Page 34 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 34
Temu! Nicolae Geauşescu
vi efectua o vizită oficiali à prietenie
îi R.S. Gefioslovacă, la invitaţia
tovarăşului Gustav HusaK ’
O delegaţie română de lunii mai, o vizită oficia preşedintele Republicii So
partid şi de stat, condusă lă de prietenie în Republi cialiste Cehoslovace,. a Co
de t o v a r ă ş u l Nicolae ca Socialistă Cehoslovacă, mitetului Central al Parti
Ceauşescu, secretar general la invitaţia tovarăşului
al Partidului Comunist Ro Gustav Ilusak, secretar dului Comunist din Ceho
mân, preşedintele Republi general al Comitetului slovacia şi a Guvernului
cii Socialiste România, va Central al Partidului Co Republicii Socialiste Ceho
Anul XXXIII, nr. 7311 MARŢI, 12 MAI 1981 4 pagini — 30 banî efectua, în a doua parte a munist din Cehoslovacia, slovace.
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA
AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN AGRICULTURĂ
Ieri a avut loc la Deva, tente, astfel că rasa Bălţa- gistrat o natalitate ne nere şi furajare. O atenţie
plenara Comitetului jude ta românească reprezintă corespunzătoare, ceea ce a deosebită trebuie să se a-
ţean de partid cu activul 59,2 la sută din efectivul dus la nex'ealizarea electi corde dezvoltării efective
clin agricultură, la care de bovine, rasa de oi Ţi- velor planificate, mari lor de animale în gospodă
au participat, alături de gaie a fost răspândită în restanţe înregistrîndu-se la riile populaţiei, sprijinin-
membrii şi membrii su toate unităţile de pe văile C.A.P. Rişca, Sălişte, Şe- du-se crescătorii cu repar
pleanţi ai comitetului, Mureşului şi Streiului, în rel, Valea Sîngiorgiului, tiţii de păşuni şi fineţe,
membrii comisiei judeţene zonele montane menţinîn- Vîlcele, Brănişca, Zam, Să- îngrăşăminte chimice, su
de revizie, activişti de du-se rasa Ţurcană. Ca ur lasu de Sus şi altele. Ne- prafeţe pentru cultivarea
partid, cadre cu munci de mare a sporirii efectivelor îndeplinirea efectivelor se de plante furajere, organi
răspundere din agricultura şi a producţiilor animalie datorează furajării şi în zarea de asociaţii ale cres în faza inter judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarca
judeţului, din întreprinde re- s-au obţinut cantităţi grijirii necorespunzătoare cătorilor de animale în fie României“, ansamblul folcloric-creaţie al Casei de cultură
rile de industrie alimen suplimentare, în 1980, fa a animalelor, ceea ce a care sat. Deva a făcut cu obiceiurile populare clin ciclul calendaristic
„Anotimpuri hunedorene“ un spectacol de neuitat.
tară si din instituţiile ju ţă de 1975,. cu 129 100 h] dus la numeroase sacrifi Organele agricole jude Foto: I. BUJOR
deţene, invitaţi. lapte, 11 400 tone carne, cări de necesitate şi ne- ţene, Oficiul de reproduc
Plenara a dezbătut pre 293 tone lină, iar livrările economice, cele mai mari ţie şi selecţie trebuie să
ocuparea organelor şi or la fondul de stat, pe a~ înregistrîndu-se la C.A.P. acţioneze cu mai. multă Faza interjudeţeană a formaţiilor
ganizaţiilor de partid, a ceeasi perioadă, au cres Şoimuş, Batiz, Simeria etc. hotărîre în scopui asigură
consiliilor populare şi or cut cu 6 660 tone carne, în trimestrul I al acestui rii reproducţiilor şi. pentru muzical-ccregrafice
ganelor agricole pentru în 75 500 hi lapte şi 286 tone an şi numărul de mortali mai buna organizare a re
deplinirea programului de lînă. în primul trimestru tăţi a fost mare la unele ţelei de însămînţări artifi
creştere a efectivelor de al acestui an, efectivele la unităţi, cum ar li I.A.S. ciale. Pe aceeaşi linie — a Un succes ce exprimă
animale si a producţiei bovine au fost depăşite cu Simeria şi Haţeg, C.A.P. îmbunătăţirii activităţii —
zootehnice, pentru realiza peste 460 capete, la păsări din Răduleşti, Ohaba, Tur- trebuie să se axeze şi mun
rea ritmică şi integrală a cu peste 50 000 capete, iar daş, Burjuc, asociaţiile e- ca specialiştilor din unităţi, pulsul efortului
