Page 43 - Drumul_socialismului_1981_05

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMUI..U

EitlnsJerea şi generalizarea Dezvoltarea economico-socială fără i Velei

iniţiativelor muneitoresti valoroase precedent a patriei noastre

9 (Urmare din pag. 1} ţinut în toţi anii construc­ 1 028 lei în 1965 şi la 2 238
ţiei socialiste oamenii muncii lei in 1980.
Schimb de experienţa Sa Hunedoara am putea începe cu minele hunedoreni care, acţionînd Cu conştiinţa că istoricele
Paroşeni şi Bârbăteni, conti- intr-o deplină unitate de realizări obţinute de poporul
nuînd cu termocentrala Min­ gînduri şi sentimente, urmea­ nostru sînt indisolubil legale
Preluarea şi aplicarea rii organizate de curînd sindicat de la nivelul mu­ tia, două laminoare de sîr-
iermă, consecventă a ex­ la Hunedoara, in coordo­ nicipiilor, oraşelor şi În­ mă, două de semifabricate, ză cu nestrămutată credinţă de activitatea îndelungată şi !7,:îo
perienţei înaintate, a teh­ narea directă a Secţiei de treprinderilor, preşedinţii un furnal de mare capacita­ partidul, transpun neabătut .*• neobosită a partidului, a se­ 18,35
cretarului său general, tova­
nologiilor moderne de lu­ propagandă a Comitetului comisiilor pentru popu­ te, o oţelărie electrică şi o în viaţă linia sa politică, in­ răşul Nicolae Ceauşescu, o-
ternă şi externă, îndemnurile
cru şi a iniţiativelor mun­ judeţean de partid şi a larizarea experienţei îna­ fabrică de oxigen la Hune­ şl orientările tovarăşului mul patriot şi revoluţionarul 19,00
citoreşti valoroase au un Consiliului judeţean ai intate şi organizarea în­ doara, I.M.C. Bîrcea şi I.L. Nicolae Ceauşescu, dobîn­ înflăcărat, a cărui viaţă şi 19,25
rol determinant în întrea­ sindicatelor. trecerii socialiste din ma­ Chişcădaga, Ţesătoria de mă­ desc succese remarcabile în activitate s-au împletit cu 19,40
20,20
ga dezvoltare şi perlecţio- Au participat secretarii rile unităţi industriale, tase Deva, întreprinderile de toate domeniile de activitate,
nare a activităţii produc­ pentru problemele de pro­ specialişti în producţie, in­ tricotaje de la Hunedoara şi în relaţie directă cu rezulta­ viaţa şi activitatea partidului
tive. pagandă ai comitetelor vitaţi. Petroşani, o fabrică de încăl­ tele muncii se afl.ă bunăsta­ — oamenii muncii hunedoreni 21,15
au sărbătorit a 60-a aniver­
Un asemenea imperativ municipale şi orăşeneşti Lucrările conslăluiril au ţăminte ia Hunedoara şl una rea celor ce muncesc, nivelul sare a creării P.C.R. anga-
— extinderea şi generali­ dc partid şi ai comitetelor ¡ost conduse de tovarăşul de confecţii la Vulcan — a- de trai din an in an mai jîndu-se să urmeze şi pe mai
Octaviun Mlreşlean, şelul
zarea iniiţiat'iivelar mun­ de partid din marile uni­ secţiei propagandă a Co­ cestea din urmă construite la ridicat al întregului popor. departe cu fermitate parti­ 22,15
citoreşti valoroase — a tăţi industriale din judeţ, mitetului judeţean de indicaţia expresă a tovară­ Astfel, dacă — faţă de 1950 dul, să-l materializeze nea­
şului Nicolae Ceauşescu, în
constituit tema consiălui- preşedinţii co'mUelelor de partid Hunedoara. scopul asigurării de locuri de — industria a cunoscut în bătut obiectivele, să accele­
19ă5 o creştere de 6,5 ori,
reze mersul României spre
muncă unui mare număr de iar în 1980 de 33 de ori, re­ edificare multilaterală, spre
soţii şi fiice de siderurgişti tribuţia medie netă a cres­ continuu progres şi bună-
I Iniţiativa— larg ecou gă de efectul lor social şi mult iniţiativele muncito­ şi mineri, din Hunedoara şi cut de la 337 lei în 1950, la stare. BUCURE!*»'!
