Page 35 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 35
Pag. 2 DROMTJL SOCIALISMU
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R.
(Urmare din pag. 1) în cadrul plenarei a luat le în sectorul gospodăriilor cientă măsură forţele de permită obţinerea unor îmbunătăţirea activităţii
cuvîntul tovarăşul Ion populaţiei, cînd la bovine la sate pentru; participarea producţii sporite de Lapte din fiecare fermă zooteh 9,00 Tele
gurării, atît cantitativ cit Ciucu, prim-secretar al Co şi la ovine înregistrăm mi la munca în zootehnie, la şi indici superiori de re nică, modernizarea şi me 11.00 Film
şi calitativ, a necesarului mitetului judeţean Hune nusuri faţă de prevederile acţiunile pe pajişti,, pre producţie. canizarea principalelor pro Rclu
de luraje. La începutul doara al P.C.R., care a planului ? Cum se preocu cum şi -la creşterea de a- O’ atenţie deosebită va cese de producţie. O parte 11,50 Tele Tele
16.00
stabulaţiei, în toamna tre subliniat faptul că activita pă conducerile noastre de nimale în gospodăriile pro trebui să acordăm asigu din acţiunile cuprinse în 16.05 Tele
cută, s-au înregistrat de tea din zootehnie, sector cu unităţi, specialiştii, consi prii. rării îngrijitorilor de ani aceste programe au fost 16,55 Club
ficite de furaje, care s-au pondere in agricultură, liile unice de îngrijirea şi Producţia obţinută în male, atît numeric cît şi, deja înfăptuite. Este nece 17,40 Sear
hosl<
datorat nerecoltării în to are un rol însemnat în ameliorarea animalelor ca primele 4 luni din acest an îndeosebi, corespunzători. sar ca organele şi organi 19.00 Tele
talitate a culturilor furaje îmbunătăţirea continuă a re au ajuns în unele uni ia laptele de vacă rate cu Stabilizarea acestora se zaţiile de partid să con 19,25 Actv
re la C.A.P. Roscani, O- nivelului de trai al popu tăţi într-o stare fiziologică totul nesaitisfăcătoare.. La impune să fie permanent troleze şi să sprijine uni 19,45 în i
gres
haba, Orăstioara, Clopoti- laţiei judeţului nostru. Din necorespunzătoare şi ca ur nivelul judeţului, în pri în atenţia conducerilor de tăţile în înfăptuirea aces mun
va, Dobra, Teiu, I.A.S. materialul prezentat şi din mare dau producţii foarte mele trei luni, sarcinile de unităţi, a organelor şi or tor programe, respectiv în 20.05 Cint
Haţeg ş.a. Unele unităţi, discuţiile participanţilor la mici, cu toate că an de an, livx-are la fondul de stat ganizaţiilor de partid ca, cheierea încă din acest an 20,35 Sear
pr'ecunj cele din Turdaş, dezbateri a rezultat că în pentru înlocuirea animale au fost realizate numai în atît în taberele de vară, a mecanizării adăpatului şi hosl*
tic:
Ruşi, Gurasada etc., au zootehnia judeţului nostru lor s-au făcut cumpărări proporţie de 37,7 la sută în cit şi în centrele de pro mulsului în toate fermele, o c<
obţinut sub 1300 u.n. la au fost obţinute, în cinci de multe milioane de lei ? I.A.S., 51,5 la sută în ducţie zootehnică să se în aceste acţiuni un spri a si
vace
hectarul cultivat cu trifo- nalul trecut şi în primul Ce au de spus despre sta C.A.P. şi 56,9 la sută în îmbunătăţească condiţiile 22,10 Tele
liene. Aşa se explică de ce trimestru al acestui an, o rea fiziologică şi potenţia gospodăriile populaţiei, ceea de muncă şi viaţă ale a- jin real pot şi trebuie să
în stabulaţia 1980—1981 serie de rezultate bune la lul de producţie medicii ce ne-a creat mari greu cestora. Este necesar să fie acorde şi unităţile patro-
s-au cumpărat 20 000 tone unii indicatori şi în unele veterinari şi specialiştii tăţi în aprovizionarea mai mult implicat în acti natoare. Nu trebuie să fii
fîn, fapt cu totul ne unităţi. Printre acestea din reţeaua de reproduc populaţiei. vitatea de producţie din specialist, este suficient să
