Page 39 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM UI,Ut 1

a itat(,riî
¡ "p * t ° p
Sprijinind permanent pe cei rămaşi în urmă Pin ex ,erie or ,niii, iil r de artiJ in m u a c * 9
t u
iTeuv
pentru a-şi realiza şi depăşi sarcinile le pian Ajutor preţios în activitatea
1.6.00 Telex
Do cîtva timp mina Vul­ deci pe baza unei cunoaş­ lipsuri, dar care au o pon­ IC,05 Teleşcoală
Muzică u*
17.25
can a în&eput să meargă teri temeinice a stărilor de dere mare în producţia sec­ polstieo-edueaîivi şi de producţie 17.50 Tragerea
mai taine. Dar pînă a a- lucruri din sector şi din torului. Este vorba de bri­ 18.00 Mult e du
junge aici, comitetul de fiecare brigadă. Referatele găzile conduse de minerii moaşă lim
bim...
partid, organizaţiile noas­ au căpătat astfel un plus Dumitru Butuşan, Iuliu Pentru transpunerea in cumentele de partid şi pentru ridicarea indicelui 18.25 P.C.R. ■*-
tre de taază au trebuit să de argumentare, de spirit Roman Lupaş şi Costaehe viaţă a sarcinilor trasate c u v i n t ă r i l e tovarăşu­ de calitate. In atenţia altor luţionar, j
ducă o bătălie tenace, pe analitic, critic, şi autocritic, Zaharia. Printr-o muncă de Congresul al Xll-lea al lui Nicolae Ceau.şescu. De a g i t a t o r i , cum sînt toare. A f
multe planuri, pentru li­ mergînd la cauze şi la răs­ zilnică cu oamenii, prin- partidului, a obiectivelor instruirea propriu-zisă a Elena Bogdan, Ghita Og- 18.50 1001 de se
10.00 Telejurnal
chidarea rămînerii în ur­ punderea oamenilor in fie­ tr-un sprijin mai elicient desprinse clin documente­ agitatorilor se ocupă fie­ ner, Gavril Dorin şi Ioan 19.25 Actualitate
mă. care situaţie. in aprovizionare şi folosi­ le plenarelor C.C. al P.C.R. care birou al organizaţiei Nistor — de la geologi, a- 19.45 Reportaj
Dintr-o seamă de anali­ Consultînd marea majo­ rea utilajelor, brigăzile se din octombrie şi decembrie de bază. Aceasta oferă po­ provizionare-transport, ate­ 20,30 Ţara-n cîr
20.50 Fotbal :
ze, pe care le-am ,făcut, ritate a comuniştilor, a- ridică treptat şi sigur. 1980, comitetul de partid sibilitatea unei pregătiri lierul mecanic Deva, Teo- România J
împreună cu consiliul oa­ ceste colective mai reali­ Paralel, utilizăm şi alte al I.P.E.G, a luat o serie temeinice, concrete şi la fil Gaşpar, de la secţia riile Cai
menilor muncii şi organi­ zează încă două lucruri forme şi modalităţi in de măsuri concrete. în a- timpul potrivit. în acest fel Muncel-Est, Petru Tril, de mondial. ’
directă de
zaţiile de masă, am înţe­ bune : pe de o parte anun­ sprijinul sectoarelor şi cest context a ajutat birou­ agitatorii iau contact di­ la secţia Muncel-Vest au ta. ftepriz
les că principala direcţie ţă încă o dată pe fiecare brigăzilor : analize zilnice rile tuturor celor 7 orga­ rect cu sarcinile de la fie­ stat şi stau probleme pri­ 21.45 Telejurnal
în care trebuie să acţio­ comunist ziua şi ora cînd asupra mersului fiecărei nizaţii de partid din sub­ care loc de muncă, cunosc vind întreţinerea şi folo­ 22.00 Fotbal :
năm este sprijinirea mai are loc adunarea, precum brigăzi, analize decadale ordine să pună în centrul angajamentele asumate în sirea utilajelor, a fondu­ România
Tl-a
directă şi mai efectivă a şi ce se analizează, ajutîn- întrecerea socialistă, acţio­ lui de timp etc. Convorbi­
sectoarelor şi brigăzilor ră­ du-i să se pregătească, iar nează pentru îmbunătăţi­ rile organizate de alţi agi­
mase în urmă pentru a-şi pe de altă parte obţin, rea muncii şi reducerea tatori au vizat probleme iRADK