economic, să îndemne la reşti trebuie să vizeze Valea Jiului. dioprogramu
| în conştiinţe... reflecţii si acţiune practi­ creşterea şi îmbunătăţirea Apreciind realizările dobîn- Radiojurnal;
că hotărită — sublinia producţiei materiale, spori­ dite de poporul român în presei; 8,10
Amplul proces de edifi­ loan Cocoş, secretarul co­ rea eficienţei economice. anii construcţiei socialiste, lodiilor; 9
ştiri; 9,05 R
care multilaterală a socie­ mitetului sindicatului de la Acestui deziderat major din 1950 — anul începerii cultălorilor;
tăţii socialiste în patria I.C. Orăstie. Aşa am reu­ îi sînt subordonate toate primului cincinal — şi pină în de ştiri; li
noastră reclamă angajarea şit să impunem iniţiativa iniţiativele care se aplică prezent, cînd am început cel consiliul poj
ti une — au
(plenară a energiilor na­ „Contul colector de econo­ în C.S. Hunedoara — re­ de-a! şaptelea cincinal, to­ eficienţii; 10,
ţiunii la activitate susţinu­ mii“ — lansată în anul marca Mihai Cervenco- varăşul Nicolae Ceauşescu de muzică u
tă, fructuoasă pe frontul 1977 la I.M. Paroşeni —, vici, preşedintele comitetu­ sublinia cu îndreptăţire : rul „Gavri
iy’ 0 Buletin
muncii şi al creaţiei în pe care am generalizat-o lui sindicatului pe com­ „Minunatele înfăptuiri obţi­ (A* te ce pop
muncă, reclamă abnegaţie la toate locurile de muncă binat. în acest an, în nute în construcţia socialis­ van premieră
şi dăruire revoluţionară în din întreprindere, înregis- C. S. Hunedoara sînt a- mului sînt rezultatul muncii 12.00 Buletin
câmpul producţiei, acolo trînd în anul 1980 o eco­ plicate 12 iniţiative, prac­ eroicei noastre clase munci­ Din corni
nostru; 12,2i
unde se dobîndesc toate nomie în valoare de 5,7 tic, fiecare om al muncii toare — clasă conducătoare nieo-ştiinţifi'
bunurile materiale ale so­ milioane lei. participînd la aplicarea a a societăţii, care îşi îndepli­ „Vox Huni:
cietăţii — resorturi sigure, cel puţin o iniţiativă. Ele neşte cu abnegaţie rolul de Ia 1 la 3;
vers 20; 1(>,
necesare dezvoltării şi bu­ ...Dinamizator vizează creşterea indicilor a conduce întreaga naţiune 10,15 Ciute
năstării — afirma Nicolae de scoatere a metalului — pe calea luîninoasă a noii 10,25 Tehnic
•Turca, activist al Consiliu­ a! producţiei cum este cea de la lami­ orînduiri sociale; ele sînt ro­ rea ih ai
1
Moment
lui judeţean al sindicatelor. noare „Să laminăm în fie­ dul muncii ţărănimii, a inte­ Sfatul medi
In acest context de emu­ La I.M. Barza — spunea care schimb, în fiecare zi, lectualităţii, a tuturor oame­ Instantaneu dc muncă din cadrul unităţii de marochină- letin de şti
laţie, stimulat de documen­ Constantin Borşa, preşedin­ cel puţin un lingou peste nilor muncii, fără deosebire ric, aparţinătoare Cooperativei „Straja“ din Lupeni. limbii romă
Foto: TANASE PERŢA
păr şi te ci
tele Congresului al XII-lea tele comitetului sindicatu­ de naţionalitate, al activită­ 18.00 Orele
al partidului, de preţioase­ lui — acţiunile privind sarcinile de plan“ —, de­ ţii neobosite desfăşurate de A teneu. CînU
păşirea producţiei de cocs,
le îndemnuri şi orientări preluarea şi generalizarea oţel, fontă, îmbunătăţirea întregul nostru popor...“. Insăffiîntarea şi plantarea legumelor 20,30 Su cc
uşoare romi
ale secretarului general iniţiativelor muncitoreşti calităţii produselor şi re­ Justeţea acestei afirmaţii letin de şti
al partidului, tovarăşul au vizat probleme majore ducerea consumurilor de se regăseşte şi în realizările cenaclu; 22,
oră: 23,00 B
Nicolae Ceauşescu, iniţia­ ale producţiei, cum sînt materii prime si materia­ deosebite pe care le-au ob- (Urmare din pag. 1) începe plantarea celor 15 le; 23,30—5,0i
tiva în muncă, gîndirea c r e ş t e r e a productivităţii le, combustibili si energie brigada Petreni. Mecaniza­ ha cu ardei. Dc aici s-au zical noclui
livrat la C.L.F. aproape 20
tehnică, inteligenţa crea­ muţicii, îmbunătăţirea cali­ şi sporirea eficienţei eco­ torul Ioan Secheleanu a tone legume-verdoţuri. In