sarcinilor de livrări la planul la viţei şi la purcei conomice intercooperatiste cărora le revine sarcina să
fondul de stat, asigurarea cu 589 şi, respectiv, 1860 Vaidei, Beriu, Grind ş.a. se ocupe mai mult de apă Faza interjudeţeană a ac rate frumuseţile, tradiţii
bazei furajere şi înfăptui capete. Rezultate bune în Această situaţie necores rarea sănătăţii animalelor, tual ei ediţii a Festivalului le, dar au ştiut- şi să
rea programului de rege zootehnie s-au înregistrat punzătoare — au apreciat do efectuarea tratamente muncii şi creaţiei „Cîntarea cinstească timpul nou. să
nerare a pajiştilor natura în cooperativele agricole raportul şi participanţii la lor preventive, atît la fer României“, a adus dumi exprime sentimentul înălţă
le. de producţie din Brad, dezbateri — trebuie să de mele unităţilor agricole, cit nică, la rampa întrecerii 87 tor al împlinirilor socialis
Pe marginea raportului Deva, Sîntandrei, Simeria, termine o preocupare mai şi la crescătorii individuali, de formaţii muzical-coregra- mului. De la dansurile ine
prezentat au luat cuvîntul Silvas, Haţeg, Ostrov, To- fermă din partea organelor Rezultatele slabe în zoo fice hunedorene. Sala „Ar dite din Feregi-Cerbăl, Baru
tovarăşii : Gheorghe Prip, teşti, Sarmizegetusa, Bo- şi organizaţiilor de partid, tehnie se datoresc şi îngri ta" din Deva a găzduit 59 Uricani, sau cele din
Florica Brînda, Traian şorod, Beriu, Jeledinţi şi consiliilor populare, con jirii necorespunzătoare a de formaţii muzicale (fanfa Ruda, monumente ale au
Suba, Victor Ilerbei, Ma- Murtincşti. siliilor unice agroindus animalelor. în multe uni re, tarafuri, orchestre, an tenticităţii, de la obiceiurile
ria Oană, Aurelia Dobrea- Raportul şi discuţiile triale şi specialiştilor din tăţi nu se aplică sistemul sambluri instrumental fol din Meria şi Dăbîca, jocul
nu, Gheorghe Băbuţă, Emil purtate s-au oprit pe larg, unităţi pentru realizarea retribuirii în acord global, clorice, coruri, grupuri co femeilor din Ociu, ori al
Chirilă, Ioan Căştăian, Au într-un pronunţat spirit sarcinilor de plan din pro ceea ce nu stimulează rale, vocale, instrumentale, căluşerilor din Geoagiu, O-
rel Doboş, Antoniu luga. critic şi autocritic, asupra ducţie proprie şi renunţa munca oamenilor, face să solişti vocali şi instrumen ră.ştieşi Or ăşt loara - la vir
A luat, de asemenea, cu unor neajunsuri ce se mani rea la cumpărări, ce au o fie mare fluctuaţia forţei tişti), iar pe scena casei de tuozitatea ansambluri lor „Ge-
vîntul, tovarăşul Ioan Teşu, festă în zootehnia judeţu influenţă negativă asupra de muncă. Nu s-a depus cultură a municipiului au tusa“, „Silvana“, ale Casei
ministru secretar de stat lui. Astfel, s-a arătat că situaţiei economieo-finan- suficient interes pentru evoluat 28 de formaţii co de cultură Orăştie sau Com
la Ministerul Agriculturii nu toate organele şi orga ciare. Acest fapt impune recrutarea îngrijitorilor lo regrafice (dansuri inedite, binatului siderurgic Hune
şi Industriei Alimentare. nizaţiile de partid, consi ca întregul efectiv de vi calnici, apelîndu-se la oa mixte, bărbăteşti,, de femei, doara — tradiţia s-a întilnit
Din raportul prezentat liile populare şi consiliile ţele să fie ţinute pentru meni din afară, care nu în tematice, moderne, balet, o- armonios cu momentele co
în cadrul plenarei precum unice agroindustriale au reproducţie, organizarea în totdeauna dovedesc inte biceiuri folclorice, ansam regrafice de aleasă candoare
şi din cuvîntul partici acţionat cu fermitate şi fiecare unitate a sectoare res în activitate. Aşa au bluri de cîntece şi dansuri, şi graţie (Şcoala populară
panţilor la dezbateri a perseverenţă pentru înde lor de creştere a tineretu procedat unităţi agricole ansambluri folclorice). de artă Petroşani, Casa de
rezultat că, acţionîndu-se plinirea sarcinilor de plan lui femei, iar la nivelul ca acelea din Nudăştie, O- Frescă vie a mişcării cul- cuitură Hunedoara).