justificat, atît timp cît jude se înscriu sporirea an de ţie şi selecţie unde se Am prezentat — a spus zootehnie personalul sani- fii un bun gospodar pen
BUCUR
ţul nostru dispune de pe an a. efectivelor de anima cheltuiesc anual sume im în continuare vorbito tar-veterinar, personalul de tru a avea ordine în sec dioprogr;
ste 103 000 ha fîneţe şi a- le în sectorul socialist, a portante de bani din bu rul — câteva din ne la reproducţie, de la con torul zootehnic, curăţenie, Radiojuri
proape 146 000 ha păşuni. producţiilor şi livrărilor getul statului ? ajunsurile existente în siliile unice şi dg. la orga alei pietruite, ordine în in presei;
Faptul relevă slaba pre la fondul de stat din toate O situaţie nemulţumitoa activitatea din zootehnia nele agricole. cinta anexelor gospodă lodiilor ;
ocupare a consiliilor popu sectoarele, îmbunătăţirea re, de care se fac vinovaţi judeţului nostru. Deficien reşti. ştiri; 9,05
tutorilor;
lare şi întreprinderii jude structurii şi zonării rase şefii de ferme, conducerile ţe sînt însă mai multe. A- Permanent în; atenţie Organele şi organizaţiile ştiri; 10,i
ţene de întreţinere şi ex lor, concentrarea produc de unităţi, medicii veteri vem condiţii, mijloace şi trebuie să stea realizarea de partid, consiliile popu zicale; 1(
ploatare a pajiştilor, care ţiei zootehnice în unităţi nari avem în ceea ce pri forţe să le înlăturăm, în efectivelor de animale ca lare, consiliile unice şi or 10,40 Mic
de ştiri;
principal mijloc de pro
în loc să caute soluţii pen specializate de tip indus veşte ieşirile de animale care scop se impune o ganele agricole sînt che ră cu T;
tru a rezolva problemele, trial în care se obţin pro din efectiv,, atît sub raport muncă intensă, susţinută, o ducţie al zootehniei, gri mate să controleze perma 11,20 Av
depun eforturi deosebite ducţii ridicate şi la un ni numeric cît şi sub aspec puternică imobilizare a for ja şi preocuparea pentru nent, să ia cele mai adec TV.; 11,3
12,00 Bul
pentru a găsi justificări. vel superior de eficienţă. tul valorificării lor. ţelor. în centrul preocupă sporirea continuă a. aces vate măsuri şi să sprijine Din co!
Organele agricole judeţe S-au obţinut, de asemenea, Starea fiziologică ne rilor noastre, în perioada tora, reducerea pierderilor unităţile de producţie In nostru ;
* ce : 1 :i
ne, conducerile unităţilor rezultate constant bune în corespunzătoare în care se imediat următoare, trebuie şi sporirea productivităţii. înfăptuirea sarcinilor ce le W,00 Ciul
Consiliile populare trebuie
agricole n-au acţionat cu creşterea şi îngrăşarea ti află animalele şi pierde să stea asigurarea integra avem în zootehnie pentru Radiojuri
stăruinţă pentru a impri neretului taurin la com rile din efective, ca şi re lă Ia nivelul producţiilor să militeze pentru sporirea a spori efectivele, produc nate ect
ma în munca specialiştilor, plexul din Orăştie, în în- zultatele necorespunzătoare planificate a balanţei fu efectivelor în gospodăriile ţia şi livrările la fondul manenţe
româneşl
a tuturor celor ce lucrea gfăşarea ovinelor la com la reproducţie se datorese, rajere. Trebuie să înţelea populaţiei, aeordîndu-le de stat şi asigurarea apro dicului;
ză în zootehnie, o înaltă plexul din Simeria, în spo în principal, unei slabe fu gă toţi cei ce lucrează în celor ce livrează carne şi vizionării populaţiei din ştiri; 17,
răspundere şi responsabili rirea producţiei de lapte la rajări în perioada de sta- agricultură că au obliga lapte la fondul de stat su resurse proprii. femeilor;
tate în muncă, existînd ferma I.A.S. din Aurel bulaţie, ca urmare a ne- tivitatea de a asigura ba prafeţe pentru, cultivarea în încheiere, vorbitorul terne ah
rele serii