toare joacă un rol deter­ tăţii minereului, reducerea nomice. Eiiciei)^, concretă Âsigurarea ritmică ferma C. A. P. Rapolt, cp""***®®
minant în procesul adînci- cheltuielilor materiale, di­ îfisăminţat primele 10 ha mecanizatorul loan Fili- I d l N l
cu fasole din cele 30 pla­
arii conştiinţei muncitoreşti, minuarea consumurilor de a iniţiativei aplicată la la­ a bazei nificate. La cartofi s-a fă­ mon, împreună cu coope­
al mobilizării maselor la energie şi combustibil, re­ minoare însumează numai cut prima rebilonare pe ratoarele' Marioara lancu, DEVA : I:
activitate econpmico-socia- cuperarea materialelor re- de la începutul anului cu­ tehnico-maierlaîe toate cele 20 ba aflate în Cornelia Mert, Ana Mora- ciul lanţ
rent o producţie de lami­
lă consecventă, fermă, efi­ folosibile, stimularea crea­ nate de aproape 12 tone. lUrmare din pag. 1) cultură. ru, Ileana Hada, Sidonia cui (Patria
cientă. ţiei proprii etc. De mare Desprb iniţiativele şi de­ Acs, Simina June şi briga­ ta); ÎIUNEE
C î v ci i n d r
Aceeaşi activitate inten­
La nivelul Consiliului interes şi cu elect material spre eficienţa lor concretă — La dumneavoastră să am întîlnit la C.A.P. diera Victoria Nuţiu plan­ I-tt (Flacăr
municipal al sindicatelor şi moral ridicat apreciem a vorbit şi inginerul Ilie pregătirea producţiei anu­ Tînipa şi la fermele C.A.P. tau roşii — lucrare care se cic lată
Porţile dim
Petroşani — releva în in­ iniţiativele „Revirul, schim­ Marcu, şeful laminorului lui 1982 a începat de pe a- Rapolt si Simeria, la fer­ va realiza pe toate cele 5 Sub patru
tervenţia sa Ştefan Popa, bul şi atelierul de produc­ de profile mijloc.ii, care a- cum. Ce s-a întreprins în ma I.A.S. La Tînipa, unde ha pînă duminică — cu structorul) ;
preşedintele consiliului — ţie şi educaţie socialistă“ precia că economiile de această direcţie ? planul prevede însămînţa- maşina, iar Marioara Cos- Şantaj (Un
meniul Coi
am căutat să conştientizăm — aplicată de circa 2 800 metal obţinute anual în — Sîntern în faza depu­ rea a 35 ha fasole pentru fcea, Savina Jurj, Ludovica iernbrie); I\
masele de oameni ai mun­ oameni ai muncii si solda­ secţia în care lucrează e- nerii specificaţiilor pentru păstăi şi 10 ha castraveţi. Deac si Savina Oana pre­ vasul Poseic (
LUPENI:
cii de necesitatea şi' efi­ tă, în 1980, cu o eficienţă chivalează cu metalul ne­ diferite materiale. în pre­ Alexandru Floroiu, şeful găteau răsadul pentru plan­ narilor ((
de aproape 5 milioane lei
cienţa practică a unor ini­ —, „Revirul înaltei pro­ cesar pentru aproape 500 zent, spre exemplu, la fi- secţiei de mecanizare, a tare. Mecanizatorul Frart- CAN : Lan»
(Luceafărul)
ţiative muncitoreşti, pen­ ductivităţi şi calităţi“, pre­ autoturisme „Dacia 1300“. tingurile din fontă malea­ cisc Acs rebilona cartofii trandafiri
tru a putea fi preluate şi luată, cu bune rezultate, La rîndul său, preşedin­ bilă, la mandrine şi uni­ însămînţat 15 ha cu fasole timpurii, iar şeful fermei LONEA : 13
aplicate cu succes în cît de la I.M. Hunedoara, „Să tele comitetului sindicatu­ versale de strung. Dacă nu eşalonate în prima etapă. ing. Viorcl Corn ea era pe seriile 1-11
mai multe unităţi, îndeo­ lucrăm o zi pe lună cu lui de la LV. Călan, Vir­ ne zbatem acum pentru a- Alţi mecanizatori se aflau tractor la transport de le­ TRIL A: Sib
I-II (Munci
sebi miniere. In acest scop sigurarea lor, mai tîrziu... la arat şi pregătirea tere­ gume. Această unitate este NOASA • A
exploziv economisit“, „Dia­ gil Săvnlescu, nota în in­ va fi tîrziu. întreprinderile
am organizat o serie de log conducători — oameni tervenţia sa că cele şase nului pentru castraveţi, cu toate lucrările in gra­ toresc); UR
tul (7 Noie
schimburi de experienţă, ai muncii la navetişti aca- iniţiative care se aplică în noastre însă ştiu să ceară cultură care se va insă- fic, inclusiv cu cele de Par şi imf-
mese rotunde, dezbateri, să“ • întreprinderea în care lu­ cînd au nevoie, iar acum minţa pînă la sfirşitul săp- întreţinere. De aici s-au şic); GUR.
