subliniat ternaţionali care au favori înaltele distincţii au fost cii Socialiste România“, cla lu, Toma V. Paraoan, Eu
încă da la crearea sa cu o mare forţă de convin zat dezvoltarea acestor bătă înmînale de tovarăşul Ion sa a IH-a, tovarăşului Sa genia T. Petradhe, Cristea
partidul comunist s-a identi gere că partidul comunist lii, procese care în cele din Ciucu, membru al C.C. al bin I. Faur ; I. Racaru, Petra I, Rusu,
ficat cu interesele vitale ale este rezultatul firesc al dez P.C.R., prim-secretar al Ordinul „Ţudor Vladi- loan I. Sevastrian, Mircea
poporului, luptînd neabătut voltării forţelor de producţie, (Continuare ir. pag. a 2-a) Comitetului judeţean de inirescu“, clasa a III—a, to C. Secrieru, Doina C. Sicoe,
partid, preşedintele Comi varăşului Oprea N. Nico Constanţa I. Stan, Floarea
tetului executiv al Consi lae ; F. Szekhely, Petre T. So.şoi,
liului popular judeţean. Ordinul „Apărarea Pa Horia D. Toma, lacob A.
în ziaruTde azi: La solemnitate au parti triei“, clasa a IlI-a, tova Toplicean, Traian I. Trie,
răşului Constantin D. Pe-
cipat membri ai Biroului trescu ; Cornel I. Turdeşan, Vasi
Comitetului judeţean ' de le Nemes, Dora Petru P.
» Solemnitatea depune „Ordinul Muncii“, clasa Toma, Tudor D. Pollfro-
rii de coroane şi jerbe partid, ai Comitetului e- a IlI-a. tovarăşilor ; Vio- nie ;
de flori cu prilejul xecutiv ai Consiliului rel N. Adam, Ovidiu A. Ordinul „Meritul Agri
zilei de !) Mai popular judeţean, vechi mi Avramescu, Ion G. Baştea, col, clasa a IlI-a, tovară
litanţi ai mişcării munci
o Dezbaterea politico- toreşti. activişti de partid Corne] T. Bololoi, Cornelia şului Mircea P. Silvestru.
Ordinul „Meritul Ştiinţi
ideologică şi de stat, conducători de Elena N. Brînduşa, Dumi fic“, clasa a 111-a. tovară
tru I. Costina.ş, losif V.
* Ritmuri Iuinedorene unităţi economice şi soeial- Clamba, Vasile Gh. Cu şului Nicolae N. Zăvoianu.
cullurale, ai organizaţiilor man, loan N. Crişan, Va
o Manifestări politico- de masă şi obşteşti. Ordinul „Meritul Cultu
educative consacrate sile Şt. Dragomir. Petru P. ral“, clasa a III-a, tovară
gloriosului jubileu al Prin Decret prezidenţial, Evi. Teodor V. Feier, Gri şei Rafila N. lacob.
partidului pentru îndeplinirea cinci gori; V. Franţuzu, Ana T.
nalului 1976—1980. pentru Grădinara, Arghir G. Ia-
contribuţia deosebită adu- cob. Aurel I. Iliescu. Ion (Continuare în pag. o 2-a)
------- -----------------------------------------x
După cum am mai in roman pe aceste melea
format. în ajunul glorio Expoziţia de bază a Muzeului judeţean guri, chintesenţa’ expe
sului jubileu al partidu rienţei umane, oferin-
lui de la fi Mai. a avut du-ne o impresionantă şi
loc redeschiderea Mu Punte între trecut şi prezent, emoţionantă frescă a de-,
zeului judeţean din De venirii noastre. Pornind
va şi inaugurarea expo de la descoperirile de la
ziţiei sale de bază. eve învăţăminte pentru viitor Nandru, Cioclovina. Oha
niment de larg ecou în ba Ponor. Prăvăleni. Ba-
viaţa spirituală a jude temporaneitate. Această fotocopii se referă la is sarabasa din perioada
ţului nostru. evoluţie este redată prin toria veche, medie, mo paleoliticului „urcăm“
Edificiul muzeului — materiale documentare dernă şi contemporană, spre neolitic, prin tot mai
„Magna Curia“, monu descoperite în urma cer constituind o firească dar multe mărturii, spre e-
ment istoric de arhitec cetărilor arheologice, ar- impresionantă punte în poca bronzului (deosebi
tură medievală — a fost hivistice şi de bibliotecă tre trecut şi prezent, o- te sînt mărturiile desco
renovat, noua expoziţie efectuate de către specia ferind vizitatorului temei perite la Petroşani. Sime-
de bază fiind organiza liştii muzeului, oare au nice învăţăminte pentru ria, Deva — celebra sa
tă în 22 de săli, ce cu dovedit competenţa, pa viitor. bie de bronz de tip mi-
prind evoluţia societăţii siune, abnegaţie şi în or Exponatele din primele
omeneşti pe teritoriul ju ganizarea noii expoziţii. 11 săli de la parter redau LUC1A LICIU
deţului Hunedoara din Obiecte tridimensionale, simţămîntul statorniciei
paleolitic pînă în con- documente originale şi şi continuităţii poporului (Continuare în oaq a 2-a)