mult formalism şi birocra Vlaicu şi la cooperativele asigurării balanţei furaje lanţa furajeră pentru pe de furaje, peptru păşunat. a spus: peisaj
tism în activitatea lor, in agricole din Silvaş, Brad, re. în zootehnia judeţului rioada de ştabul aţie, în ca Trebuie să creăm ţăranilor poran; ;
suficientă preocupare pen Cărăstău, Haţeg, Mărti- lucrează 62 şefi de ferme, re scop vor identifica noi cu gospodărie individuală Avem convingerea că mîntului
Buletin i
tru finalizarea măsurilor neşti, Jeledinţi şi altele. 80 medici veterinari, 163 surse de furaje, produse condiţii, pentru a-şi înde activul nostru dc partid, ridianc i
iniţiate. Cu toate acestea — tehnicieni veterinari, 160 secundare, vor mobiliza plini prevederile contrac lucrătorii din agricultură, într-o oi
Organele şi organizaţiile a spus vorbitorul — re specialişti în reţeaua de toate forţele şi mijloacele tuale. sub conducerea organelor stop mus
de partid, consiliile popu zultatele înregistrate în reproducţie, 68 specialişti satelor la recoltarea, trans S-a trecut, de curând, la şi organizaţiilor de partid,
lare, consiliile unice agro zootehnie, situaţia de fapt pentru pajiştile naturale portul şi depozitarea aces păşunat care, bine organi vor depune toate eforturi
industriale, toţi cei ce lu din prezent nu se ridică la retribuiţi de stat, Ia care tora în cele mai bune con- zat, ne va da posibilitatea le pentru ridicarea zooteh
crează în agricultură tre nivelul cerinţelor etapei în se mai adaugă un număr diţiuni. Organele şi orga să refacem animalele slă niei judeţului la nivelul
buie să-şi îmbunătăţească care ne aflăm şi a condi însemnat de specialişti re nizaţiile de partid, consi bite în iarnă, să creştem condiţiilor create — aşa
DEVA
stilul şi metodele de mun ţiilor şi bazei tehnico-ma- tribuiţi de unităţile de stat liile unice, organele agri şi să gestărn tineret,, şi ast cum ne cere secretarul ge (Patria)
că* să conducă în mod teriale de care dispunem. şi cooperatiste, consiliile cole vor sprijini şi contro fel; să intrăm în iarna vii neral al partidului, tovară Vom trf
concret şi eficient întrea Au fost prezentate o parte populare, consiliile unice la zi de zi modul cum se toare cu o bună bază de şul Nicolae Ceauşescu — (Arta);
ga activitate pentru înfăp din deficienţele existente. agroindustriale şi organele realizează această sarcină. producţie. Beneficiind dc sporind în permanenţă crificiul
riile I-Il
tuirea exemplară a sarci Ele dovedesc slaba preocu agricole judeţene. După în acelaşi scop, conduce perioada de păşunat va * contribuţia agriculturii lo munţilor
nilor programului judeţean pare în organizarea produc cum vedeţi, dispunem - de rile de unităţi, consiliile trebui să se acţioneze mai cale la îmbunătăţirea; a- S.O.S. T
de dezvoltare a creşterii a- ţiei şi a muncii a conduceri importante forţe. Acestea populare şi întreprinderea intens pe linie de repro provizîonăru populaţiei, la cova nu
nimaielor în p e r i o a d a lor de unităţi, ar specialişti însă nu sînt folosite efi judeţeană de pajişti tre ducţie, să se elimine de creşterea nivelului de trai (Constru
1981—1985, pentru a ridica lor, a consiliilor populare cient Vinovate se fac şi buie să-şi intensifice ac urgenţă deficienţele ce al oamenilor muncii.. şani :
L-om şam
zootehnia judeţului la şi a organizaţiilor de partid. organele şi organizaţiile ţiunile de îmbunătăţire a s-au Înregistrat, astfel in Plenara a adoptat un (7 Noi'
(Republi
înălţimea sarcinilor stabi Cum se poate explica si noastre de partid, consilii pajiştilor naturale, organi cit să reuşim încă din a- cuprinzător program de ve story
lite de Congresul al XII- tuaţia necorespunzătoare le populare municipale, o- zarea în cele mai bune cest an să ajungem la o măsuri privind creşterea Fericire?