pr
simpozioane, Ia minele Lu- Bine orientate spre di­ crează antrenează peste uită să ne răspundă la te­ recoltat şi livrat la C.L.F. marea OR
rul);
peni, Uricani, Paroşeni, namizarea activităţii pro­ 5 000 de oameni ai muncii lexuri. Din 40 de între­ tănuniL Mulţi oameni pentru Hunedoara şi Valea Hanovra
Petrila, la preparaţiile Co- ductive şi obţinerea unor şi au în totalitate temati­ prinderi au depus specifi­ se aflau la muncă şi Jiului 25 000 legături de cu noroc (1
roeşti şi Petrila, la I.U.M. rezultate superioare în că economică, vizînd, în fi­ caţii la produsele aminti­ în ferma I. A. S. Aici, ceapă şi mai mult de 12 GIU-BAI :
Petroşani, în cadrul cărora muncă sînt şi iniţiativele nal, eficienţa activităţii te doar şapte unităţi. Cu sub îndrumarea ing. Io­ tone pătrunjel, salată, spa­ tul cerului
tură); HAT
s-au prezentat şi dezbătut ee se aplică la I.F.E.T. De­ productive. Numai prin toate aceste neajunsuri, nel Votca, şeful fermei, nac, ridichi ş.a. Toate e- microfon (P
criteriile unor iniţiative va (loan Anghel, preşedin­ „Contul colector de econo­ eforturile noastre sînt în­ se plantau tomatele pe ul­ forturile care se depun a- Toate fetele
cum sînt „Brigada înaltei tele comitetului sindicatu­ mii“ se vor realiza în a- dreptate spre asigurarea cum au di-ept scop reali­ Un frate f
de cultură)
productivităţi şi educaţiei lui), la I. M. Hunedoara cest an economii de peste materialelor, echipamente­ timele 3 ha şi se recolta zarea unor producţii bune trandafiri
socialiste“ — aplicată azi (loan Bîrnă, preşedintele două milioane lei. lor, pieselor de schimb ne­ ceapă. La varză de vară, la toate culturile, creşterea MERIA • L.
de 344 de brigăzi şi for­ comitetului sindicatului), la cesare bunului mers al pro­ ceapă, pătrunjel şi celelal­ contribuţiei acestor unităţi şui) ; ILIA (
mineaţă
maţii de lucru, ce însu­ I.M. Uricani (loan Stor, Lansată cu ani în urmă ducţiei, desfăşurării unei te culturi planul este rea­ la buna aprovizionare a LARI : Nu
mează peste 7 700 oameni preşedintele comitetului de colectivul autobazei Ha­ activităţi zi de zi mai efi­ populaţiei judeţului eu le­ lăutari (M\
ai muncii —, „Contul co­ sindicatului), în multe alte ţeg, din cadrul I.TA.. De­ ciente. lizat. După 17 mai se va gume şi zarzavaturi.
7
lector de economii “ — pre­ întreprinderi din judeţ. va, iniţiativa „Să circulăm
luată în 70 de sectoare, Participanţii Ia dezbateri o zi pe lună cu combusti­ Succese profesionale I&RO
secţii şi ateliere, cuprin- ao considerat însă, în spi­ bil economisit“ a fost ge­
sind circa 20 000 oameni ai rit analitic şi autocritic, că neralizată în toate autoba­ Rezultatei
91 uncii — şi „Dirigenţia în urmărirea aplicării ini­ zele de transport auto din Temperatui-a apei calde lată cu apă caldă la etaje­ gument vom cita numai mai 1981
Extr. I :
jumcitorească“ — îmbrăţi­ ţiativelor muncitoreşti va­ judeţ, numai în 1980 sol- menajere lăsa de dorit, iar le superioare ale blocu­ cîteva : economisirea com­ 16, 5.