în conformitate cu progra şi realizarea fondului de consiliilor unice agroindus haba, Roşcani, Gurasada, tural-artistice hunedorene, Climatul competitiv între
mul de creştere a efecti stat. Ca urmare a acestui triale să fie îmbunătăţită în vreme ce fermele zoo noua etapă a întrecerii s-a ţinut de actuala ediţie a
velor de animale şi a pro fapt, efectivele de animale, organizarea fermelor spe tehnice din Simeria, com constituit — prin con(inut, festivalului a făcut ca, pe
ducţiei, zootehnia hunedo- planificate pe 1980 n-au cializate în creşterea şi plexul Bîrcea şi altele nu ţinută scenică şi interpreta scena întrecerii interjude-
reană s-a dezvoltat con fost realizate, iar pe pri gestarea viţolelor şi dirija au îngrijitori la nivelul tivă — într-un vibrant oma ţene, aşezămintele de cultu
tinuu. în cincinalul 1976-— mul trimestru al acestui rea lor spre fermele de necesarului. giu adus partidului Ia glo ră din Deva, Hunedoara,
1980 efectivele de bovine an se înregistrează, de a~ vaci cu lapte. Se impune, Planul de stat la carne rioasa sa aniversare. Brad, Orăştie, Petroşani,
au crescut cu 8 -188 capete semenea, restanţe. Rezultate de asemenea, ca in toate pe 1980 nu a fost realizat, Această nouă prezen sau cele din Va|a, Dobro,
în C.A.P. şi cu 2018 cape slabe în această direcţie fermele să se amenajeze înregistrîndu-se restanţe. ţă în întrecere a expri Gheţari, Geoagiu, Bulzeşti,
te în I.A.S., iar efectivele s-au înregistrat la unităţile maternităţi, profilactorii şi Neîndeplinirea sarcinilor mat trăiri şi convingeri ale Blăjeni să aibă prezenţe re
de ovine cu 19 534 şi res agricole din Cristur, Şoi- creşe, iar la ovine saiva de plan la lapte şi artiştilor amatori hunedo- marcabile (tarafurile din
pectiv cu 4 296 capete. S-a muş, Tîmpa, Livadia, Gu- nele să fie prevăzute cu carne se datorează — reni, patriotismul lor. Prin
acordat o atenţie deosebi rasada, Vaidei şi altele, spaţii pentru fă tare şi în principal — neasi- cînt şj prin joc ei au do LUCIA L1CIU
tă zonării raselor potrivit unde efectivele sînt în scă boxe individuale pentru a vedit că îşi cunosc rădăci
condiţiilor climatice exis dere. La ovine s-a înre se realiza o bună întreţi (Continuare în pag. a 2-a] nile, că-i păstrează nealtei (Continuare in pag. a 3-a)
jKMtw r o »oi/ • »
ÎN ZIARUL PE AZI : P® drymyi cărbunelui, din cabotai© la instalaţii!© d© preparare (88)
* SPORT : Cupa 8 Mai ; Fotbal: Cronicile meciu
rilor din divizia B ; Rezultate, clasamente, a AGEN Conti.nuînd ancheta noas îmbunătăţirea calităţii căr
DA : Din programele de televiziune, radio, cinema, tră pentru depistarea de noi Există suficiente rezerve ! bunelui, mai ales cele ne
vremea. posibilităţi de îmbunătăţire glijate în anul trecut : pu.ş-
a calităţii cărbunelui pentru carea selectivă, fixarea de
cocs, am ajuns, pe drumul De ce intîrzic valorificarea 1er? puncte pentru alegerea ma
cărbunelui din abatajele mi nuală a sterilului la fieca
nelor Lupeni, Bărbăleni şi re loc de încărcare, respec
Uricani pînă la instalaţiile tarea tehnologiei de lucru
de preparare de Ia Lupeni. pentru evitarea surpărilor.
Acest drum cam sinuos, La orizontul 440 a fost
ne-a dat prilejul să des înfiinţai un clanhaţ subte
prindem unele concluzii pri ran. cu două posturi pe zi.
vind preocupările pentru Pentru eliminarea posibilită
extragerea unei cantităţi tot ACŢIUNEA DE PRESA A ZIARULUI NOSTRU ţilor de scurgere a steri
mai mari de cărbune din lului din abatajele vechi s-a
subteranele Văii Jiului, co IN ÎNTREPRINDERI MINIERE îmbunătăţit permanent ta
roborate cu preocupările vanul artificial prin podirea
pentru creşterea necontenită le revin în acest sens. mentat tehnic, conţinutul de cu plasă cu fir de 5 mm
a calităţii cărbunelui, astfel Din dorinţa de a contri cenuşă nu s-a încadrat în şi înnămolirea profilactică a
încit să fie extrasă şi pre bui la eliminarea cît mai norma planificată, datorită spaţiului exploatat. Prin a-
parată o cantitate sporită dc rapidă a acestor neajun neaplicării în întregime a cesle măsuri s-a reuşit ca în
cărbune pentru cocs. Tot suri, ne vom referi în cele măsurilor stabilite. Drept ur primele luni ale acestui an
odată, însă, am găsit şi lo ce urmează doar Ia acestea mare, din producţia anuală să se reducă substanţial cort-
curi în care atît minorii, cît din urmă. au fost pierdute 72 000 to
Una dintre rele mai harnice brigăzi de la I.M. Paro- şi preparatorii se mai potic La mina Lupeni, în anul ne de cărbune. în consecin CONSTANTIN IOVĂNESCU
şeni este şi cea condusă de minerul Francise Fazakas.
Foto: TAXASE PERTA nesc în realizarea ritmică 1980, deşi a existat un pro ţă, pentru anul 1981 au fost
şi integrală a sarcinilor ce gram de măsuri bine funda intensificate măsurile privind (Continuare în pag o 3-a5