lea al P.C.R., de orientă pe care o avem in ceea ce răşene.şti şi comunale ca condiţiuni a taberelor de natalitate' de cel puţin 80 efectivelor de animale,, a veche (I
rile şi indicaţiile cuprinse priveşte efectivele de ani re nu i-au tras la răspun vară, a păşunatului. Să se la sută Ia bovine şi 90 la producţiei animaliere, spo CAN : .
(Luceafâ
in cuvîntarea tovarăşului male ? Cum aplică consilii dere, în spiritul legilor ţă întreprindă acţiuni pe sută la ovine. rirea’ livrărilor la fondul lombo Ic
Nicolae Ceauşescu la cel le populare indicaţiile con rii, pe cei care nu-şi fac pajişti astfel incit să se a- Recent, la indicaţia con de stat, asigurarea bazei PETR1L.
de al II-lea Congres al ţă ducerii partidului de a datoria. Pe de altă parte, sigure un bun păşunat pe ducerii partidului, au fost furajere şi regenerarea pa citoresc)
rănimii. spori efectivele de anima nu s-au mobilizat în sufi întreaga perioadă, care să întocmite programe pentru jiştilor naturale. creţul n )
resc);
umbră
RAŞTIE
tria); C
r. CU PRIVIRE LA CREŞTEREA EFECTIVELOR condiţii pentru muls igienic şi păstrarea laptelui. întreprinde lucrările de întreţinere in tot cursul anului, ca : nivelarea ra); GE
DE ANIMALE rea de industrializarea laptelui va organiza temeinic acţiunea muşuroaielor, tăierea mărăcinişurilor şi lăstărişurilor, comba talc pc
de preluare a laptelui zilnic, din toate fermele, prin stabilirea terea buruienilor,, strîngerea şi distrugerea resturilor vegetale. cultură)
• Efectivele planificate se vor realiza cu prioritate prin pe baza graficelor de preluare a unor rute mai operative de <9 In acest scop, pe lingă lucrările finanţate, organele şi şa mont
îmbunătăţirea activităţii dc reproducţie irr. vederea obţinerii transport, în. special din, taberele de vară şi va lua măsuri ca organizaţiile de partid, consiliile unice agroindustriale dc stat
unui procent de natalitate la bovine de 80 la sută, in toate pînă Ia 31 mai a.c., să asigure punerea în funcţiune a insta şi cooperatiste; consiliile populare şi conducerile unităţilor lă (Pop
sectoarele, la ovine 103 la sută in întreprinderile agricole de laţiilor de păstrare şi răcire a laptelui. vor mobiliza toţi locuitorii satelor pentru efectuarea lucrări- vina Ei
frate f<
stat şi 00 1». sută în cooperativele agricole de producţie. « Pentru realizarea producţiei, de lapte de oaie şi pre lor de igienă şi întreţinere pe o suprafaţă de cel puţin 66 600 cultură)
• In acest scop, întregul efectiv de viţele reţinut pen darea, pină cel tîrziu la X august a-c. a obligaţiilor către fon ha, care va fi repartizată In primul rind pe crescătorii de
tru reproducţie, va fi ictizat pe grupe in funcţie de virată şi dul de stat; sc vor lua măsuri de lotizarea efectivelor, mai animale, urmărind prin organele de specialitate executarea o dată
şui); II
greutate corporală, îngrijit şi furajat corespunzător, iar sub buna organizare’ a păşunatului, a mulsului, prelucrarea ţi calitativă a acestor lucrări şi aplicarea prevederilor legale.