şată de 577 de maiştri. Un loroase trebuie să acţione­ dîndu-se cu economii de locatax-ii din blocurile ra­ rilor. bustibilului, îmbunătăţirea Extr. a 1
puternic ecou în conştiin­ ze mai dinamic, ferm şi 397,5 tone benzină şi 332,6 cordate la C.T. 14 din car­ După ce, la începutul lu­ presiunii şi temperaturii a- 34, 1.
Fond lot
ţa oamenilor au produs şi responsabil, să consemneze tone motorină — arăta tierul devean Bejan erau, nii martie, s-a făcut a- pei calde, rezultarea ax nor 1 358 722 lei
iniţiativele „Fiecare cadru prompt rezultatele concre­ Gheorghe Popa, preşedin­ pe drept cuvînt, ne­ ceastă modificare în C.T. materiale refolosibile, pre­
tehnico-ingineresc să solu­ te, să insiste pentru pre­ tele comitetului sindicatu­ mulţumiţi. Studiind docu­ 14 pentru blocurile de pe cum şi crearea unor spaţii
ţioneze problemă teh- luarea şi aplicarea celor lui de la I.T.A. Deva. Ini­ mentaţia de specialitate, B-dul Bălcescu, randamen­ în centralele termice în
nico-organizatorică echiva­ mai valoroase, acolo unde ţiativa a fost preluată de consultîndu-se între ei, tul fiind cel scontat, a- vederea transformării lor ^RE
lentă cu retribuţia sa pe există condiţii. C e n t r a l a transporturilor tehnicienii şi meseriaşii din ceeaşi operaţie se execută în puncte termice.
Timpul
un an“. „Utilajul reparat auto şi generalizată pe ţa­ secţia „A.C.T.“ a G.I.G.C.L, în momentul de faţă pen­ Dar pentru a se ajunge 14 mai 198
de formaţia noastră să ră. Deva au oytaţ pentru apli­ tru celelalte blocur; din Ja aceste succese profesio- Sn general
funcţioneze fără între- ...Eficienţă în muncă carea unei soluţii telfnice zonă-, urmind că în viitor nale a fost nevoie şl de temporar r
precipitaţii
ruperi“. „Să circulăm o zi eficiente — suprapunerea ea să fie realizată la toa­ munca echipei de întreţi­ sub formă
pe lună cu combustibil e- Aşa cum ne îndeamnă Consfătuirea, desfăşurată în centrala termică a apa­ te centralele termice din nere condusă de comunis­ ploaie. îzo
conomisit“, „Prietenul nou­ în permanenţă secretarul în profund spirit analitic, ratelor de contracurent — municipiu. tul Anghel Părău, formaţie nala dese:
lui încadrat în muncă“ etc. general a! partidului, to­ autocritic, de responsabili­ care a dus la mărirea ran­ De menţionat că modifi­ în care s-au remarcat su­ Vîntul va
în acţiunea de preluare, varăşul Nicolae Ceauşescu, tate şi angajare, s-a fina­ damentului acestora şi, im­ cările respective nu nece­ dorul Marin Velenciue, in­ la moderat
dic. Temp
extindere şi generalizare a întreaga activitate econo­ lizat cu unele dii-ecţii con­ plicit. la îmbunătăţirea sis­ sită materiale în plus, stalatorii Victor Ghiţău, va £1 cup
iniţiativelor muncitoreşti mică. socială, din celelalte crete, clare de acţiune în temului de preparare a doar manoperă, obţinîn- Nicolae Crişan şi Pavel 23 de grac
mă între 6
valoroase, noi am pornit sectoare trebuie să fie în­ viitor. apei calde menajere. Ob- du-se în schimb avantaje Bălăci, fochistele Maria mineaţa, 1
de la considerentul că ele cununată de rezultate prac­ ţinîndu-se. deci. tempera­ oare duc la buna gospodă­ George şi Peana Lazăr. pe văi.
trebuie să activeze con­ tice, concrete, de maximă DUMITRU GHEONEA turi mai mari. s-a asigu­ rire a combustibililor în (Luiza Landt, coresponden­ serviciu • ’
ştiinţa oamenilor, să convin­ eficienţă. Cu atît mai LIVIU BRAICA rat şi o alimentare regu­ centralele termice. Ca ar­ tă).