ridica realizările la nive­ încă din această fază, pro­ VIAŢA. DE PARTID costurilor de producţie. privind folosirea intensivă
lul planului şi peste plan. puneri, sugestii, opţiuni ce De menţionat că instrui­ a capacităţilor de produc­
Revirimentul ce s-a pro­ pot sta la temeiul măsuri­ cu şefii de brigăzi pe sec­ activităţii lor ridicarea ni­ rile sînt concepute astfel ţie, întărirea disciplinei
BUCUREŞTI
dus ulterior, după o pe­ lor pe care biroul le pro­ toare, la care participă velului muncii politice de incit să permită însuşirea tehnologice, perfecţionarea dioprogramul •
rioadă de încleştare cu pune adunării generale membrii comitetului de masă. Pe această linie s-a experienţei înaintate. în pregătirii profesionale — Radiojurnal; 8
greutăţile şi lipsurile, ă pentru a fi adoptate. partid, ai consiliului oa­ înscris acţiunea de organi­ adunările generale, agita­ sarcini majore desprinse presei; 8.10 »
confirmat că ne-am orien­ O asemenea adunare, bi­ menilor muncii şi ai birou­ zare a colectivelor de agi­ torii prezintă informări a- din documentele de partid. lodiilor ; 9,00
ştiri; 9,05 Răsp
tat şi am acţionat bine. ne pregătită de biroul or­ rilor organizaţiilor de ba­ tatori în care au fost a- supra modului în care Toate acestea, apreciem tătorilor; I0,0fl
în’tîi de toate, comitetul ganizaţiei de bază din sec­ ză, cadrele tehnico-ingine- traşi cei mai bine pregătiţi muncesc la locurile unde noi, au condus la mobili­ ştiri; 10,05 In
de partid a luat asemenea torul I s-a soldat cu mă­ reşti eu răspunderi pe a- comunişti, cu o bogată ex­ au fost repartizaţi, cum zarea întregului colectiv muzică popula
ţările socialist
măsuri incit să asigure o suri care au dus la înlă­ ceastă linie, repartizarea perienţă, oameni stimaţi şi acţionează pentru promo­ în obţinerea unor rezulta­ ietin de ştiri;
implicare mai directă a bi­ turarea cîtorva neajunsuri echilibrată a forţelor de apreciaţi în colectivul în varea spiritului de iniţia­ te de prestigiu. Anul tre­ fonul pionieri
rourilor organizaţiilor de esenţiale în aproviziona­ partid pe sectoare, brigăzi care lucrează. tivă. Iată cîteva exemple cut, bunăoară, întreprinde­ van premieră
12.00 Buletin c
bază din sectoarele răma­ rea locurilor de muncă, şi schimburi, schimburi do Ne-am orientat ca în fie­ care ni se par concludente. rea şi-a realizat planul la Din , »omoara
se în urmă în soluţionarea folosirea timpului de lucru experienţă între secretarii care formaţie de lucru să Tovarăşul Simion PaveJ, lucrări normate In propor­ nost: 12,20 '
problemelor care determi­ în abataje şi răspunderea organizaţiilor de bază din acţioneze un astfel de ac­ agitator din organizaţia de ţie de 104,6 la sută, la fo­ ţine, .6,40 cin
cea Ncagu; I
nau această stare. maiştrilor şi artificierilor sectoarele care merg bine tivist obştesc. Am avut, de bază aprovizionare-trans- raj cu sondeze 306 la sută, la 3; 15,00 C
Cum am procedat, prac­ faţă de evoluţia brigăzi­ cu cei din sectoarele mai asemenea, în vedere com­ port, pornind de la adevă­ iar la galerii miniere 347,2 ţi lor; 16,00
tic ? lor de care răspund. Ca slabe, deocamdată, şi altele. plexitatea problemelor, cli­ rul confirmat de viaţă, că la sută, inregistrîndu-se e- 16,15 AnsambI
reşti; 16,25 Co
Am acordat o atenţie urmare, tocmai în acest Aşa am ajuns ca de la matul de muncă existent, muncind mai bine trăim conomii la cheltuielile to­ c.onomice; 16,-'
mai mare adunărilor ge­ sector, s-a şi produs ceea un singur sector care îşi importanţa sarcinilor de mai bine, desfăşoară cu tale reprezentînd 4,6 mili­ ţe ale mu?