supravegherea, directă, a operatorilor însăminţători din uni preluarea acestui produs. • Organele şi organizaţiile de partid, consiliile unice, rină (I
tăţi va fi; dirijat la montă. consiliile populare şi conducerile de unităţi vor lua măsuri
• In toate fermele de animale ale întreprinderilor agri pentru asigurarea numărului dc îngrijitori permanenţi îiccc*
cole de stat, asociaţiile economice intercooperatiste şt coope sari, îmbunătăţirea calităţii acestora, desfăşurarea în bune
rativele agricole de producţie se- vor amenaja spaţii' pentru condiţiuni a programelor de grajd şi în taberele de vară şi
maternităţi, profilactorii şi creşe, în vederea îmbunătăţirii Din programul vor analiza periodic modul de realizare a producţiei dc lapte,
condiţiilor de fătare, aplicarea tratamentelor şi reducerea stabilind cele mai eficiente măsuri pentru încadrarea in gra
pierderilor la viţei. ficele întocmite. Rezult
• Se vor gesta viţclele din cele T ferme specializate In de măsuri adoptat de 0 Direcţia generală pentru- agricultură şi industrie ali 10 mai
cooperativele agricole de producţie, la complexul intercoope- mentară va pune un accent deosebit pe creşterea răspunde Extr.
ratist Bărăşti şi la ferma I.A.S. de la Mintia, care vor Ii diri rii cadrelor de conducere şi specialiştilor din zootehnie faţă Extr.
jate pentru populare la întreaga capacitate a complexelor de dc realizarea efectivelor şi a producţiei animaliere planifi 44, 22.
vaci ale asociaţiilor economice intercooperatiste de la Beriu, plenara Comitetului cate, acţionînd operativ şi eficient pentru organizarea exem
Bacea, Grind, Vaidci, Chimindia, precum şi ferma I.A.S. do plară a producţiei şi a muncii, pentru întărirea ordinii şi dis Extr.
la Orăştie. ciplinei desăvirşite în- aplicarea tehnologiilor, pentm folosi 10, 72.
rea- corespunzătoare a- bazei tchnico-matcriale şi a forţei de
Fond
• Organele şi organizaţiile de partid, consiliile unice muncă, pentru soluţionarea concretă a tuturor problemelor lei.
agroindustriale de stat. şi cooperatiste, Oficiul judeţean de re judeţean de partid legate do creşterea producţiei animaliere.
producţie şi selecţie, conducerile unităţilor agricole de stat
şi cooperatiste, vor acţiona pentru. înfăptuirea obiectivelor
prevăzute prin programele de ameliorare a efectivelor şi IV. cu PRIVIRE LA ACTIVITATEA ORGANELOR
zonarea raselor dc animale. ŞI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, CONSILIILOR POPULARE, is
ORGANELOR AGRICOLE .JUDEŢENE, CONSILIILOR UNICE
III. ASIGURAREA BAZEI FURAJERE
II. REALIZAREA PRODUCŢIEI ANIMALIERE AGROINDUSTRIALE DE STAT ŞI COOPERATISTE
ŞI A FONDULUI DE STATE q Pentru realizarea sarcinilor din zootehnie, organele şi © Comitetele judeţean, municipale, orăşeneşti şi comu
Timpi
organizaţiile de partid din agricultură şi conducerile unităţi nale de partid din unităţile agricole vor subordona întreaga 12 mai
a In spiritul Cuvintării secretarului general al partidului, lor agricole vor acţiona cu toată răspunderea în vcderea_ asi activitate organizatorică şi politico-educativă mobilizării tu caldă,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la. şedinţa- de lucru; pe probleme gurării unei balanţe furajere echilibrate care să cuprindă cel turor oamenilor muncii de Ia oraşe şl sate pentru realizarea
¡1 de agricultură, din 9 ianuarie - ave., se vor întreprinde acţiuni puţin 71 000 tone finnri, 324 000 tone suculente, 77 000 tone gro exemplară a sarcinilor de plan la toţi indicatorii, ce revin in a di
lului, i
deosebite pentru livrarea la fondul de stat a unor cantităţi siere, iar de pe păşuni şi fineţe o producţie de cel puţin sectorului de creştere a animalelor din planul naţional unic şi aver
