Page 42 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 42
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
SUB ZIUA SOCIALISMULUI
1
cSVaX-SóBer* junnui. HuvEoomt Urmaşii brigadieri!» de acum trei decenii
STOiUSMlL strucţii siderurgice Hune tier din vechiul centru, a rile ţării. Oameni carc au
întreprinderea de con
mai păstrai puţine amintiri venit au muncit ca briga
şi au rămas. înăiţînd o-
decenii, care, pentru aces
3t de ani în urmă din
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. doara a iosl îniiinţată cu de acum trei decenii. Trei dieri, au îndrăgit locurile
te locuri şi oamenii lor,
bieclive, s-au înălţat pe
trei unităţi mai mici.
Dinlr-o monografie a a- depăşesc în împliniri vea ei înşişi, au înţeles rostu
ŞI AL CON Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N celor ani aflăm că la 1 curile ce le-au precedat! rile lor de constructori, ur-
iulie 1950. Hunedoara era Ce înseamnă Hunedoara cînd în rîndul celor mai
un tirg cu circa 4 000 de de astăzi ? înseamnă, în de frunte ziditori ai mun
locuitori. Tot aici, In ve primul rînd, combinatul si cii şi vieţii — in rîndul
Anul XXXIII, nr. 7313 JOI, 14 MAI 1981 4 pagini — 30 bani
cinătatea Castelului CorvI- derurgic — gigant ai me comuniştilor. Politica parti
neştilor se allau Uzinele talurgiei româneşti — eon- dului nostru dc edificare
de fier, ridicate pe aceste struit şi reconstruit în în a noii societăţi ei au ma
meleaguri datorită bogăţiei tregime de colectivul har terializat-o cu fapte palpa
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ia adunarea festivă lor in minereu de fler. nicilor constructori de la bile, care au dat chip nou
Tlrgul de atunci păstra I.C.S.II. Furnale de mare Hunedoarei metalurgice.
consacrată aniversării partidului a subliniat cu claritate şi justeţe amintirea unor epoci apu capacitate, baterii de cocs, Oamenii I.C.S.II. sînt şi
se. Oamenii acelor începu oţeîării Siemens Martin şi ziditorii blocurilor de lo
turi socialiste îşi mai a- electrice, laminoare blu- cuinţe, ai edificiilor so-
Dezvoltarea economico-socială fără minlesc de căsuţele îngră ming, de sîrmă, dc proliic clal-cultmaie din oraş:
mădite pe malurile Cernei,
mici, de benzi, centrale e-
şcoli, grădiniţe, cluburi,
de-a lungul unei singure- lec.lrice ele. au fost con casa dc cultură, complexa
străzi pavate, pe „impre struite şi puse în funcţiune comerciale, săli de sport,
precedent a patriei noastre sionanta“ distanţă de... de acest colectiv de con spitalul cu 700 de paturi,
500 m. structori; lonnut din oa
Municipiul Hunedoura de meni veniţi — Ia chema VIORICA ROMAN
„astăzi" în afara vestigiilor rea Partidului Comunist
„în conformitate cu Programul partidului, elaborat de Congre- istorice şi a micului cur- Român — din toate colţu (Continuare in pag, zg. a 3-a) $
I sul al Xl-lea, am trecut la etapa de făurire a societăţii socialiste
; multilateral dezvoltate, care a marcat un puternic avînt al întregii
! dezvoltări economico-sociale, ridicarea gradului de civilizaţie şi a
bunăstării generale a poporului".