nerale ale fiecărei organi­ ce aşteptam cu toţii — îndeplinea planul, în pre­ producţie. în funcţie de a- perseverenţă o susţinută oane lei. De asemenea, pe româneşti; 16,:
zaţii, aceasta însemnînd o ieşirea din impas. Aceas­ zent 4 sectoare să se situe­ cestea, în fiecare colectiv muncă politică cu cei care primele 4 luni din acest dicului; 17,00
ştiri; 17,05 Of
pregătire temeinică a ma­ ta ne-a întărit convingerea au fost selecţionaţi 6—12 manifestă delăsare în înde­ an, planul la foraj cu son­ 17,30 Hora mu
terialelor şi a oamenilor. că mergem pe un drum ze la acest nivel. De ase­ agitatori. Pentru ca să ac­ plinirea sarcinilor sau ca­ deze a fost realizat în pro­ 17,45 Sub llani
Aici au fost vizaţi nemij­ bun. menea, de la 20 de brigăzi ţioneze cu eficienţă, în cu­ re săvîr.şesc acte de indis­ porţie de 100,5 la sută, la — cîntece y
18.00 Orele sei
locit si membrii comitetu­ Asemănător s-au petre­ care şi-au făcut planul în noştinţă de cauză, să folo­ ciplină. Pilduitoare sînt şi galerii miniere 105 la su­ ra şi spiritu
lui de partid şi cei ai bi­ cut lucrurile şi în sectoa­ decembrie 1980, astăzi nu­ sească argumente convin­ convorbirile pe care lc-a tă, iar la încărcarea meca­ Concertul raţ
roului executiv al consi­ rele V, VII şi II, care a- mărul acestora se apropie gătoare in activitatea pe avut agitatorul Mihai Cu- nică 104,1 ia sută, realizîn- Fotbal : Ungă
nia. Prelimini
liului oamenilor muncii cum îşi depăşesc sarcinile de 40. Acesta este un bun care o desfăşoară, ei sînt nea, agitator al organiza­ du-se în acelaşi timp eco­ natului monc
repartizaţi cu răspunderi de plan. în interiorul fie­ cîştigat, pe care avem da­ instruiţi periodic la nivel ţiei de bază de la secţia nomii la cheltuielile totale siune directă
în fiecare organizaţie şi, cărui sector organizaţiile toria să-l dezvoltăm, pen­ de comitet de partid şi cu Veţel a I.P.E.G., pe tema in valoare de 746 000 lei. pesta. Comen
Soare; 23,30—
respectiv, sector. Birouri­ de bază au determinat mu­ tru că mai avem sectoare prilejul adunărilor genera­ calităţii. Puşi faţă în faţă muzical nocti
le organizaţiilor de bază taţii îmbucurătoare, fieca­ si brigăzi care nu se ridi­ le aie organizaţiilor de cu calitatea muncii execu­ MIRCEA BARUŢIA
au fost ajutate direct să-şi re avind specificul său. De că la nivelul sarcinilor de bază, prilej cu care pot să tate de ei, muncitorii şi-au secretar adjunct
alcătuiască pentru fiecare pildă, în sectorul II, în­ plan. înţeleagă mai bine sensul dat seama de eforturile pe al comitetului de partid
adunare cîte un colectiv suşi secretarul organizaţiei ideilor desprinse din do­ care trebuie să le depună al I.P.E.G. Deva CINE!