sporite dc produse animaliere, astfel incit la nivel de judeţ 03G 000 tone masă verde. dc dezvoltare in profil teritorial pentru cincinalul 1981—1985. însoţite
să asigurăm un consum mediu în 1983 de cel puţin 68—70 Itg O Aceste cantităţi de furaje de volum se vor realiza prin 0 în scopul realizării programului de dezvoltare a zoo trice. '
carne, 240 litri de lapte şi 220 bucăţi ouă. acţiuni concrete pentru punerea in valoare a potenţialului de tehnici şi înfăptuirii exemplare a măsurilor adoptate, a indi derat,
® Pentru înfăptuirea acrslcr obiective, întreaga cantitate producţie a celor peste 248 000 ha pajişti naturale, prin culti caţiilor conducerii partidului, birourile comitetului judeţean, 40—50 1
de carne destinată fondului de stat l se va realiza prin com varea cu plante furajere a 15 180 ha şi prin strîngerea şi fo municipale, orăşeneşti şi comunale vor acţiona perseverent vest. 7
plexele de tip industrial ale I.A.S., asociaţii economice inter losirea in totalitate a produselor secundare: paie, coceni, pentru introducerea unui stil dc muncă comunist, revolu va fi c
cooperatiste şi prin cooperativele agricole de producţie spe vreji, ciocălăi etc. ţionar, de înaltă responsabilitate şl exigenţă, de ordine şi grade,
cializate, Carnea de taurine se va asigura in principal prin q Pentru realizarea acestor obiective se va acţiona pe disciplină în întreaga lor activitate şl a organelor şi organi tre 19
complexele de, la Orăştie şi Bărăşti, carnea de ovine prin linia cultivării întregii suprafeţe destinate bazei furajere cu zaţiilor de partid pe care Ie conduc. Pcnti
complexul din Simeria, carnea de porc prin I.S.C.I.P. Orăştie specii de plante valoroase şi cu producţii ridicate Ia unitatea 0 Activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, consi Vreme;
şi de pasăre prin întreprinderea „Avicola" Mintia. dc suprafaţă, astfel ca încă din acest an să se obţină cel liilor populare, organelor agricole judeţene şi a consiliilor cer no
O Pentru realizarea fondului de stat la laptele de vacă, puţin 5000 U.N. de pe fiecare hectar cultivat. unice va fi mai puternic ancorată în viaţa unităţilor de pro se de
in acest an producţia medie pe cap de vacă va trebui să s Pe suprafeţele de pajişti naturale se vor executa lu ducţie şi cu finalitate precisă în transpunerea în viaţă a po deseăr<
ajungă la 2 200 litri, în care scop vor fi luate măsuri de îm crări de defrişări pe 6 000 ha, combaterea eroziunii pe 1000 liticii partidului, a hotărîrilor de partid şi de stat, a planu La n
bunătăţirea tehnologiilor de exploatare a vacilor de lapte din ha, lucrări de desecări pe 310 hectare. Pentru creşterea pro lui de dezvoltare eeonomico-socială a judeţului nostru. neral
complexe, ferme specializate şi unităţi deţinătoare de vaci ducţiei acestora se vor fertiliza cu îngrăşăminte naturale şi ® Comitetele şi birourile executive ale consiliilor popu riabil,
cu lapte, concomitent cu stabilirea unor măsuri organizatori ehlmice cel puţin 47 000 hectare, iar amendamente calcaroasc lare municipale, orăşeneşti şi comunale vor exercita cu mai ploaie,
ce de urmărire zilnică a programului de grajd şi de muls. vor fi aplicate pe 320 hectare. multă eficienţă atribuţiile ce !e revin din Legea. nr. 4/1970 şi cări el
O In paralel, în toate fermele unităţilor agricole se vor O atenţie deosebită se va acorda îngrijirii şi exploa Legea nr. 6/1974 privind realizarea sarcinilor din agricultură, rafale
organiza tabere de vară pe păşunile de cea mai bună calitate, tării chibzuite a suprafeţelor de păşuni pe care se vor efec cărora trebuie să le acorde prioritate în activitatea zilnică ce teorolr
Proncr
unde se vor amenaja adăposturi pentru animale şi oameni, tua prin grija unităţilor deţinătoare şi a consiliilor populare o desfăşoară.