NICOLAE CEAUŞESCU
Lei jubileul aniversării a 60 îndeplinire înalta misiune ce 11 iunie 1948, s-a tre
da ani de la crearea Parti şi-a asumat-o, aceea de a cui la extinderea şi moderni
dului Comunist Român, în conduce poporul pe drumul zarea fabricilor şl uzinelor
tregul nostiu popor a făcut construcţiei socialiste, al edi vechi, a început construiiea
retrospectiva drumului par ficării noii orînduiri sociale altora, de mare capacitate şi
curs in cela şase decenii, cu în patria noastră. Partidul randament, care au sporit an
accent pa jumătatea a doua nostru, într-o unitate de ne de an forţa economică a
a perioadei — caracterizată clintit cu întregul popor, a ţării. Ajungind mai aproa
de marile bătălii şi izbînzi condus cu strălucire destine pe in timp, să notăm că şi
ale construcţiei socialiste in le naţiunii, împlinind visele pentru judeţul nostru cea
România - şi cu deosebire de dreptate socială şi liber mai densă perioadă de dez
pe ultimii 16 ani — etapă le tate naţională ale poporului, voltare economică şi socială
gată fundamenta! de numele asigurînd ţării noastre ritmuri o constituie perioada de
şi personalitatea secretarului tot mai accelerate de pro după cel de-al IX-lea Con
general al partidului, tova gres şi bunăstare, „in 30 de gres al partidului - pe
răşul Nicolae Ceauşescu, ca ani de construcţie socialistă, drept cuvint numită „Epoca
re a imprimat un suflu nou, România a parcurs un drum Ceauşescu“ —, ani în care
creator, un dinamism fără lung, mai multe etape istori Hunedoara a devenit unul I.P.L. Deva, secţia mobilă Asigurarea ritmică a bazei
precedent in toate domeniile ce, de la o ţară cu o econo dintre judeţele cu cea mai Haţeg:. Eriiîpa de tîmplari
de activitate. Partidul, po mie slab dezvoltată, denumi mare pondere în economia montatori, condusă de Cor tehnicc-materiale - condiţie
porul, întreaga naţiune au tă eminamente agricolă, la o naţională. Dacă ar fi să con nel Nciconi, execută mobi
făcut la această glorioasă a- ţară industrlal-agrară, în pli semnăm cîteva dintre prin lă pentru export de foarte
nivsrsare — aşa cum obiş nă înflorire" — remarca în cipalele obiective importan bună calitate. Măritoare a realizării producţiei
nuim la sărbătorile noastre expunerea sa tovarăşul te construite şi intrate în cir
dragi - bilanţul împlinirilor Nicolae Ceauşescu. După cuitul productiv in aceşti ani, Foto: VIftGIL ONOIU
in cei 60 de ani, al modului naţionalizarea principalelor Convorbire cu inginerul IOAN DEAC,
în care partidul şl-a dus la iViijloace de producţie din (Continuare îr. pag. a 2-a) directorul B.J.A.T.M. Deva
— De asigurarea 'ritmi norate pentru că benefi
La ordinea zilei în agrlcyltyrâ cii, în structura sortimen ciarii nu şi-au îndeplinit
tală planificată, a bazei normele obligatorii de va
A tehnico-materiale depinde lorificare a materialelor
insămînţarea şi plantarea legumelor în mod hotărîtor realiza scule, (anvelope, unelte,
vechi
rea sarcinilor de plan în
etc.).
acumulatori
unităţile industriale, în în Cîteva exemple : I.C.S. Hu
Acum, între cel o mai tarea legumelor la nivel ca Mureşului, cît şi celor treaga activitate economi nedoara, I.J.T.L. Deva,
importante acţiuni ia ordi de consiliu, aşa cum ne-a clin lunca Streiului, prin că. De aceea, v-am ruga, I.M. Hunedoara, CjS. Hu
nea zilei în agricultură se fost înfăţişată de Pamfîl calamitarea unor culturi. tovarăşe inginer Ioan De'ac nedoara, I.C.M.M, Petro
află la ioc de frunte însă- Fugaciu, inginerul şef al La Băcia, de pildă, se să ne spuneţi cum acţio şani, I.F.E.T. Deva şi alte
mînţarea şi plantarea le C.U.A.S.C. Simeria, se află aflau la recoltarea cepei nează colectivul pe care-1 le.
gumelor pe toate suprafe în grafic. A fost realizat zeci de .cooperatori împreu conduceţi în această direc — La unele grupe de
ţele conform programelor' integral planul la rădăci- nă cu şefa fermei Lucia O- ţie ? materiale n-au existat pro
şi graficelor stabilite. Cum noase (190 ha), la varză laru şi Constantin Timar, — In centrul atenţiei bleme pe linie de aprovi
se acţionează pentru reali timpurie (9 ha), gulioare vicepreşedinte al consiliu noastre stă în permanen zionare, la altele însă...
zarea acestor sarcini în u- (6 ha), sfeclă roşie ( 5 ha), lui popular. Mai de dimi ţă realizarea exemplară a — ...sînt probleme. Cea
nităţile Consiliului unic a- varză de vară (30 ha). La neaţă trecuse pe aici şi contractelor pe care le mai acută este la carbid.
groindustrial Simeria ? tomate, din 37 ha s-au rea primarul comunei, Traian avem cu beneficiarii din Deşi am primit asigurări
încetarea ploilor şi ame lizat 30, la fasolea păstăi, Cristoi. Şefa fermei ne re judeţ. Lună de lună, volu din partea organelor su
liorarea vremii au permis care se seamănă eşalonat, lata că lucrează zilnic la mul desfacerii produselor perioare că restanţa din
ca încă din prima zi a a- din 75 s-au însămânţat 25 recoltat ceapă între 50—60 este asigurat ritmic, con primul trimestru se va re
cestei săptămîni să se trea ha, iar la castraveţi din 95 de cooperatori, din rîndul form termenelor prevăzute cupera, iată au trecut pa
că cu toate forţele la mun ha sînt semănate 57 ha. cărora se evidenţiază So- în contracte. Pînă în pre tru luni şi minusul nu a
ca în cîmp, la semănat şi Ancheta întreprinsă prin fica Szabo, Maria Gorea, zent am asigurat o desfa scăzut, ci s-a majorat.