care să lucreze sistematic de bază, tovarăşul Liviu CRIŞAN ARPAD
în studierea realităţii con­ Popa, şi-a luat răspunde­ secretarul comitetului
Sc verifică etanşeitatea conductelor de aspirarc a pră­
crete, în consultarea tutu­ rea să ajute 3 dintre bri­ de partid fuiţii fin de cuarţ, din cadrul secţiei de măcinare a Prepa­ ACŢIUNI PENTRU DEVA : F
(Patria) ; Fii
ror comuniştilor şi apoi în găzile care treceau prin a! întreprinderii miniere ratei de cuarţ Uricani. foto: TAXASE PI'RŢA Vom trai şi
redactarea materialului — cele mai mari greutăţi şi Vulcan SCURGEREA APELOR (Arti.); I-JUiN
DE PE SEMĂNĂTURI orificiul din -
riile [-li (FI;
Cum gospodărim, în toate localităţile afec­ munţilor (
S.O.S. Titanu
tate de cea de-a doua ie­ cova nu cr
(Constructori:
şire din matcă a apelor ŞANŢ : Şa
cum folosim Mureşului se acţionează Detaşamentul
pentru eliminarea băltiri­ (7 Noienibr
(Republica);
lor. Alexandru Olaru, vi­ ve story pe i
păşunile şi fîneţefe cepreşedintele biroului e- Fericirea
xecutiv al Consiliului veche (Munc
popular din Brănişca. ne CAN : A Cli
(Luceafărul) :
(Urmare din pag. 1) Aş vrea să mă refer şi spunea : trandafiri
la modul cum se face pă- LON1CA : Co
— Răspunzând apelului
teren, curăţarea nu s-a şunatul, mai binc-zis cum consiliului popular, zilnic dra (Mineru
făcut cum trebuie. Ce s-a s-a făcut şi cum nu tre­ 40—45 de cooperatori par­ Siberiada —
(Muncitoresc
întreprins de fapt, prac­ buie sa se procedeze în a- Secretul nislţ
tic, pe păşuni şi fineţe ? cest an. De obicei, ies cu ticipă la curăţarea şi a- toresc); URI
S-au împrăştiat muşuroa­ vitele la păşune doar cloi- dîncirea canalelor existen­ tul (7 Noiei
Morţii fac u
iele, s-au tăiat spinii şi cam trei îngrijitori, care plim­ te în apropierea staţiei hi­ roşie); GUR
atît. Nu s-a defrişat arbo­ bă animalele prin toată drologice, la săparea de marea primă
retul şi tufărişul care îna­ păşunea. La Bretea Mure- noi şanţuri. OR A ŞTIE: c
tria); Casta
intează mereu. La UroL, sană întreprinderea noas­ La fel, cooperatorii din ra); GEOAC
păşunea este plină de mă­ Ilia, Săcărîmb şi Brîznic raţi în înalt
răcini si tufăriş, dar nu se tră a executat în anii tre­ acţionează în tarlaua "si­ sa de culţi
Detaşament
curăţă. Am solicitat primă­ cuţi tarlalizarea păşunii. tuată între podul peste Mu­ cială (Pop
Acum nu mai există nici reş şi satul Săcărîmb la să­ Toate fetele
riei din Simeria să facem Un frate fc
noi treaba respectivă, dar gard, nici-stîlpi, animalele parea de şanţuri şi canale. de culturi
calcă peste tot. La Peşti- • <anc*j n ww: r vai» x «casar e xasae r khsbh B vwx o B nunxr X tsvw s txuea t nww x y •> mtatar r «ww 0 «m« #- mc* ir ¿ xx.wxr e o uow
lucrurile s-au tărăgănat încă o da
(Mureşul);
foarte mult. Un alt aspect şu Mare, iarba din jurul dimineaţă (
este acela că păşunile ce taberei de vară era roasă Oamenii harnici îşi fac localitatea mereu mai frumoasă
pînă la pămint, în vreme
au fost îmbunătăţite nu se
păstrează în conformitate ce pe marginea păşunii era Profilînd de vremea fru­ o suprafaţă de 2 000 mp şi Printre cei mai harnici au Acţiunile organizate în ¿1- îfm
cu obligaţiile ce le au be­ hrană din belşug. îngriji­ moasă de la începutul aces­ s-au realizat diferite ame­ fost şi de astă dată deputa­ ceastă primăvară au fost £$ta
neficiarii lucrărilor noas­ torii învîrteau vitele în ju­ tei primăveri, edilii Certe- najări la terenurile do joa­ ţii Ioan Podeau, Măria Popa multe, iar participarea ce­ Timpul i
tre. rul taberei, aici fiind mai jului s-au preocupat din că pentru copii şi Ia . cele şi Cornel Ştef. De notat şi tăţenilor a fost întotdeauna ziua <lc 1:1
timp de gospodărirea' co­
— De pildă ? uşor de păzit. Unitatea din munei, de primenirea între­ sportive. contribuţia lui Anghel Fi- numeroasă. Un important mea va fi
stabilă, eu
sprijin au dat şi conduce­
— Am executat lucrări Nandru a procedat tot cam în satele comunei au fost limon, care a coordonat în­ rea exploatării miniere şi noros. Voi-
în anii trecuţi la coopera­ la fel. Am solicitat să ce­ gului ei aspect. La nivelul realizóle prin acţiunile gos­ treaga activitate de cură­ cadrele didactice do la şcoa­ cale, care
racter de ;
comunei s-a propus realiza­
tivele agricole din Ruşi, deze o parte din păşunea rea în acest an prin mun­ podăreşti întreprinse în a- ţare a păşunii, fn activita­ la din satul centru de co­ sufla slab
Vilcele şi Valea Sîngeor- sa — căci are prea multă că patriotică a unor lucrări mună. Intensificai'
giului. Ei bine, păşunile şi —- unei cooperative înve­ Gospodărire © înfrumuseţare Cetăţenii harnici ai Cer- nat, pînă 1
sectorul su
fîneţele respective s-au de­ cinate. N-a fost de acord, în valoare de trei milioane tejului, caro lucrează acum vest. Temi
lei, din care, s-a realizat un
gradat din nou, deoarece ca pînă la urmă o supra­ milion numai în primul tri­ O Răspundere cetăţeneasca Ia definitivarea bazei spor­ va oscila îi
de, iar con
au fost păscute, nu s-au cu­ faţa întinsă de păşune să mestru. Printre altele, s-au tive din centrul comunei, şi 11 grad<
răţat. Ba sînt' unele con­ rămînă nefolosită şi să i executat reparaţii şi între­ mai au de reparat cîteva Timpul
duceri de C.A.P. care ju­ ţineri de drumuri pe 30 km, ceastă perioadă reparaţii şi tea do organizare a acţiuni­ poduri deteriorate de ape 14 şi ÎS m
în general
se dea foc. Există şi alte alinieri de garduri, cana­ în Vărmaga, de consolidat
decă cam aşa: dacă am în valoare de 210 000 lei, lor şi mobilizare a cetăţe­ maluri şi de construit un zid rul scbiml
plătit taxa pentru păşunat, asemenea aspecte de care s-au amenajat spaţii şi zone lizări şi desfundări de şan­ nilor la muncă patriotică de sprijin în Nojag. Le vor averse de
prima par
de ce să mai curăţăm pă­ trebuie să se ţină seama verzi pe o suprafaţă de ţuri, zugrăveli de faţade, s-au evidenţiat Gheorghe face toate acestea din do­ apoi se va
şunea sau fîneaţa ? în perioada care urmează. 2 000 mp şi s-au întreţinut amenajări de staţii de au­ Ormindean (Nojag), Adam rinţa de a-şi vedea comu­ La numi
— Aveţi un caz concret ? Trebuie neapărat să se în­ parcuri şi zone verzi pe 3 000 tobuz şi altele. La Vărmaga Lugojan şi Traian Bedea na tot mai frumoasă şi mai neral inst
mai mult
— Cooperativa agricolă treprindă măsurile ce se mp. Totodată, s-au plan­ s-a lucrat la acoperirea că­ (Topiiţa Mureşului), Florian bine gospodărită, în rîn- averse de
din Cristur. Chiar tovarăşi mai pot încă lua pentru a tat 8 000 de pomi şi diferiţi minului cultural, care se află Duch (Săcărîmb), Vichonte dul localităţilor fruntaşe ale prezenta
la 100 km,
din conducerea unităţii s-au asigura o bună hrănire a arbori şi 200 m gard viu, în etapa de finisare, la cu­ Mealha (Certcju de Sus), judeţului. (Meteorolo
manifestat în felul de mai animalelor, creşterea pro­ Au fost, de asemenea, fă­ răţarea Văii Vărmagei şl a Gheorghe Mogoş şi Dorina Liana Ţnţ
BUS. ducţiei acestora. cute taluzări de maluri pe păşunii din raza satului. Pleter (Hondol). DOINA COJOCARU