plantat legume, la execu mai multe unităţi a pus în Maria Ciuci, Maria Noia, cere către unităţile din ju Procurăm greu, de aseme
tarea lucrărilor de întreţi evidenţă faptul că activita din brigada Băcia, Aurelia deţ în valoare de peste 475 nea, ţevile zincate de doi
nere, la evacuarea apelor tea în cîmp este bine or Deliţoi, Petru Pîrva, Con milioane lei, depăşindu-ne ţoii, profilele formate la
de pe terenurile ce au fost ganizată şi se desfăşoară stantin Gruicscu şi alţii din prevederile contractuale rece, armăturile din oţel
l.U.l.U.M.I*., secţia (Ş.S.U. cu rezultate bune, deşi pentru această perioadă. utilizate la lucrările dc
Vulcan. Frezorul Tudor afectate din nou de inun De asemenea, la preluarea termoficare a Văii Jiului,
Muniţii dă lucrări numai daţii şi la refacerea în cel ploile şi inundaţiile au N. BADIU
de buna calitate. mai scurt timp a culturi px’ovocat greutăţi atît coo şi valorificarea stocurilor a municipiului Deva. la
lor. Insămînţarea şi plan perativelor situate în lun (Continuare în pag. o 2-a) disponibile unităţilor ne-am I.V. Călan. Probleme avem
depăşit sarcinile cu 2,8 mi şi cu tabla zincată, cu a-
lioane lei, respectiv, cu 2,3 numite materiale hidro-
I
clin cele !) hidrocentrale (cu indicatorii urmăriţi în cadrul bune pregătiri asigurată de milioane lei. Ne-am stră izolatoare (carton asfaltat,
puteri între II—IG MW) ce se întrecerii socialiste desfăşu prof. Aurelia Marcu şi asis duit şi ne străduim ca, în pînză bitumată), cu pietre
vor construi pe Kîu Mare. în rate între unităţile comercia tenta Maria Rusu, echipajul limita posibilităţilor, să sa le de polizor şi discurile
aval de Clopotiva. g VER le din judeţ, in primele pa Liceului agroindustrial din
NISAJ. La Casa de cultură tru luni care au trecut din comuna Geoagiu a ocupat tisfacem cerinţele de ma abrazive, cu obiectele sani
din Brad a avut loc verni acest an. MASA ROTUN terii prime şi materiale tare pentru construcţii etc.
| » AU ÎNCEPUT LUCRARI- primul loc în etapa de zonă «i pentru întreprinderile ca Totuşi ne-am descurcat.
s LE LA NOUA HIDKOCEN- sajul expoziţiei filatelice in DA. La Clulnil cultural stu a concursului „Sanitarii pri
j T KALA. în cadrul Amcna- titulată „Sub arcuri de lu denţesc din Petroşani a avut cepuţi“, care a avut Ioc la I re se aprovizionează prin Rău este faptul că în cîte
I jării hidroenergetice Ilîu mini“, organizată de cercul loc o masă rotundă cu tema orăştle, rezervată liceelor, b B.J.A.T.M. Deva. va întreprinderi există
filnteli.ştilor din oraşul Brad.
„Speologia, artă şi pasiune
' v Mare-Retezat, s-a înfiinţat ciştlgînd dreptul de partici — Care este situaţia rea mari cantităţi de metal i-
53 PIC LOCURI FRUNTAŞE. în slujba frumuseţilor pa
| un nou şantier — nr. IV —, I.C.S.M.I. Petroşani, I.C.S. triei". La dezbateri, organi pare Ia etapa judeţeană. (Ion 1 lizării contractelor ? mobilizat (profile, tablă,
*
„ care şi-a început activitatea Mixt Călan, I.C.S.M.I. Deva zate de membrii „Cercului Vlad, corespondent). — Dintr-un număr de ţevi), între care I.U.M. Pe
{ prin atacarea primelor lu- şi I.C.S. Mixt Brad, aparţi de speologie Emil Racoviţă", I 307 contracte pe primul tri troşani ocupă primul loc,
1 crări (excavaţii) la viitorul nătoare Direcţiei comerciale au participat studenţi şl ca * mestru a.c. am onorat in cu 1 593 tone.
U lac de acumulare de la Os- judeţene, sint întreprinderile dre didactice din institutul tegral 239 şi parţial 68.
| trovul Mic. Hidrocentrala de care au realizat cele mai petroşenean. a „SANITARII I »• Dintre ultimele, 46 sînt cu LIViU BRAICA
s la Ostrovul Mic este prima mari punctaje la fiecare din PRICEPUŢI“. Urmare a unei
! restanţe la furnizori, iar 22
de contracte n-au fost o- (Continuare în pag. o 2-a)
